Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 70/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Comentarii

0

Decizia nr. 70/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 28-01-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 70/A/2015

Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. I. P.

Judecător G. L. O.

Grefier C. M. N.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. A. I. este reprezentat de procuror I. F..

Pe rol fiind pronunțarea soluției în cauza penală cu numărul de mai sus privind apelul declarat de inculpatul S. A. R. împotriva sentinței penale nr. 179/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr._ .

Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2015, când s-a stabilit termen de pronunțare la data de 28 ianuarie 2015 și care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 179/26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ a fost condamnat inculpatul S. A. R., fiul lui A. – A. și T. – G., născut la data de 26 februarie 1990 în Cluj – N., județul Cluj, cetățen rămân, studii, domiciliat în Cluj – N., .. 2, ., CNP –_, arestat preventiv în cauză și deținut în Penitenciarul Aiud, la:

- 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev.și ped.de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate,

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza - II-a și b Cod penal pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive prev.și ped.de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal,

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cod penal au fost contopite pedepsele de mai sus și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza-II-a și b Cod penal .

A fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului S. A. R. și în baza art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa aplicată acestuia, durata reținerii și arestării preventive de la 11.04.2013 până la 26.09.2013.

În baza art. art.118 lit. f Cod penal s-a dispus confiscarea și distrugerea următoarelor cantități de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive rămase în urma analizării probelor de laborator, de la inculpatul S. A.- R.:

- 1965, 6 grame fragmente vegetale (proba nr.9); 497,3 grame fragmente vegetale(proba nr.10); 3,52 grame pulbere (proba nr.11); 0,77 grame pulbere(proba nr.12); 4,1 grame fragmente vegetale (proba nr.23); 994,6 grame fragmente vegetale (proba nr.25);502,8 grame pulbere(proba nr.26); 6,36 grame pulbere (proba nr.27); 6,83 grame pulbere (proba nr.31); 0,23 grame pulbere (proba nr.33);1,41 grame pulbere(proba nr.36);1,18 grame pulbere(proba nr.37), 2,07 grame pulbere(proba nr.38);27,57 grame pulbere (proba nr.39-1); 11,15 grame pulbere(proba nr.39-2);781,7 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.48);39,6 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.49);891,5 grame fragmente mărunțite(proba nr.50); 202,0 grame fragmente vegetale mărunțite (proba nr.51);142,8 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.52);160,2 grame fragmente vegetale(boboci de trandafir)(proba nr.53);941,6 grame fragmente vegetale mărunțite (proba nr.54);273,4 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.55);21, 5 grame substanță solidă maro(proba nr.56);22,4 grame fragmente vegetale mărunțite (proba nr.57);19,2 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.58);3.965,5 grame fragmente vegetale mărunțite (proba nr.61);243,6 grame fragmente vegetale (proba nr.62);1.993,2 grame substanțe vegetale(proba nr.63);494,4 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.64);190,7 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.65);97,1grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.68);1.226,2 grame fragmente vegetale mărunțite(proba nr.69).

În baza art.118 al.1 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 100.000 lei, reprezentând beneficiul obținut din vânzarea substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive.

A fost menținut sechestrul asigurător instituit asupra sumei de 8889 lei aparținând inculpatului S. A. R. prin ordonanța din data de 16 mai 2013.

S-a constatat calitatea de mijloace de probă a bunurilor abandonate de inculpat la ghena de gunoi (conform proceselor verbale și planșelor foto aflate la dosar Vol.I, filele 213-273) cutie carton în care se află o folie din plastic cu factura FAN COURIER, 1 ambalaj din plastic, mănuși chirurgicale, 1 mască de culoare verde, 1 mască pentru gură din plastic cu filtru, 1 pereche ochelari, 1 cântar electronic marca SINCO, 1 cântar electronic de mare precizie marca PRO SCALE, diverse etichete cu inscripțiile expeditor . Cluj – N., jud.Cluj, telefon:0745/576.797, diferite înscrisuri (cutia nr.2 - mijloace de probă, sigilată cu sigiliul D. – B.T. Hunedoara nr._), 1 geamantan tip troliu ce conține: 1 prosop, 1 sită din plasă metalică, pixuri, 1 foarfecă, 62 cutii din carton noi de culoare maro (sigilată cu sigiliul D. – B.T. Hunedoara nr._); cutiile nr.3 (conținând 2 linguri și 2 recipiente) și nr.4 (conținând 2 blendere), obiecte înregistrate la poziția 77/2013 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Hunedoara.

În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul S. A. R. să plătească suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:

În fapt, inculpatul G. B. – I. procura substanțele etnobotanice vrac din municipiul Cluj-N. după care, le aducea în municipiul Petroșani unde le porționa și ambala pentru ca apoi, să le comercializeze sprijinit de mai mulți tineri, către consumatori din zonă la prețul de 20 lei/plic.

La data de 08 februarie s-a dispus autorizarea unui investigator sub acoperire cu nume de cod M.”, precum și a colaboratorului investigatorului sub acoperire cu nume de cod „R.” (autorizația nr.4/A/2013), pentru descoperirea faptelor, identificarea tuturor autorilor și obținerea mijloacelor de probă.

Din investigațiile efectuate în cauză a rezultat faptul că începând cu sfârșitul lunii ianuarie 2013, inculpatul A. F. – D. a cumpărat substanțe etnobotanice de la inculpatul G. B.- I., iar apoi, împreună cu prietena sa inculpata P. D. au desfășurat o activitate intensă de vânzare de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv pe raza municipiilor Petroșani și P..

În urma supravegherii ambientale, precum și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice din această perioadă, a rezultat faptul că inculpații A. F. – D. și P. D. au comercializat către diferiți consumatori de pe raza municipiilor Petroșani și P. mai multe cantități de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactiv ambalate în plicuri de tip zip-lock.

Astfel, în datele de 13 și 18 februarie 2013 s-au efectuat supravegheri ambientale ale inculpaților A. F. – D. și P. D. în baza ordonanței provizorii emise de procuror și confirmată ulterior de Judecătoria D.. Din procesele verbale de redare rezumativă a rezultat faptul că, în aceeași zi, cei doi au efectuat mai multe tranzacții de substanțe etnobotanice. Tranzacțiile aveau loc în apropierea școlilor din Petroșani și P., precum și în apropierea căminelor studențești ale Universității din Petroșani, în perioada monitorizată aceștia efectuând în jur de 200 tranzacții cu astfel de substanțe, cu o medie de 20-25 vânzări/zi. Întrucât cantitățile de substanțe comercializate erau foarte mari și în număr foarte mare, s-a apreciat că aceste substanțe le sunt livrate celor doi, cu aceeași frecvență.

La data de 10 februarie 2013, colaboratorul investigatorului sub acoperire cu nume de cod „R.” a cumpărat de la o persoană neidentificată la acel moment, ulterior identificată ca fiind inculpatul A. F. D. din municipiul Petroșani un pliculeț de tip zip-lock în care se afla o substanță de culoare verde – oliv cu suma de 20 lei, despre care vânzătorul a afirmat că este substanță etnobotanică de fumat.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/26 februarie 2013 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- T. a rezultat că proba este constituită din 0,09 grame fragmente vegetale mărunțite verzi în care s-au pus în evidență_ -48 și AM-2201, substanțe care fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici. În raportul anual EMCDDA EUROPOL 2011 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 1 este prezent AM-2201 la poziția 4, ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011.

La data de 11 februarie 2013,colaboratorul investigatorului sub acoperire cu nume de cod „R.” a cumpărat de la inculpatul A. F. D. care era însoțit de inculpata P. D. un pliculeț de tip zip-lock în care se afla o substanță de culoare verde – oliv cu suma de 20 lei, despre care vânzătorul a afirmat că este substanță etnobotanică de fumat. Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/25 februarie 2013 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- T. a rezultat că proba este constituită din 0,08 grame fragmente vegetale mărunțite verzi în care s-au pus în evidență_ -48 și AM-2201, substanțe care fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici. În raportul anual EMCDDA EUROPOL 2011 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 1 este prezent AM-2201 la poziția 4, ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011.

La data de 13 februarie 2013,colaboratorul investigatorului sub acoperire cu nume de cod „R.” a cumpărat de la inculpatul A. F.- D. care era însoțit de inculpata P. D. ambalată într-o bucată de hârtie o substanță de culoare verde – oliv cu suma de 20 lei, despre care vânzătorul a afirmat că este substanță etnobotanică de fumat.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/25 februarie 2013 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- T. a rezultat că proba este constituită din masa brută 0,69 grame fragmente vegetale mărunțite verzi în care s-au pus în evidență_ -48 și AM-2201, substanțe care fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici. În raportul anual EMCDDA EUROPOL 2011 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 1 este prezent AM2201 la poziția 4, ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011.

Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice a rezultat faptul că cel care livra substanțele etnobotanice inculpaților A. F. – D. și P. D. era inculpatul G. B. –I., între cei trei având loc numeroase discuții telefonice din care rezultă, activitatea infracțională a celor trei.

Astfel, desfacerea stradală a acestor substanțe era făcută de inculpații A. F. – D. și P. D., fie cu mașina celui dintâi, fie cu mașina inculpatei P. D. care era prezentă de fiecare dată la tranzacțiile făcute de inculpatul A. F. – D. și care, totodată și răspundea la telefonul pe care consumatorii sunau pentru a lansa comenzi. De asemenea, inculpata P. D. a fost și cu autoturismul proprietate ei împreună cu inculpatul G. B.- I. de două ori la Cluj – N., pentru a se aproviziona cu substanțe etnobotanice de la inculpatul M. B..

Totodată, a mai rezultat faptul că inculpatul C. A. – E. zis „Ț.” a intermediat vânzarea de astfel de substanțe dintre A. – F. – D. și mai mulți consumatori.

La data de 14 februarie s-a dispus autorizarea unui investigator sub acoperire cu nume de cod „Tahoi”, precum și a colaboratorului investigatorului sub acoperire cu nume de cod „E.” (autorizația nr.5/A/2013), pentru descoperirea faptelor, identificarea tuturor autorilor și obținerea mijloacelor de probă, dată la care a și fost făcută cumpărarea autorizată de către colaboratorul investigatorului sub acoperire.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/21 februarie 2013 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- Timișoara a rezultat că proba este constituită din 0,97 grame cannabis care face parte din Tabelul anexă nr.III la Legea nr.143/2000.

Din declarația colaboratorului investigatorului sub acoperire cu nume de cod „E.” a rezultat faptul că inculpatul C. A. – E. se ocupa de mai mult timp cu vânzarea de droguri în zona Văii Jiului, precum și de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Acesta mai declară că inculpatul C. A. E., în luna ianuarie 2013 a vândut cannabis către mai mulți consumatori din Petroșani, precum și substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Din cercetări a rezultat că acesta comercializa cannabis pe care îl procura de la inculpatul C. G.. Datorită acestor aspecte la data de 05 martie 2013 dosarul nr.14 D/P/2013 a fost conexat la dosarul cu nr.12 D/P/2013, pentru o mai bună înfăptuire a justiției.

Din declarațiile învinuitului Dăjulesc P. – S. a rezultat faptul că a cumpărat, în patru rânduri; câte un plic de substanțe etnobotanice de la inculpatul C. E.- A., acesta spunându-i le avea de la un băiat cu porecla „Lix”(inculpatul G. B.- I.). De asemenea, atât din declarațiile inculpaților A. F. D., cât și din cele ale lui C. A. E. reiese că acesta din urmă a intermediat, în mai multe rânduri, vânzarea de substanțe etnobotanice de la inculpatul A. F. D. către alți consumatori.

Din investigațiile efectuate precum și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice a rezultat faptul că inculpatul G. B. –I. cumpăra aceste substanțe de la inculpatul M. B., care la rândul lui le cumpăra de la inculpatul S. A. R., ambii din Cluj –N.. De asemenea, a mai reieșit și faptul că inculpatul M. B., din substanțele astfel cumpărate de la inculpatul S. A. R., le revindea apoi inculpatului B. Floris Bore, tot din Cluj –N., care la rândul său le revindea consumatorilor din Cluj N. pe bază de comandă telefonică, acesta din urmă desfășurând o activitate intensă în cursul lunii februarie 2013, când vindea astfel de substanțe în timpul nopții, mai ales studenților, care îl chemau în zona barurilor și cluburilor din oraș.

În baza ordonanței provizorii emise de procuror și confirmată ulterior de Judecătoria D. s-a efectuat o supraveghere ambientală a inculpaților M. B., S. A. - R. și G. B.–I. din care a rezultat că în data de 22 februarie 2013, în jurul orelor 13:21, pe raza municipiului Cluj – N., în fața imobilului deținut fără forme legale de M. B., inculpatul G. s-a întâlnit cu M. B..

Astfel, în acea locație, M. B. a coborât din apartament și s-a urcat în mașina marca OPEL condusă de inculpatul G. B., căruia i-a dat mai multe bancnote, după care acesta din urmă a coborât din mașină și a urcat într-un autoturism marca AUDI A4, situat în apropiere unde s-a întâlnit cu inculpatul S. A. R. de la care a primit o pungă de plastic transparentă, apoi s-a reîntors la autoturismul condus de G. și pe geamul mașinii i-a înmânat punga pe care a primit-o de la S. A. R.. În baza aceleiași autorizații audio-video în mediul ambiental s-a efectuat o supraveghere a celor doi în data de 18 februarie 2013 rezultând faptul că aceștia au comercializat pe raza orașului P. cantități de substanțe etnobotanice mai multor consumatori, respectiv 22 tranzacții.

Din declarațiile inculpatul M. B. reiese că, începând cu luna noiembrie 2012 a început să cumpere substanțe etnobotanice, în mai multe rânduri, în vederea comercializării de la inculpatul S. A. R., pe care le-a vândut, ulterior, unor consumatori din Cluj- N., iar începând cu luna ianuarie 2013, a început să vândă en-gros astfel de substanțe primite de la inculpatului S. A. R., inculpatului G. B. I. care, la rândul său, le vindea inculpaților A. F. D. și P. D..

Inculpații S. A. R. și M. B. și-au desfășurat activitatea de comercializare de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv în condițiile unui grup infracțional nestructurat în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, iar inculpații G. B. I., B. Boris F., A. F. D., P. D., au desfășurat, în aceleași condiții, activitățile infracționale descrise în perioada ianuarie – martie 2013.

Din cercetări a rezultat faptul că inculpatul D. F. a efectuat operațiuni cu produse, în condițiile unui grup infracțional nestructurat, știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive în perioada decembrie 2012 – aprilie 2013, cumpărând astfel de substanțe, atât de pe internet, cât și de la inculpatul S. A. R. și le-a vândut consumatorilor din Cluj–N. și inculpatului G. B.-I.. Astfel, în această perioadă, inculpatul a vândut pe raza municipiului Cluj- N., către mai mulți consumatori, aproximativ 1,5 kg de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv, iar în jurul datei de 10 aprilie 2013, i-a vândut inculpatului G. B.- I. câteva zeci de grame de astfel de substanțe.

În urma percheziției domiciliare din data de 11 aprilie 2013 efectuate la inculpatul D. F. au fost ridicate mai multe plicuri conținând diverse substanțe, din care, în urma Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 07 mai 2013 efectuat de către Laboratorul de Analize și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- Cluj- N. a rezultat faptul că aceste substanțe conțin JWH – 122, JWH- 210, 4-MEC substanțe sunt clasificate în raportul anual EMCDDA EUROPOL 2010 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 2 la pozițiile 17, 28 și 15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010. AM-2201 și alfa-PVP sunt clasificate în raportul anual EMCDDA EUROPOL 2011 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 1, la pozițiile 4 și 12, ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011. JWH – 122, JWH- 210, 4-MEC, AM-2201 și alfa-PVP s-au regăsit în substanțele ridicate de la inculpatul D. F. în cantitate de 2.664,5 grame, iar UR-144, UR-144-ccyclopropil produs de rearanjare, AKB-48, 5F-AKB-48 s-au regăsit în cantitate de 1.891,1 grame.

În cursul cercetărilor, s-a stabilit că inculpatul S. A. R. a avut și o altă metodă de distribuție și comercializare a substanțelor susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Astfel, dintr-o supraveghere ambientală autorizată care a avut loc în data de 07 martie 2013 și care l-a avut ca țintă pe inculpatul S. A. R., a rezultat faptul că în jurul orelor 13:47 acesta a intrat în incinta sediului DHL Cluj - N. de unde, după câteva minute, a ieșit cu un pachet pe care era inscripționat cu galben – DHL. Acesta s-a deplasat la un imobil situat pe . timp, în jurul orelor 14:10, a coborât din imobil, s-a îndreptat spre ghena de gunoi, unde a aruncat ambalajul acelui colet. În aceeași zi, în jurul orelor 21:00 inculpatul S. A. R. a mai fost văzut ieșind de la acea adresă cu mai multe cutii pe care le-a aruncat la aceiași ghenă. S-a reîntors în imobil, iar la scurt, S. a coborât, având asupra sa 2 cutii de carton și o plasă și a plecat de la acest imobil cu un taxi cutiile și plasa ducându-le la domiciliul său din Cluj, situat pe ..2, . orelor 01.:05 S. A. R. s-a reîntors la apartamentul situat pe . intervalul 01:15 - 01:47 a fost observat ieșind de 3 ori de la acea adresă și aruncând la ghenă mai multe cutii de carton și o geantă de dimensiuni mari de culoare neagră.

Ambalajele, cutiile și geanta au fost recuperate, iar în urma analizelor de laborator efectuate de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- T. nr._/03 aprilie 2013 a rezultat faptul că probele înaintate spre analiza au fost examinate în lumină naturală si artificială, cu ochiul liber si la stereomicroscop. Acestea sunt constituite din următoarele:

-proba nr. 1 un recipient din material plastic, de culoare alba si capacitate 1 litru, prevăzut cu inscripția „A" pe dop, in care se observa urme materie;

-proba nr. 2: douăzeci mănuși chirurgicale, de culoare alba, care prezintă urme de utilizare;

-proba nr. 3: 1,8 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, introduse . din rafie de culoare alba;

-proba nr. 4-1: cinci pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, in care se observa urme materie de culoare alba;

-proba nr. 4-2: o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, notata „180 x 250", in care se observa urme materie de culoare maro;

-proba nr. 5: o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, prevăzuta cu inscripția „ALTHEIA OFFICIALIS 1 Kg, L._", in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 6: o punga tip zipp-lock cu eticheta de culoare alba si inscripția „DAMIANA TURNERA DIFFUSA L._", in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 7: o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, cu inscripția „ALTHE1A OFFICLALIS 1 KG L._", în care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 8: o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, cu eticheta de culoare alba si inscripția „DAMIA1MA TURERA DIFFUSA L._, 2 KG", in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 9: 1971,1 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, introduse in doua pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, prevazute fiecare cu inscripția „MULLEIN LEAVS 2mm 1 Kg";

-proba nr. 10: 490,0 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, introduse . tip zipp-lock din material plastic transparent, prevăzuta cu inscripția „ALTHEIA OFFICLALIS 500g lot_";

-proba nr. 11: 3,9 grame substanța cristalina de culoare alba, introdusa . tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 12: 0,9 grame substanța cristalina de culoare alb-roz, ambalata . tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 13: douăsprezece mănuși chirurgicale, de culoare alba, care prezintă urme de utilizare, ambalate . din material plastic;

-proba nr. 14: șapte pungi tip zipp-lock din material plastic argintiu, prevăzute cu eticheta “MULLEIN LEAF", in care se observa urme materie;

-proba nr. 15: douăzeci si unu pungi tip zipp-lock din material plastic argintiu, in care se observa urme materie;

-proba nr. 16: o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, in care nu se observa urme materie;

-proba nr. 17: o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, prevăzuta cu inscripția „SAMPLE" in care nu se observa urme materie;

-proba nr. 18: o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, prevăzuta cu inscripția „210" in care nu se observa urme materie;

-proba nr. 19: o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, prevăzuta cu inscripția „ 122" in care nu se observa urme materie;

-proba nr. 20: o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, prevăzuta cu inscripția ,,2201" in care nu se observa urme materie;

-proba nr. 21: o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, prevăzuta cu inscripția ,.AK8" in care nu se observa urme materie;

-proba nr. 22: o lingură din metal (lungime 36 cm) pe care se observa urme materie de culoare maro;

-proba nr. 23: 10,2 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, introduse in sase pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, prevăzute cu inscripția „ALTHEIA OFFICIALIS 500 g";

-proba nr. 24: o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, prevăzuta cu inscripția „DAMIANA LEAVS 1 kg L._", in care se observa urme materie de culoare maro deschis;

-proba nr. 25: 1002,9 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, introduse in patru pungi tip zipp-lock din material plastic argintiu;

-proba nr. 26: 503,4 grame substanța cristalina de culoare alba, ambalata într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 27: 6,64 grame substanța pulverulenta de culoare alba, ambalata într-o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, etichetata „AK";

-proba nr. 28: 7,13 grame substanța pulverulenta de culoare alba, ambalata într-o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, etichetata ,,AM";

-proba nr. 29: 5,4 grame substanța cristalina de culoare alba, ambalata într-o punga tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 30: 3,91 grame substanța pulverulenta de culoare alba, ambalata într-o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, etichetata „M";

-proba nr. 31: 0,94 grame substanța cristalina de culoare alba, ambalata într-o punguța tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 32: 0,05 grame substanța pulverulenta de culoare alba, ambalata într-o punguța tip zipp-lock din material plastic transparent, notata ,.4-MeMABP";

-proba nr. 33: 0,48 grame substanța cristalina de culoare bej (maro deschis), introdusa într-o punguța tip zipp-lock din material plastic transparent, notata ,,3-MMC";

-proba nr. 34: 0,55 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde închis si bej, introduse într-o punguța tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 35: 0,25 grame fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, ambalate într-o punguta tip zipp-lock din material plastic transparent, notata „AKB + ue HSB";

-proba nr. 36: 2,18 grame substanța cristalina de culoare alba, ambalata .>tip zipp-lock din material plastic argintiu, notat „BEN C";

-proba nr. 37:1,37 grame substanța pulverulenta de culoare alba, ambalata într-un pliculeț tip zipp-lock din material plastic argintiu, notat ,ABP";

-proba nr. 38: 2,21 grame substanța pulverulenta de culoare alb-gri, ambalata într-un pliculeț tip zipp-lock din material plastic argintiu, notat ,JJPO";

-proba nr. 39-1: 27,85 grame substanța pulverulenta de culoare alba, ambalata într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, notata ,,2201";

-proba nr. 39-2: 11,49 grame substanță pulverulenta de culoare alb-galbui, ambalata într-o o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, notata „A";

- Probele nr. 39-1 si nr. 39-2 au fost introduse într-o punga tip zipp-lock din material plastic argintiu, notata ,,122".

-proba nr. 40: o pungă tip zipp-lock din material plastic argintiu, notata „Sp bK", in care se observa urme materie de culoare maro;

-proba nr. 41: un pahar din material plastic transparent, care prezintă urme materie de culoare alba;

- proba nr. 42: un borcan din sticla, prevăzut cu capac metalic auriu, de capacitate 3 litri, in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 43: un borcan din sticla, prevăzut cu capac metalic alb de capacitate 3 litri, spart, în care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 44: un borcan din sticla, prevazut cu capac din material plastic albastru, etichetat „Chocremo", Tîn care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 45: o halbă de bere din sticla, notata „Heineken", sparta, pe care se observa urme materie;

-proba nr. 46: trei pahare de sticla transparenta, prevăzute cu o eticheta inscripționata cu o săgeata, pe care se observa urme materie;

-proba nr. 47: o lingură din metal (lungime 20,5 cm), pe care se observa urme materie de culoare maro;

-proba nr. 48: 783,6 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate in cinci pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, insriptionate „MULLEIN LEAVS 2MM 1Kg";

-proba nr. 49: 39,3 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate in două pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, insriptionate ,.ALTHEA OFFICIALIS 500 g";

-proba nr. 50: 892,9 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, insriptionata „DAM1ANA 1 Kg L._";

-proba nr. 51: 202,8 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalata într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, insriptionata „ORGANIC COLTSFOOT LEAFS CUT CROP 2012";

-proba nr. 52: 143,5 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalata într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, insriptionata ..ORGANIC MARSHMALLAN CROP 2012";

-proba nr. 53: 160,8 grame fragmente vegetale (boboci de trandafir) de culoare roz-mov, ambalate într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, insriptionata ..ORGANIC ROSE BUTS CROP 2012";

-proba nr. 54: 944,7 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate în cinci pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, de diferite marimi;

-proba nr. 55: 274,5 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent si albastru;

-proba nr. 56: 26,3 grame substantă solidă, cu aspect de rezina, de culoare maro, ambalata într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent;

-proba nr. 57: 23,3 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, notata ,fRESH MOSTRA";

-proba nr. 58: 20,2 grame fragmente vegetale maruntite de culoare maro, ambalate . tip zipp-lock din material plastic transparent, notata SPECIAL QUALITY MOSTRA";

-proba nr. 59: 1,7 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate . tip zipp-lock din material plastic transparent, notata „COLES MOSTRA";

-proba nr. 60: o pungp tip zipp-lock din material plastic transparent, în care se observa urme materie de culoare rosie;

-proba nr. 61: 3968,6 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde;

-proba nr. 62: 247,2 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, notata “DAMIANA 1 KG";

-proba nr. 63: 1995,3 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate într-o pungă tip zipp-lock din material plastic transparent, notata „TURNERA DIFFUSA DAMIANA 2000 g L. 2655P, Origin MEXICO";

-proba nr. 64: 495,9 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate . tip zipp-lock din material plastic transparent, notata .ALTHEA OFIC1ALLIS 500 g L. 2701P";

-proba nr. 65: 192,5 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate . tip zipp-lock din material plastic transparent, notata “DAMIANA TURNERA";

-proba nr. 66: un recipient transport hrana din inox (capacitate 10,5 litri, diametru 24 cm), prevazuta cu capac, etichetata „OZTJ", în care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 67: trei pungi tip zipp-lock din material plastic transparent, notate “DAMIANA TURNERA DIFFUZA". în care nu se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 68: 98,3 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate . tip zipp-lock din material plastic transparent, notata ,,DAMIANA 1 Kg L._"

-proba nr. 69:1227,3 grame fragmente vegetale maruntite de culoare verde, ambalate . albastru din rafie, etichetat “MULLEIN5 Kg";

-proba nr. 70: o punga tip zipp-lock din material plastic transparent, notata ,,DAMIANA 1 Kg L._", in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 71: un blender marca „HOME" din material plastic gri si transparent, in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 72: un blender marca ,,Russel Hobs" din material plastic negru si transparent, in care se observa urme materie de culoare verde;

-proba nr. 73: un recipient de mdruntire, din material plastic transparent, prevazut cu capac alb si cutit din inox, in care se observa urme materie de culoare verde.

În urma examinării și analizării au reieșit următoarele:

In probele nr. 1, 2, 3, 4-1, 4-2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39-1, 39-2, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72 si 73, inaintate in cauza privind pe inculpatul S. A. R., NU s-au pus in evidenta substante stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

În urma acestor analize, laboratorul de analiză a făcut următoarele observații și interpretări:

In proba nr. 4-1 s-au pus in evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu ”UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare" si “AM-2201”.

Probele nr. 11, 12 si 31 conțin un compus cu spectru de masa asemanator cu,,4-MEC".

In proba nr. 22 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu ”UR-144", ,,UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", ,AKB-48", „5-Fluoro-AKB-48" si ,AM-2201.

Proba nr. 26 contine compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144" si ,,UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare".

Proba nr. 27 contine un compus cu spectru de masa asemanator cu „5-Fluoro-AKB-48".

Proba nr. 28 contine un compus cu spectru de masa asemanator cu ,AM-2201".

Proba nr. 30 contine un compus cu spectru de masa asemanator cu “MAM-2201”.

Proba nr. 32 contine un compus cu spectru de masa asemanator cu “4-Metilbufedrona".

In proba nr. 34 s-au pus in evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu ”UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare" si ,AKB-48".

În proba nr. 35 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare" si ,AKB-48".

Proba nr. 39-1 contine un compus cu spectru de masa asemanator cu “AM-2201".

Proba nr. 39-2 contine un compus cu spectru de masa asemanator cu “AKB-48".

În proba nr. 41 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", “5-Fluoro-AKB-48" si “AM-2201".

În proba nr. 42 s-au pus in evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", “AKB-48", ,,5-Fluoro-AKB-48", “AM-2201" si JWH-210".

În proba nr. 43 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu „UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", „5-Fluoro-AKB-48" si “JWH-210".

În proba nr. 44 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", ,,5-Fluoro-AKB-48" si “AM-2201".

În proba nr. 45 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", „5-Fluoro-AKB-48" si ,AM-2201.

În proba nr. 46 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu „UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", “AKB-48", “5-Fluoro-AKB-48", ,AM-2201 si “MAM-2201".

În proba nr. 47 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", ,AKB-48" si „5-Fluor o-AKB-48".

În proba nr. 54 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", “AKB-48" si “5-Fluoro-AKB-48".

In proba nr. 55 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “AM-2201 si JWH-210".

In proba nr. 66 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare" ,„5-Fluoro-AKB-48" si “AM-2201".

În proba nr. 73 s-au pus în evidenta compusi cu spectru de masa asemanator cu “UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare", “AKB-48" si ,MAM-2201".

Compusii „UR-144", “UR-144 ciclopropil - produs de rearanjare". “AKB-48", ,,5-Fluoro-AKB-48", ,AM-2201, ,MAM-2201 si JWH-210" fac parte din Clasa cannabinoizilor sintetici, au fost identificati în baza datelor din literatura de specialitate, dar nu au fost confirmati, din lipsa unui material de referinta certificat.

Compusii ,,4-MEC" (4-Metiletcatinona) si “4-Metilbufedrona", fac parte din Clasa catinonelor. Compusii au fost identificati in baza datelor din literatura de specialitate, dar nu aufost confirmati, din lipsa unui material de referinta certificat. In literatura de specialitate sunt inclusi in categoria “designer drugs".

În raportul anual EMCDDA EUROPOL 2010 privind implementarea deciziei 2005/387/JHA a Consiliului UE – anexa 2 apar ca substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010, 4MEC la poziția 15 și JWH-210 la poziția 28 ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010.

În raportul anual EMCDDA EUROPOL 2011 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 1 este prezentă AM2201 la poziția 4, MAM -2201, JWH-122 la poziția 21 și 4-Metilbufedronă la poziția 30 ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011.

Concluziile finale ale raportului de constatare tehnico-științifică arată că, privind în ansamblu, existența pe echipamentele de bucătărie obișnuite a amestecurilor de compuși arătați poate demonstra că au fost amestecați în diferite moduri, toate aceste probe putând fi folosite într-un laborator clandestin, deoarece prezintă multe din caracteristicile laboratoarelor de acest fel(echipamente, chimicale).

Având în vedere datele din care reiese că inculpatul S. A. R. a fost destinatarul unui colet prin rețeaua DHL și existând indicii că acesta primea substanțele etnobotanice, atât în nume propriu, cât și sub paravanul unei firme – . Cluj – N., s-a efectuat corespondență cu DHL – România International, iar din răspunsul acestora a reieșit faptul că în perioada octombrie 2012 – 07 martie 2013 inculpatul S. A. R. a primit, un număr de 9 colete de la FUFENG MECHANICAL ELECTROAIC EQ Hong-Kong și OPTIMUS WORK SL din Spania, în greutate de 12,8 kg (vol.I, filele 357-434). Totodată, din indiciile existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că inculpatul S. A. R. a expediat astfel de substanțe către diferiți subdealeri sau consumatori din țară sub paravanul . Cluj – N., prin intermediul firmei de curierat Fan Courier.

Din adresa nr.286/20 martie 2013 a FAN COURIER a reieșit faptul că în perioada 18 septembrie 2012 – 18 martie 2013, inculpatul a făcut un număr de 521 expedieri de colete către un număr de 114 destinatari, totalul sumei plătită ramburs de către aceștia către expeditor fiind 470.861 lei (Vol.I, filele 437-459). Totodată, analizând datele CD-ului trimis de aceștia, ce conține confirmările de primire ale expedițiilor în cauză, s-a constatat că persoana care a ridicat plicurile în numele destinatarului . Cluj – N. a fost inculpatul S. A., care s-a legitimat, în cele mai multe cazuri, cu CI, ., nr.528.568, din verificări rezultând că acest număr de act de identitate aparține numitei D. L.. Totuși, în unele situații apare la aceeași rubrică inculpatul S. A., iar ca act de identitate apare CI, ., nr._, din verificări rezultând că acest act de identitate aparține inculpatului S. A. R.. Pe aceste documente mai apare și numele de C. D. la care figurează același număr de act de identitate ca cel al numitei D. L..

Din declarațiile numiților K. E. și Simo T., lucrători în cadrul Fan COURIER – Cluj – N. a rezultat faptul că, în urma prezentării fotografiei inculpatului S. A. R., aceștia au declarat că persoana din fotografie a trimis și ridicat colete prin firma FAN COURIER de circa 2 ani de zile, trimițând coletele de pe firma . primind colete pe numele S. A. sau C. D..

Din declarațiile martorului Vață F. C. (dosar nr.24 D/P/2013 conexat la dosar nr.12 D/P/2013) persoană care apare pe tabelul întocmit de FAN COURIER ca destinatar a coletelor expediate de inculpatul S. A. R. reiese că a comandat substanțele de pe internet de la o persoană care se ascundea în spatele ID de Messenger „one deposit”, de la care a cumpărat substanță vegetală pentru fumat cu denumirea comercială „Head Shot”. Substanța de mai sus avea efecte psihoactive puternice de relaxare și pierderi frecvente ale contactului cu realitatea. Acest dosar, nr.24 D/P/2013, a fost declinat de către D.I.I.C.O.T.- S. T. Timișoara din care s-a reținut faptul că în data de 27 februarie 2013, Vață F.- C. și L. R. - V. au fost surprinși la bordul autoturismului cu nr._ având asupra lor un număr de 93 de pliculețe care conțineau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Din Raportul de constatare nr._ din 14 martie 2013 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- Timișoara a rezultat faptul că în pliculețele respective s-au pus în evidență compuși asemănători AM- 2201 și 4-MEC care fac parte din rapoartele anuale Europol 2010 și 2011.

Martorii D. I. C., J. F. N., A. P. F. au confirmat aceleași lucruri susținute și de martorul Vață F. – C., în plus, martorul A. – F. a declarat că s-a întâlnit cu persoana care a furnizat substanțele etnobotanice, iar în urma prezentării planșei foto a recunoscut-o pe aceasta ca fiind S. A. R..

Activitatea inculpatului S. A. R. a încetat după data de 08 martie 2013, respectiv după ce a aruncat la ghena de gunoi bunurile arătate mai sus. Este posibil ca acesta să fi fost avertizat că este urmărit pentru activitatea infracțională pe care o desfășura, avertizare posibilă după ce organele de urmărire penală au făcut corespondență cu firma de curierat DHL- Cluj – N..

Din actele dosarului, luând în calcul numărul coletelor expediate conform informațiilor certe furnizate de FAN COURIER, a rezultat că inculpatul S. A. R. a comercializat, în perioada septembrie 2012 – martie 2013, minim 10 kg de substanțe etnobotanice, cu un câștig ilicit de minim 10 lei / gram, așadar minim 100.000 lei.

Raportat la modul de desfășurare a activității infracționale de comercializare substanțe psihoactive, se impune concluzia că inculpații G. B. I., A.- F. – D., P. D., M. B., B. Floris – Bore, S. A. R., D. F. și C. A.- E. s-au asociat, constituind un grup nestructurat, în scopul săvârșirii infracțiunii de efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Pentru existența grupului infracțional nestructurat, definit ca fiind o asociere de mai multe persoane în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni, dar care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului, nu este necesar ca membrii grupului să se cunoască.

Grupul infracțional nestructurat avea dealeri locali care erau aprovizionați de inculpatul S. A. R. la intervale scurte de timp (2-3 zile până la o săptămână) cu astfel de substanțe, respectiv inculpații M. B. și D. F. din Cluj – N., care la rândul lor distribuiau aceste substanțe.

Cei care intrau in contact direct cu consumatorii erau subdealeri stradali inculpații A. F. D., P. D., G. B. I. și C. A. E. (pe raza municipiilor Petroșani și P.) și B. Floris Bore și D. F. (pe raza municipiului Cluj-N.).

Inculpații G. B. I. și B. Floris Bore cumpărau substanțele etnobotanice de la inculpatul M. B., care la rândul lui le cumpăra de la inculpatul S. A. R.. Tot de la S. A. R. cumpăra astfel de substanțe și D. F..

Consumatorii erau în general tineri elevi și studenți de pe raza localităților Petroșani, P. și Cluj – N..

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în data de 11 aprilie 2013 la o locație de a inculpatului D. F. au fost găsite și ridicate mai multe pungi din plastic cu masă vegetală uscată, pungi din material plastic cu mai multe pliculețe respectiv 230 inscripțiile „Maraciuca”, 256 cu inscripțiile „Afgan”,255 cu inscripțiile „DNB”, 413 cu inscripțiile „Headshot”, 463 cu inscripțiile „CM Extreme”, 266 cu inscripțiile „Khillout”, 334 cu inscripțiile „CM21”, 647 cu inscripțiile „Supergold”, și 256 cu inscripțiile „Crank D”și alte plicuri neinscripționate, un recipient din plastic, diverse etichete cu inscripțiile substanțelor arătate mai sus, cutii de carton cu pliculețe neinscripționate goale, precum și suma de 14.355 lei, asupra căreia s-a dispus instituirea sechestrul asigurător, întrucât reprezintă câștiguri provenite din comercializarea de substanțe etnobotanice.

Astfel de produse au fost găsite și în mașină, cu ocazia percheziției acesteia.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 07 mai 2013 efectuat de către Laboratorul de Analize și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O.- Cluj- N. a rezultat faptul că aceste substanțe conțin JWH – 122, JWH- 210, 4-MEC substanțe sun clasificate în raportul anual EMCDDA EUROPOL 2010 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 2 la pozițiile 17, 28 și 15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010. AM-2201 și alfa-PVP sunt clasificate în raportul anual EMCDDA EUROPOL 2011 privind implementarea aceleiași decizii a Consiliului UE la anexa 1, la pozițiile 4 și 12, ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011. JWH – 122, JWH- 210, 4-MEC, AM-2201 și alfa-PVP s-au regăsit în substanțele ridicate de la inculpatul D. F. în cantitate de 2.664,5 grame, iar UR-144, UR-144-ccyclopropil produs de rearanjare, AKB-48, 5F-AKB-48 s-au regăsit în cantitate de 1.891,1 grame.

Cu ocazia percheziției efectuate la inculpatul S. A. R. a fost găsită și ridicată suma de 8.889 lei, asupra căreia s-a dispus instituirea sechestrul asigurător.

În ceeace privește probațiunea în faza de judecată, instanța a arătat următoarele:

Inculpatul S. A. R. s-a prevalat de dreptul la tăcere reglementat de art. 70 Cod procedură penală.

Apărarea sa a avut ca obiectiv contestarea modului de desfășurare a urmăririi penale, a efectului psihoactiv al substanțelor comercializate, decredibilizarea martorilor A. P. F. și Vață F. C. precum și inducerea ideii că supravegherea în mediu ambiental și ridicarea bunurilor aruncate la ghena de gunoi nu au avut loc cu respectarea dispozițiilor legale, fiind astfel probe ilegal obținute.

S-a arătat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin declarațiile inculpaților G. B. I., M. B. și D. F., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor T., respectiv Cluj, adresa nr.286/20 martie 2013 de la FAN COURIER, (Vol.I, filele 437-459), respectiv de la DHL, declarațiile martorilor K. E., Simo T.,

D. I. C., J. F. N., A. P. F. și Vață F. C..

Martorii K. E. și Simo T., lucrători în cadrul Fan COURIER – Cluj – N., în urma prezentării fotografiei inculpatului S. A. R., au declarat că persoana din fotografie a trimis și ridicat colete prin firma FAN COURIER de circa 2 ani de zile, trimițând coletele de pe firma . primind colete pe numele S. A. sau C. D..

Martorul Vață F. C.(fila 89), persoană care apare pe tabelul întocmit de FAN COURIER ca destinatar a coletelor expediate de inculpatul S. A. R. a declarat în cursul urmăririi penale, că a comandat substanțele de pe internet de la o persoană care se ascundea în spatele ID de Messenger „one deposit”, de la care a cumpărat substanță vegetală pentru fumat cu denumirea comercială „Head Shot”. Substanța de mai sus avea efecte psihoactive puternice de relaxare și pierderi frecvente ale contactului cu realitatea.

În declarația dată în instanță martorul Vață F. C., consumator de substanțe etnobotanice a confirmat că a comandat on-line astfel de substanțe de la firma ., respectiv 14 colete, primind coletele prin FAN COURIER.

Pentru fiecare colet plătea 1500-2000 lei, prețul unui gram de substanță cu efect psihoactiv fiind 30-35 lei, astfel că la fiecare comandă primea în medie 500-600 gr. Suma obținută de inculpat de la acest martor este între 21.000-28.000 lei (14X1500 sau 2000).

Conform declaraților martorului starea indusă de consumul prin inhalare sau prizare de substanțe etnobotanice este de euforie care durează cam 30 de min.

Martorul A. P. F. a declarat în cursul urmăririi penale că s-a întâlnit cu persoana care a furnizat substanțele etnobotanice, iar în urma prezentării planșei foto a recunoscut-o pe aceasta ca fiind S. A. R..

În declarația dată în instanță (fila 186), de asemenea l-a recunoscut pe inculpatul S. A. R. ca fiind cel cu care se întâlnea în Cluj N. și de la care a primit substanțele cu efect psihoactiv, comandate pe messenger de pe site-ul one deposit. A precizat martorul că efectul acestor substanțe era o stare de amețeală, iar prețul unui gram era de 30 lei.

Cu privire la nulitatea absolută a înregistrărilor stocate pe cele două CD-uri vizionate, motivat de împrejurarea că au fost efectuate de un organ necompetent și neautorizat, respectiv de angajați SRI, instanța a arătat că trebuie realizată o distincție între procurorul sau organul de urmărire penală autorizați să efectueze interceptarea și înregistratrea prin încheierea președintelui instanței și persoanele chemate să dea concurs tehnic la interceptări, în cazul de față angajați SRI.

Analizând susținerea inculpatului și prevederile art. 91/2 și art. 197 al. 2 Cod procedură penală, instanța a considerat ca fiind legal administrată proba înregistrării audio-video în mediu ambiental din datele de 22.02.2013 și 07.03.2013, autorizată provizoriu de procuror și confirmată ulterior de instanță.

In cursul judecății, inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize de laborator în vederea certificării dacă produsele comercializate au sau nu efect psihoactiv.

Efectul psihoactiv al unei substanțe este definit de art. 1 lit. e din Legea 194/2011 ca fiind unul dintre următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoana: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor si proceselor psihice si ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenta, fizica sau psihică. În acest context, instanța constată că efectul psihoactiv poate fi stabilit și pe baza declarațiilor martorilor Vață F. C. și A. P. F. care au confirmat că aceste substanțe aveau un efect de relaxare, de euforie și că le consumau zilnic, ceea ce induce ideea unei dependențe. Instanța subliniază că existența stării de dependență nu este determinantă pentru stabilirea efectului psihoactiv, acesta fiind doar unul din criterii.

De altfel, efectul psihoactiv al substanțelor JWH – 122, JWH- 210, 4-MEC AM-2201 și alfa-PVP este prezumat și reținut în baza rapoartelor EMCDDA EUROPOL 2010-2012, care nu trebuie transpuse în legislația internă pentru a fi aplicabile.

Circumstanțele în care au fost săvârșite infracțiunile, modul de prezentare (în plic, modalitatea în care inculpatul a urmărit să scape de toate materialele folosite pentru porționarea, ambalarea și comercializarea substanțelor), cunoașterea efectelor produse prin consum, au format instanței convingerea că inculpatul S. A. R. care, fără a deține autorizatie eliberată în conditiile prezentei legi, a efectuat operatiuni cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, a săvârșit cu intenție infracțiunea prev. de art. 16 al. 1 din Legea 194/2011, astfel încât cererea sa de schimbare a încadrării juridice în art. 16 al. 2 din lege care sancționează săvârșirea infracțiunii din culpă (trebuia sau putea să prevadă) nu este întemeiată.

S-a arătat că inculpatul susține că infracțiunea prevăzută în art. 8 din Legea nr. 39/2003 în modalitatea constituirii unui grup nestructurat, implică o activitate de alcătuire, de înființare a grupului, iar în modalitatea inițierii implică acțiuni prin care se pun bazele acestui grup, toate acestea presupunând stabilirea componenței. Sub aspect subiectiv, este necesar ca persoanele care urmăresc inițierea și constituirea unui astfel de grup să fie de acord să facă parte din structura acesteia, să achieseze la scopul urmărit de grup și la modalitățile de aducere la împlinire și, în final, să contribuie la realizarea acestui scop.

De asemenea, s-a arătat că inculpatul susține că nu se poate reține că ar fi constituit împreună cu ceilalți inculpați un grup în condițiile în care nici măcar nu se cunoșteau între ei și nici nu se poate stabili vreo conexiune între acțiunile ce li se impută. Mai exact probele dosarului au relevat că singurii care se cunoșteau între ei erau inculpatul M. B. și inculpatul G. B. I..

Alte argumente expuse de inculpat se referă la inexistența unor relații apropiate între el și ceilalți inculpați care este confirmată și de transcrierile convorbirilor telefonice, neexistând vreo convorbire care să i se atribuie și în care să fi dialogat cu G. B. sau cu Dioszegy F., considerând că în situația în care acest grup la care se face referire ar fi existat în realitate un minim de apeluri și convorbiri telefonice ar fi trebuit să existe între toți membrii grupului sau în declarațiile inculpaților A. F., P. D., C. G. și C. A. E. să fie vreo referire la persoana sa. Pe baza tuturor declarațiilor inculpaților și din interceptările telefonice existente la dosar s-ar putea deduce faptul că ar fi o persoană la care se apela individual și ocazional de către inculpatul M., fără însă a se putea stabili o conexiune între el și restul grupului pentru a conchide că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003.A mai arătat că relațiile sale cu ceilalți membrii menționați ca făcând parte din grupul infracțional nestructurat nu au existat.

Instanța a arătat că argumentele invocate de inculpat și expuse mai sus se referă la un grup infracțional organizat, însă el este trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional nestructurat, definit în art. 8 din Legea 39/2003.

În ceea ce privește grupul infracțional organizat nestructurat, instanța a reținut că pentru existența grupului acestuia, caracterizat ca fiind o asociere de mai multe persoane în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni, dar care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului, nu este necesar ca membrii grupului să se cunoască sau să acționeze în mod coordonat.

Pentru considerentele expuse mai sus, Tribunalul a considerat că cererile inculpatului ca în temeiul art 11 pct. 2 lit a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d din Codul de procedură penală să fie achitat de sub acuzația săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 19/2011 și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală să fie achitat de sub acuzația săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu sunt întemeiate.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului S. A. R., care, împreună cu inculpații M. B., D. F., G. B. I. a constituit un grup infracțional nestructurat care a avut continuitate în timp, dar nu și o structură și o ierarhie bine stabilită între membrii săi, la care au aderat inculpații A. F. – D., P. D., C. E.- A., B. Floris - Bore, în vederea comiterii infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

Faptele inculpatului S. A. R. care, în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale a efectuat operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație eliberată în condițiile legii, în condițiile unui grup infracțional nestructurat, respectiv a vândut inculpatului M. B. și D. F. astfel de substanțe, precum și de a comercializa în perioada septembrie 2012 – martie 2013, prin colete poștale cantitatea de aproximativ 10 kg de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv către diferite persoane din mai multe localități din țară conform tabelului FAN COURIER, obținând astfel un câștig aproximativ de 100.000 lei, precum și a deține în vederea comercializării cantitățile de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv (319 grame) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive prev.și ped.de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

pInculpatul S. A. R. a avut o atitudine constantă de nerecunoaștere a faptelor.

Inculpatul S. A. R. este cercetat pentru fapte similare de către D.I.I.C.O.T. – Biroul T. B. în dosarul nr.106 D/P/2011, fiind și arestat preventiv în cauză la data de 08 iunie 2012, eliberat la data de 12 iunie 2012, cu obligarea de a nu părăsi țara. În acest dosar s-a efectuat în data de 08 iunie 2012 o percheziție la domiciliul inculpatului S. A.- R. din Cluj –N., ..8/12, cu această ocazie ridicându-se de la acesta diferite sume de bani, totalizând aproximativ 400.000 lei. Procesul – verbal de percheziție domiciliară a fost depus de inculpat în dosarul Tribunalului Hunedoara nr._ în care s-a soluționat propunerea de prelungire a măsurii de arestare a inculpaților. În prezent cauza privind pe S. A. R. a fost disjunsă din dosarul nr.106 D/P/2011, fiind în curs de soluționare.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, poziția procesuală a inculpatului, antecedentele penale, durata în timp a săvârșirii infracțiunilor și contribuția determinantă a acestui inculpat la săvârșirea infracțiunilor, numărul persoanelor implicate, consecințele grave pe care le presupune consumul de substanțe psihoactive asupra sănătății consumatorilor.

Instanța a reținut și că inculpatul S. A. R. a fost inițiatorul grupului infracțional nestructurat, comercializând cea mai mare cantitate de substanțe psihoactive, el fiind principalul furnizor de astfel de substanțe către ceilalți inculpați, pe palierul II fiind inculpații M. B., D. F., G. B. I. (condamnați la câte trei ani închisoare), iar pe palierul III, inculpații A. F. D., P. D., C. E. A. și B. Floris Bore (condamnați la câte doi ani închisoare).

Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj reiese că inculpatul dispune de resurse interne și externe necesare pentru a le valorifica în procesul de reintegrare socială, cu condiția de a-și dezvolta motivația de a respecta legile penale și de a desfășura activități constructive( implicare în muncă, realizare de venituri în mod licit).

Pentru considerentele expuse, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului S. A. R. la pedeapsa închisorii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul prevăzut de art.363 alin.1 și 3 din Codul de procedură penală din 1968, inculpatul S. A. R., solicitând următoarele:

A. În principal, în baza art.379.pct.2 lit.b din Codul de procedură penală din 1968, desființarea în întregime a hotărârii atacte și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

B. În subsidiar, în baza art.379 pct 2 lit.a din Codul de procedură penală din 1968, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului pentru ambele fapte reținute în rechizitoriu.

C. În cel de-al treilea rând, în baza art.379 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală din 1968, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 în infracțiunea prevăzută de art 16 alin. 2 din Legea nr. 194/2011 iar în ceea ce privește pedeapsa rezultantă să se dispună suspendarea acesteia sub supraveghere.

D. În cel de-al patrulea rând, în baza art.379 pct. 2 lit.a din Codul de procedură penală din 1968, desființarea în parte a sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună o reindividualizare a pedepsei, diminuarea acesteia și suspendarea sub supraveghere în temeiul art. 86 indice 1 din Codul penal.

În motivarea apelului s-au arătat următoarele:

A.În cauză au fost încălcate dispozițiile referitoare la compunerea instanței de judecată, ceea ce atrage nulitatea absolută a hotărârii în baza dispoziției art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală, deoarece judecata în fața instanței de fond a fost realizată de către un judecător incompatibil să soluționeze dosarul în ceea ce privește situația inculpatului, deci într-o compunere greșită a completului de judecată.

În susținerea acestui incompatibilități s-au invocat dispozițiile art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, potrivit cărora nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care și-a e stimat anterior părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în acea cauză, raportat la următoarele aspecte:

1.Marea majoritate a încheierilor de autorizare a interceptărilor telefonice au fost emise de același magistrat care ulterior a judecat și fondul cauzei iar în cuprinsul acestora se face referire vizavi de vinovăția inculpatului și a celorlalți inculpați cercetați la acel moment, or în condițiile în care magistratul investit cu soluționarea fondului a reținut în faza de urmărire penală, cu titlu de certitudine, vinovăția inculpatului și că substanțele la care se face referire ar fi substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv, s-a apreciat că acesta nu mai avea dreptul să soluționeze cauza pe fond întrucât s-a antepronunțat cu privire la soluția ce ar puf ta fi dată în cauză.

2.Judecătorul de la Tribunalul Hunedoara s-a antepronunțat cu privire la situația inculpatului apelant în sentința dată în dosarul nr._ al Tribunalului Hunedoara, prin care au fost condamnați ceilalți inculpați, astfel că după disjungerea cauzei trebuia să se abțină de la soluționarea dosarului

Conform Deciziei nr. 17/2012 pronunțată de ÎCCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii, judecătorul care a soluționat cauza conform procedurii simplificate cu privire la unii dintre inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată s-a realizat prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate, devine incompatibil să soluționeze dosarul disjuns în situația în care în hotărârea pronunțată cu privire la inculpații care au solicitat soluționarea dosarului conform procedurii prevăzute de art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă.

La termenul din data de 26.06.2013 instanța a admis cererile formulate de ceilalți inculpați de judecare în procedura simplificată prevăzută de art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală și a disjuns soluționarea cauzei față de subsemnat, formându-se astfel prezentul dosar_ .

Prin sentința penală pronunțată la data de 04.07.2013 în dosar nr._ al Tribunalului Hunedoara doamna judecător T. C. M. a condamnat ceilalți inculpați atât pentru infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cât și pentru cea prevăzută de art. 8 cin Legea nr. 39/2003.

În condițiile în care, în cuprinsul considerentelor sentinței menționate, doamna judecător a arătat că inculpatul împreună cu inculpații M. B., Dioszegy F., G. B. a constituit un grup infracțional organizat la care ar fi aderat ulterior și ceilalți inculpați, practic s-a pronunțat deja cu privire la soluția ce o va da în prezenta cauză raportat la infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

De asemenea, magistratul s-a antepronunțat și în ceea ce privește cealaltă infracțiune, reținând în sentința pronunțată în dosarul disjuns că inculpatul ar fi procurat substanțe cu efect psihoactiv pentru ceilalți coinculpați.

3.A existat o antepronunțare a doamnei judecător raportat la vinovăția inculpatului în încheierile pronunțate cu ocazia cererilor de liberare provizorie sub control judiciar și liberare provizorie pe cauțiune formulate de inculpat, încheieri în care s-au făcut aprecieri cu privire la vinovăția acestuia, ceea ce duce la concluzia unei antepronunțări deși cercetarea judecătorească nu era finalizată.

B. În fapt, instanța a dispus condamnarea inculpatului reținând că vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin declarațiile inculpaților G. B. I., M. B. și D. F., procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, rapoartele de constatare tehnico-Științifică, adresa nr. 286/20 martie 2013 la Fan Courier respectiv DHL, declarațiile martorilor K. E., Simo T., D. Icnuî C., J. F. N., A. P. F. Și Vață F. C..

S-a arătat că toate aceste mijloace de probă la care face referire instanța de judecată nu sunt în măsură să justifice starea de fapt reținută în sentință și nici transmiterea de colete ce ar fi conținut substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive prin intermediul firmelor de curierat.

În acest sens, din declarațiile coinculpaților M. B. și D. F. date în faza de urmărire penală nu reiese nicidecum starea de fapt reținută la fila 13 din sentință conform căreia inculpatul i-ar fi aprovizionat cu astfel de substanțe la 2-3 zile, susținere care nu corespunde adevărului și nu este probată în niciun fel.

Susținerile inculpaților M. B. și respectiv Dioszegy F. nu sunt confirmate de vreo altă persoană iar în conformitate cu prevederile art. 69 din Codul de procedură penală declarațiile lor pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care simt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Simplul fapt că acești inculpați au optat să uzeze de procedura simplificată nu este în măsură să conducă la concluzia inslanței de fond, putând exista multiple considerente pentru care o persoană să aleagă această posibilitate pentru a putea beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Afirmațiile celorlalți inculpați nu sunt confirmate nici măcar de întâlnirea înregistrată în mediu ambiental din data de 22.02.2013, ora 13:21, deoarece inculpatul nu apare în niciun cadru, în nicio filmare nu se poate distinge numărul autovehiculului pe care l-ar fi condus, marca acestuia, numărul de înmatriculare al autoturismului ce ar fi fost condus de numitul G. B..

În ceea ce privește procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice s-a arătat că la dosarul cauzei se face vorbire de anumite convorbiri pe care le-ar fi purtat cu diferite persoane fără însă ca la dosar să se regăsească vreun act din care să rezulte că numărul de telefon_ ar fi fost folosit de către subsemnatul S. A. R..

S-a mai arătat că natura substanței ce ar fi fost vândută și efectele acesteia sunt deosebit de importante raportat la acuzația care se aduce inculpatului, considerându-se că în mod netemelnic și nelegal s-a apreciat de către Tribunalul Hunedoara că aceste substanțe ar fi susceptibile de a avea efecte psihoactive fără ca la dosarul cauzei să re regăsească vreo probă științifică în acest sens, iar pe de altă parte, nu există dovada faptului că substanțele la care face referire Ministerul Public ar avea efect psihoactiv în sensul reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 194/2011, efect care se stabilește prin mijloace științifice (analize de laborator, expertize) și nu poate fi prezumat sau dedus din modul în care se prezintă sau este oferită spre vânzare substanța respectivă, din declarațiile unor martori și cu atât mai puțin dintr-o prezumție așa cum în mod greșit a procedat instanța de fond.

Art. 7 din Legea nr.194/2011statuează foarte clar că certificarea faptului că un produs are sau nu efecte psihoactive se stabilește de către o comisie constituită atât din specialiști din comisia de farmacologie clinică, toxicologie și toxicodependență și din comisia de psihiatrie din cadrul Ministerului Sănătății, cât și din specialiști din structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor. La dosarul cauzei nu există vreo probă științifică pe baza căreia să fi fost stabilit efectul psihoactiv.

Raportul de constatare tehnico-științifică nu poate constitui mijloc de probă, fiind întocmit în faza actelor premergătoare și nefiind valorificat de către organele judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. 3 din Codul de procedură penală. Mai mult, natura substanțelor nu poate fi decât o supoziție în condițiile în care în raport în cazul tuturor probelor relevante se menționează că substanța supusă examinării conține "un compus cu spectru de masă asemănător"unei anumite substanțe, raportul neconținând concluzia că substanțele examinate ar intra sub incidența Legii nr. 194/2011.

De asemenea, raportul de constatare tehnico-științifică este lovit de nulitate absolută întrucât inspectorul de poliție care a efectuat lucrarea și-a însușit atribuții de organ de urmărire penală, nepermise de art. 113 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură penală, întrucât acesta nu s-a limitat la a răspunde la obiectivele fixate de organul de urmărire penală ci a făcut anumite afirmații incompatibile cu calitatea în care era investit în cadrul rubricii "Observații și interpretări."

S-a mai arătat că stabilirea efectului psihoactiv al unei substanțe pe baza rapoartelor EMCDDA EUROPOL 2010-2012 încalcă principiul legalității incriminării, aceste rapoarte fiind întocmite la nivel european pentru implementarea Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului UE privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive.

Substanțele menționate în rapoartele amintite nu constituie o incriminare a respectivelor substanțe nici măcar la nivel european și revine statelor opțiunea să le incrimineze sau nu.

În sensul art. 2 lit. e din Legea nr. 194/2011 nu se pot avea în vedere anumite anexe ale unor R. întocmite de EMCDDA, care nu este for legislativ sau decizional la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce îl privește pe numitul A. P. F., acesta este singurul martor care afirmă că s-ar fi întâlnit cu persoana aflată în spatele id-ului onedeposit identificându-l pe inculpat ca fiind acea persoană, ceea ce nu corespunde realității, deoarece declarațiile martorului trebuie privite cu serioase rezerve,

În condițiile în care la dosarul cauzei nu există vreo convorbire telefonică între inculpat și martor, nu există dovada vreunei discuții purtate pe internet prin intermediul yahoo-messenger iar martorul nu apare pe lista celor de la Fan Curier este evident că din punct de vedere al materialului probator existent la dosar nu existau nici măcar date care să lege martorul de situația cercetată.

S-a mai arătat că, în ceea ce privește acuzația conform căreia inculpatul ar fi comercializat prin intermediul . aproximativ 10 kg de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, aceasta nu rezultă nicidecum din probele administrate în cauză.

S-a apreciat că în mod greșit instanța de fond a ținut cont de depozițiile numiților D. I.-C., Spânei V.-V., J. F. N., G. S. I., M. M.-I., Lemnean A., V. M. în condițiile în care aceștia fie au fost audiați doar în faza actelor premergătoare (deci în afara procesului penal) fie prin comisie rogatorie fără încunoștințarea apărătorilor aleși ai subsemnatului în conformitate cu prevederile art. 172 din Codul de procedură penală.

Nici măcar din declarațiile acestora nu rezultă vreun aspect concret, niciunul dintre aceștia nu face vreo referire la persoana subsemnatului ci fie la id-ul onedeposit fie la .. Tribunalul Hunedoara reține pe baza declarațiilor acestora că în toate coletele atribuite inculpatului ar fi fost substanțe cu efect psihoactiv, omițând în mod voit să menționeze declarațiile celorlalte persoane audiate în faza de urmărire penală, respectiv a numiților L. R., N. C.- I., F. Z., P. A. Ș. și C ocan G..

În ceea ce privește declarațiile numiților Simo T. și K. E., s-a solicitat a se constatata că în rechizitoriu se arată că din cele 72 de probe înaintate spre examinare Laboratorului de Analiză și Profil a Drogurilor din cadrul BCCO T. în doar 24 (33%) dintre acestea s-ar fi identificat anumite substanțe care din punct de vedere al Parchetului ar intra sub incidența Legii nr. 194/2011. Cu toate acestea instanța de fond reține cu titlu de certitudine că s-ar fi expediat aproximativ 10 kg de substanțe incriminate de Legea nr. 194/2011 însă nu menționează nicăieri cum a ajuns la aceste cantități și pe baza căror date le-a determinat.

Din toate mijloacele de probă la care face referire instanța de fond nu rezultă decât cel mult presupunerea că s-ar fi expediat anumite colete însă nicidecum conținutul acestora și cu atât mai puțin nu confirmă cele susținute în rechizitoriu în condițiile în care 90% din destinatari nu au fost audiați iar dintre cei audiați mai mult de jumătate au infirmat teza avansată de către P..

Tribunalul Hunedoara nu face nicio referire cu privire la ce anume conțineau respectivele colete, greutatea fiecăruia în parte iar, în situația în care ar fi fost vorba de anumite substanțe, ce efect aveau acestea asupra organismului uman, aspecte esențiale a fi precizate raportat la infracțiunea de care este acuzat inculpatul.

In ceea ce privește infracțiunea prevăzută în art. 8 din Legea nr. 39/2003 în modalitatea constituirii unui grup nestructurat, s-a arătat că aceasta implică o activitate de alcătuire, de înființare a grupului, iar în modalitatea inițierii implică acțiuni prin care se pun bazele acestui grup, toate acestea presupunând stabilirea componenței.

Sub aspect subiectiv, este necesar ca persoanele care urmăresc inițierea și constituirea unui astfel de grup să fie de acord să facă parte din structura acesteia, să achieseze la scopul urmărit de grup și la modalitățile de aducere la împlinire și, în final, să contribuie la realizarea acestui scop.

S-a arătat că nu se poate susține că inculpatul ar fi constituit împreună cu ceilalți trei inculpați un grup în condițiile în care nici măcar nu se cunoșteau și nici nu se poate stabili vreo conexiune între acțiunile ce li se impută, probele dosarului relevând că singurii care se cunoșteau între ei erau inculpatul M. B. și inculpatul G. B. I..

Raportat la declarațiile date de ceilalți inculpați, din moment ce inculpatul G. B. a cumpărat o singură dată de la inculpatul Dioszegy F. (în jurul datei de 10.04.2013-aspect reținut și în rechizitoriu) iar acesta din urmă nu a vândut inculpaților S. A. R. sau M. B., apartenența acestuia la grupul menționat de P. este exclusă.

Pentru existența unui grup în sensul menționat de lege trebuie să existe un minim de 3 persoane care să acționeze în diferite ocazii coordonat în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Inexistența unor relații apropiate între inculpatul apelant și ceilalți inculpați este confirmată și de transcrierile convorbirilor telefonice, neexistând vreo convorbire care să i se atribuie acestuia în care ar fi dialogat cu G. B. sau cu Dioszegy F., nu există convorbiri între M. și Dioszegy și nici între acesta din urmă și G..

Or în situația în care acest grup la care as face referire ar fi existat în realitate un minim de apeluri și convorbiri telefonice ar fi trebuit să existe între toți membrii grupului.

Nici inculpații A. F., P. D., C. G. și C. A. E. nu fac vreo referire la persoana inculpatului S., iar inculpatul B. Floris menționează că ar fi știut că inculpatul M. ar cumpăra substanțe de la o persoană numită yoghinul.

S-a mai arătat că trimiterea inculpatului în judecată și implicit soluția de condamnare sunt nelegale în condițiile în care acesta a fost trimis în judecată pentru niște fapte raportat la care organul de urmărire penală nu a fost legal sesizat, înscrisul de la fila 3 din volumul I UP fiind lovit de nulitate absolută.

Acest proces-verbal de sesizare din oficiu datat 08.02.2013 și întocmit de către un lucrător din cadrul BCCO Hunedoara din care ar reieși că în luna februarie organele de anchetă s-ar fi sesizat la această dată cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și respectiv art. 16 alin. 1 din Legea nr 194/2011 a fost întocmit după data de 12.04.2013, dată la care era deja pusă în mișcară acțiunea penală în cauză, și reprezintă un abuz din partea organului de urmărire penală.

Scopul pentru care organul de anchetă a procedat în acest mod este acela de a masca faptul că toate actele întocmite în cauză cel puțin până în cursul lunii aprilie 2013 sunt lovite de nulitate ca urmare a faptului că organul de urmărire penală nu a fost sesizat în mod legal.

După cum a arătat procurorul de caz cu ocazia propunerii de arestare preventivă sesizarea organelor de anchetă s-a făcut prin printr-o ordonanță de declinare a competenței, ceea ce nu figurează printre mijloacele prevăzute în mod limitativ de către art. 221 din Codul de procedură penală.

C.Având în vedere că Legea nr.194/2011incriminează numai comercializarea acelor substanțe care sunt susceptibile să aibă efecte psihoactive iar în cauză conform rapoartelor tehnico-științifice probele spuse expertizării nu conțin substanțe stupefiante sau psihotrope stabilirea făcând u-se doar cu referire că unele dintre acestea s-ar regăsi în rapoartele EMCDDA, inculpatul consideră că nu se poate trage concluzia că substanțele în cauză ar fi susceptibile să producă efecte psihoactive în condițiile în care legea specială prevede expres în art. 7 că numai o comisie formată din specialiști ai Ministerului Sănătății și Ministerului de Interne este abilitată să certifice dacă un produs are sau nu consecințe psihoactive.

S-a arătat că, la acest moment, nu sunt dovezi științifice că produsele la care se face referire sunt susceptibile de efecte psihoactive care să justifice încadrarea juridică în art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 și nici că inculpatul sau oricare altă persoană ar putea aprecia în mod rezonabil că acestea ar putea produce asemenea efecte.La dosarul cauzei nu există vreun act din care să reiasă că măcar la nivel european s-ar fi dispus incriminarea respectivelor substanțe.

Legea nr. 194/2011, spre deosebire de Legea nr. 143/2000, nu menționează în mod expres care sunt substanțele cu efect psihcictiv ci statuează că acest aspect este stabilit de către o comisie din cadrul Ministerului Sănătății și Ministerul Administrației Interne, condiții în care, în lipsa unei certificări este practic imposibil pentru o persoană să știe dacă o anumită substanță are sau nu efect psihoactiv în condițiile în care nu deține cunoștințe avansate în chimie și se fac referire doar la anumite combinații de elemente chimice.

Acest aspect ține și de previzibilitatea normei de incriminare iar, în condițiile date, singura încadrare juridică care ar putea fi reținută ținând cont de toate aspectele invederate este art. 16 alin. 2. din Legea nr. 194/2011.

D. Instanța de fond nu a procedat la corectă individualizare a pedepsei raportat la prevederile art. 72 din Codul penal și raportat la persoana inculpatului și posibilitățile de reintegrare socială.

Un prim aspect este gradul de pericol social modic spre redus al faptelor comise, reflectat prin limitele de pedeapsă, legiuitorul sancționând infracțiunile cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani, mult mai reduse decât în cazul unui furt spre exemplu sancționat cu pedepse între 3 și 15 ani.

În mod greșit instanța de fond a aplicat o pedeapsă mai mare (4 ani) infracțiunii mijloc față de pedeapsa de 3 ani aplicată pentru infracțiunea scop în condițiile în care vizavi de construcția juridică a acestei pluralități de infracțiuni, infracțiunea mai gravă este infracțiunea scop.

S-a mai arătat că se impune reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a din Codul penal, în condițiile in care inculpatul este o persoană care nu are antecedente penale, instruită, ce provine dintr-un mediu familial în care educația și instruirea este valorizată în mod corespunzător și din această perspectivă procesele reeducative au o mai mare șansă de reușită. Totodată la momentul declanșării cercetărilor în acest dosar inculpatul urma cursurile Facultății de Științe Politice din cadrul Facultății D. C. din Cluj-N..

Cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei trebuie raportat în primul rând la persoana celui acuzat și la posibilitățile sale de integrare socială.

S-a mai solicitat a se avea în vedere pe lângă aspectele de ordin personal și concluziile referatului de evaluare în care se arată că inculpatul esteo persoană cu reale posibilități de reintegrare socială, precum și faptul că experiența privativă de libertate a fost una extrem de dură și m-a făcut pe deplin să conștientizez consecințele unor abateri de la normele sociale.

Sub aspectul modalității de executare s-a solicitat a se avea în vedere că toți ceilalți inculpați cure nu aveau antecedente penale au primit pedepse neprivative de libertate, după o perioadă mult mai scurtă de arest preventiv decât cea a inculpatului. Convingerea instanței că scopul pedepsei, reeducarea infractorului se poate atinge și fără executarea pedepsei, se formează din aprecierea de ansamblu a faptei săvârșite, a împrejurărilor în care ea s-a săvârșit, a personalității infractorului, iar toate datele legate de aceste aspecte pledează în favoarea unei pedepse neprivative de libertate.

Scopurile pedepsei, de a constrânge și reeduca făptuitorul pot fi pe deplin realizate în acest caz prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, cu suspendarea acesteia sub supraveghere, în condițiile în care se va stabili un termen de încercare iar în toată această perioadă de timp inculpatul va fi obligat a respecta obligațiile impuse de instanță și de a avea un comportament adecvat, în caz contrar riscând revocarea acestei suspendări și executarea pedepsei în regim de detenție.

La termenul din 17.09.2014 inculpatul a depus în scris o cerere de schimbare a încadrării juridice, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile și o completare a motivelor de apel.

S-a arătat, în esență, că prevederile noului cod sunt mai favorabile inculpatului, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute pentru cele două infracțiuni, care sunt mai reduse în legea nouă.

În ceea ce privește completarea motivelor de apel, s-a solicitat achitarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art.367 alin.1 din Codul penal, arătându-se că, astfel cum se reține și în decizia nr. 12/2014 a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru a vedea dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru a vorbi de un grup nestructurat trebuie să existe o grupare de persoane, cu o anumită organizare, cu o disciplină internă, reguli specifice privind ierarhia și repartizarea atribuțiilor, elemente care dovedesc existența structurii organizatorice și deosebesc pluralitatea constituită de cea ocazională (participația penală).

S-a arătat că cele retinute de către instanta de fond vin în contradicție vădită cu considerentele Deciziei nr. 12/2014, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, deoarece inculpatul nu a constituit împreună cu inculpații M. B., D. F. Și G. B. I. un grup, nu există o structură în interiorul presupusului grup și nu se poate susține că membrii acestuia ar fi acționat în mod coordonat în cadrul unui grup cu structură și roluri predeterminate ale membrilor, ci dimpotrivă, piesele dosarului relevă că fiecare a acționat în mod independent, fiecare în interesul său personal, apropierea sau colaborarea dintre inculpați fiind ocazională astfel că se impune achitarea inculpatului de sub această acuzație.

Examinând hotărârea atacată prin prisma cererilor și temeiurilor invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit caracterului devolutiv integral al apelului conform art. 417 din Codul de procedură penală, Curtea de apel reține următoarele:

În fapt, prin rechizitoriul procurorului din 3 iunie 2013 dat în dosarul nr. 12D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - S. T. Hunedoara, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. A. R. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 și de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal din 1969, reținându-se, în esență, că împreună cu inculpații M. B., D. F., G. B. I., inculpatul a constituit un grup infracțional nestructurat care a avut continuitate în timp, dar nu și o structură și o ierarhie bine stabilită între membrii săi, la care au aderat inculpații A. F. D., P. D., C. E. A., B. Floris Bore, în vederea comiterii infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul S. A. R., în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale a efectuat operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație eliberată în condițiile legii, în condițiile unui grup infracțional nestructurat, respectiv a vândut inculpaților M. B. și D. F. astfel de substanțe, precum și că comercializat în perioada septembrie 2012 – martie 2013, prin colete poștale cantitatea de aproximativ 10 kg de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv către diferite persoane din mai multe localități din țară, conform tabelului FAN COURIER, obținând astfel un câștig aproximativ de 100.000 lei, precum și că a deținut în vederea comercializării cantitățile de substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv (319 grame).

Examinând materialul probatoriu administrat pe parcursul întregului proces penal, Curtea de apel constată că în mod corect Tribunal a apreciat că faptele inculpatului sunt dovedite și constituie infracțiunile prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 și de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal din 1969, pentru considerentele ce vor fi arătate la analizarea motivelor de apel invocate de inculpat, astfel cum au fost structurate anterior, în expunerea acestora.

1. Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare

instanței de fond, deoarece au fost încălcate dispozițiile referitoare la compunerea instanței de judecată cu referire la cazul de incompatibilitate prevăzut de dispozițiile art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea constată că este nefondată, având în vedere următoarele:

Cazul invocat se referă la incompatibilitatea judecătorului care și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauză. Acest caz de incompatibilitate nu mai este prevăzut de legea nouă.

Potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale :”Actele de procedură îndeplinite înainte de . Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege”.

În cauza de față, faptul că încheierile de autorizare a interceptărilor telefonice au fost emise de același magistrat care ulterior a judecat și fondul cauzei nu justifică susținerea inculpatului în sensul că prin aceste încheieri instanța și-ar fi exprimat anterior părerea, nefiind real că magistratul investit cu soluționarea fondului ar fi reținut în faza de urmărire penală, cu titlu de certitudine, vinovăția inculpatului și că substanțele la care se face referire ar fi substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv.

De asemenea, nici în încheierile pronunțate cu ocazia cererilor de liberare provizorie sub control judiciar și liberare provizorie pe cauțiune formulate de inculpat, nu s-au făcut aprecieri cu privire la vinovăția acestuia.

Referitor la faptul că judecătorul s-ar fi antepronunțat cu privire la situația inculpatului apelant în sentința dată în dosarul nr._ al Tribunalului Hunedoara, prin care au fost condamnați ceilalți inculpați, Curtea de apel reține că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 17/2012, pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit, cu valoare de principiu, că judecătorul care a soluționat cauza conform procedurii prevăzute de art. 320¹ din Codul de procedură penală cu privire la unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate.

Prin aceeași decizie s-a mai arătat și că judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320¹ din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă.

În cauza de față, judecătorul de prima instanță a pronunțat, într-adevăr, sentința penală nr. 140/14.07.2013, în dosarul nr._ al Tribunalului Hunedoara, sentință prin care a fost condamnați și inculpații M. B., Dioszegy F., G. B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, care au uzat de procedura simplificată prev. de art. 320¹ din Codul de procedură penală din 1968, recunoscând starea de fapt descrisă în rechizitoriu.

Acești din urmă inculpați au fost trimiși în judecată prin același rechizitoriu nr. 12D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - S. T. Hunedoara ca și inculpatul din prezenta cauză.

În cuprinsul motivării sentinței nr. 140/14.07.2013 judecătorul de prima instanță s-a limitata la a analiza doar situația juridică a celor 5 inculpați la care se referă sentința. Desigur că, dată fiind conexitatea ce există între inculpații M. B., Dioszegy F., G. B. și inculpatul din prezenta cauză, conexitate dată de săvârșirea faptelor în forma participației penale, prima instanță a făcut referiri și la acesta, dar fără a se pronunța cu privire la soluția ce ar putea fi dată în prezenta cauză și fără ca în acest mod să fie afectată imparțialitatea judecătorului, având în vedere caracterul personal al răspunderii penale. Este adevărat că imparțialitatea instanței este unul din principiile fundamentale ce stau la baza desfășurării întregului proces penal și este o componentă de bază a unui proces echitabil, însă aspectele reținute de instanță în dosarul nr._ nu pot afecta în niciun mod soluționarea în mod obiectiv a cauzei disjunse. Pronunțând sentința penală nr. 140/14.07.2013 în privința celorlalți inculpați, în procedura simplificată, judecătorul fondului a analizat dacă faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați, fără a se pronunța asupra vinovăției inculpatului S. A. R., trimis în judecată prin același rechizitoriu.

B. Referitor la solicitarea de achitare a inculpatului, pentru ambele fapte reținute în rechizitoriu, în baza art.11. pct.2 lit.a, raportat la 10 lit.a Cod procedură penală, deoarece nu există probe sau probele invocate sunt nelegale, instanța reține următoarele:

În primul rând, referitor la invocarea nulității unor acte efectuate în cursul urmăririi penale, instanța de apel, în acord cu prima instanță, constată că este nefondată, actele de procedură fiind efectuate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor.

Inculpatul susține faptul că procesul-verbal de sesizare din oficiu datat 08.02.2013 este lovit de nulitate absolută, fiind în realitate întocmit după data de 12.04.2013, dată la care era deja pusă în mișcară acțiunea penală în cauză, aspecte care nu rezultă din actele dosarului.

În virtutea art.221 din Codul de procedură penală din 1968, organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, ori se sesizează din oficiu când află pe orice altă cale că s-a săvârșit o infracțiune. În cazul în care organul de urmărire penală se sesizează din oficiu, încheie un proces-verbal în acest sens.

Pe de altă parte, instanța nu poate împărtăși critica inculpatului în sensul că lipsa procesului-verbal de sesizare din oficiu atrage nulitatea urmăririi penale, întrucât art.197 alin.2 Cod procedură penală din 1968 nu sancționează cu nulitatea absolută decât dispozițiile relative la sesizarea instanței și nu a organelor de urmărire penală, iar lipsa de la dosarul de urmărire penală a procesului-verbal de sesizare din oficiu nu ar avea nicio relevanță asupra actelor procesuale și procedurale efectuate în cauză .

Referitor la faptul că raportul de constatare tehnico-științifică nu poate constitui mijloc de probă, fiind întocmit în faza actelor premergătoare și nefiind valorificat de către organele judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. 3 din Codul de procedură penală, Curtea de apel constată că deși acesta a fost întocmit la data de 3 aprilie 2013, iar în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul S. la data de 8 aprilie 2013, acesta nu a fost întocmit în faza actelor premergătoare în sensul prevăzut de dispozițiile art. 224 alin. 3 din Codul de procedură penală, în cauză fiind începută urmărirea penală față de alți învinuiți la data de 19 februarie 2013.

Pe de altă parte, în cursul judecării apelului a fost întocmit raportul de expertiză criminalistică nr._/13.03.2014 de către Institutul Național de Criminalistică cu privire la substanțele analizate în raportul de constatare a cărui nulitate se invocă de inculpat.

În ceea ce privește natura substanțelor deținute sau vândute de inculpat, Curtea de apel reține că dispozițiile art.2 lit.e) din Legea nr.194/2011 definesc noțiunea de „efecte psihoactive ” ca fiind: unul dintre următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică;

În art.3 alin.3) și 4) al aceluiași act normativ se arată că :” se consideră că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive dacă se poate aprecia în mod rezonabil că ar produce asemenea efecte, dacă nu este folosit sau nu putea fi folosit în scopul pentru care a fost produs.

La aprecierea caracterului rezonabil se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele criterii:

a) lipsa ori insuficiența elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului;

b) caracteristicile produsului, în principal compoziția, sau lipsa indicării acestora;

c) consumul, ca destinație previzibilă a produsului;

d) prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucțiuni pentru utilizarea lui, precum și orice altă indicație ori informație referitoare la acestea sau chiar lipsa lor”.

Prin deciziile nr.134/7 martie 2013 și nr.78/11 februarie 2014 Curtea Constituțională a reținut că ”Din interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr. 194/2011 rezultă că aceasta întrunește exigențele de claritate și previzibilitate, întrucât conținutul său este clar, inteligibil și lipsit de generalizări excesive”.

Cu privire la accesibilitatea și previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, că "nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să-și regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat". Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune.

Susținerile inculpatului în sensul că stabilirea faptului că un produs are sau nu efecte psihoactive se poate face numai de către o comisie constituită atât din specialiști din comisia de farmacologie clinică, toxicologie și toxicodependență sunt nefondate, art.7 invocat în acest sens referindu-se la procedura de autorizare a efectuării operațiunilor cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive.

În acord cu prima instanță, Curtea consideră că efectul psihoactiv poate fi stabilit și pe baza declarațiilor martorilor care au arătat efectul pe care consumul acestor substanțe îl aveau asupra lor ( martorii Vață F. C., J. F. N., A. P. F. și D. I. C.- care a precizat că aceste substanțe erau foarte puternice, îl făceau să piardă contactul total cu realitatea și i s-au părut de 100 de ori mai tari și mai periculoase decât cannabisul sau hașișul).

De asemenea, în cursul judecării apelului a fost întocmit raportul de expertiză criminalistică nr._/13.03.2014 de către Institutul Național de Criminalistică, experții arătând că nu se pot pronunța asupra efectelor pe care le pot avea substanțelor analizate însă conform datelor din literatura de specialitate și argumentelor prezentate în raport referitoare la cationă, la substanțele 4-metil-etcationă, 4-metil-metcationă, 4-metil bufedronă, UR-144, AM-2201, MAM-2201,AKB48, 5F-AKB48,JWH-122 și JWH-210 sunt susceptibile să aibă efecte psihoactive.

Față de aceste considerente, instanța constată că apărările inculpatului cu privire la faptul că la dosarul cauzei nu ar exista probe că substanțele în discuție ar fi susceptibile de a avea efecte psihoactive nu sunt fondate.

Totodată, contrar susținerilor inculpatului, faptul că inculpatul a vândut aceste substanțe în modalitățile descrise în actul de sesizare rezultă din declarațiile inculpaților G. B. I., M. B. și D. F., din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, din adresa nr.286/20 martie 2013 de la FAN COURIER și din declarațiile martorilor K. E., Simo T.,D. I. C., J. F. N., A. P. F. și Vață F. C..

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută în art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003, respectiv în dispozițiile art. 367 alin. (1) din Codul penal în vigoare, Curtea de apel reține că prin decizia nr.12/2.06.2014, pronunțată în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că faptele prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.

În considerentele acestei decizii s-a arătat că acțiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 367 din Codul penal, respectiv inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acțiunile care constituiau elementul material al infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 din Codul penal anterior.

În cauza de față, inculpatul S. A. R. a fost trimis în judecată pentru că împreună cu inculpații M. B., D. F., G. B. I., a constituit un grup infracțional nestructurat care a avut continuitate în timp, dar nu și o structură și o ierarhie bine stabilită între membrii săi, la care au aderat inculpații A. F. D., P. D., C. E. A., B. Floris Bore, în vederea comiterii infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Apărarea inculpatului în sensul că la dosar nu ar exista probe cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale acestor infracțiuni este nefondată, având în vedere declarațiile inculpaților M. B., D. F., G. B. I., care în dosarul nr. _ au solicitat judecarea conform dispozițiilor art.320 ind.1 din Codul de procedură penală din 1968 recunoscând faptele descrise în actul de sesizare a instanței, coroborate cu declarațiile date de aceștia în cursul urmăririi penale și în fața instanței de apel cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Astfel, Curtea de apel, contrar susținerilor inculpatului, consideră că faptul că nu toți inculpați se cunoșteau nu are relevanță în cauză cu privire la existența infracțiunii, în condițiile în care fiecare dintre aceștia avea reprezentarea că face parte dintr-o structură constituită în scopul comercializării substanțelor cu efecte psihoactive, indiferent daca se cunoșteau sau nu toți membrii grupului.

Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice ( relevante fiind cele de la filele 72, 109, 115, 504, 507, 517 din vol.II care conțin convorbiri purtate de inculpat dar și din convorbirile purtate de ceilalți inculpați membri ai grupului) rezultă faptul că substanțele erau achiziționate de la inculpatul S., respectiv vândute de acesta în scopul de a fi distribuite mai departe altor consumatori și că inculpatul știa că aceste substanțe ajung de la un alt membru al grupului la terțe persoane(consumatori).

Prin urmare, inculpatul S., ca și numiții M. B., D. F. și G. B. I. aveau cunoștință de existența acestui circuit, precum și reprezentarea faptului că există o distribuire autorizată a substanțelor respective, inclusiv că exista un intermediar care le comercializa mai departe.

Existența grupului rezultă, în opinia Curții, și din cantitatea mare de substanțe achiziționată de intermediari cât și din numărul mare și frecvența cumpărărilor, indiferent dacă nu toți membrii grupului se cunoșteau între ei, aspect care rezultă din declarațiile date de învinuiți și de martori în cauză.

Martorul G. B. I. a declarat atât în cursul urmăririi penale în calitate de învinuit( fila 405 volumul IV), cât și în fața instanței de apel că el cumpăra substanțele de la M. B. și le vindea lui A. D. F. și că a văzut când M. B. a cumpărat substanțe de la ”Yoghinul” care avea un autoturism Audi de culoare neagră cu nr. de înmatriculare CJ-2-/AAG. (inculpatul S.).

D. F. a declarat atât în cursul urmăririi penale în calitate de învinuit( fila 324 volumul IV), că a cumpărat o dată de la inculpatul S. 15 grame. Substanță vegetală de culoare verde-olive.

Martorul M. B. a declarat atât în cursul urmăririi penale în calitate de învinuit( fila 312 volumul IV), cât și în fața instanței de apel că auzise despre faptul că inculpatul S. se ocupă cu vânzarea de substanțe etnobotanice și că a cumpărat de aproximativ 10 ori asemenea substanțe de la el, substanțe pe care le-a comercializat la rândul său .

Învinuitul B. Floris Bore( fila 348 volumul IV) a declarat că achiziționa substanțe de la M., pe care l-a rugat să îl ajute să achiziționeze și el substanțe pentru a le revinde și că l-a văzut de aproximativ 5 ori pe M. apropiindu-se de un AUDI A 4 de culoare neagră cu terminația de litere AAG de unde a venit și i-a dat un pliculeț cu 15 grame de substanță pulverulentă de culoare albă.B. F. l-a identificat pe cel care conducea autoturismul Audi A4 ca fiind inculpatul S. A. R., precizând că îl cunoaște cu porecla „Yoghinul”.

De asemenea, martorul A. P. F. a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul S. ( care avea un Audi A 4 negru)de aproximativ 7-8-9 ori și a achiziționat de la el substanțe.

Pentru toate aceste motive, instanța de apel reține că împrejurările reale în care au acționat inculpatul și numiții M. B., D. F., G. B. I., respectiv A. F. D., P. D., C. E. A., B. Floris Bore, au evidențiat o organizare prealabilă și o structură în vederea atingerii scopului propus, și anume, săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.16 alin.1 din Legea nr.194/1991, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003.

C. Referitor la solicitarea de a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011în infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 2 din Legea nr. 194/2011, Curtea reține că principala diferență dintre cele două infracțiuni se situează în domeniul laturii subiective.

Din probatoriul administrat în cauză, raportat și la numărul și perioada vânzărilor efectuate, la modul ascuns în care efectua aceste vânzări, la cantitatea de substanțe deținută și la faptul că inculpatul S. Andreas R. le-a aruncat, pe timp de noapte, la ghena de gunoi rezultă că faptele au fost săvârșite cu intenție directă, inculpatul prevăzând și urmărind rezultatul acestora și având cunoștință despre efectul substanțelor comercializate.

În ceea ce privește încadrarea în drept a faptelor săvârșite, instanța reține că la data de 1 februarie 2014 au intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a acesteia, dispoziții legale care au adus modificări legislației penale existente până la această dată și care impun analiza acestora din perspectiva necesității identificării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, conform dispozițiilor art.5 alin.1 din Codul penal în vigoare.

Astfel, potrivit art. 5 alin. 1 din NCp „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”

Conform art. 15 alin. 2 din Constituția României „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”

Prin Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014 s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în Dosarul nr. 5._ și s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

De asemenea, s-a reținut că pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici.

Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei.

Comparând dispozițiile legii penale vechi cu cele noi, precum și raportat la decizia nr.12/2.06.2014, pronunțată în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție instanța constată că fapta prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsește în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.

De asemenea, Curtea de apel constată că legea nouă prevede limite de pedeapsă mai reduse în cazul ambelor infracțiuni pentru săvârșirea cărora inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză.

Analizând însă, în mod global, dispozițiile legale amintite, Curtea reține că modificările legislative intervenite cu privire la limitele de pedeapsă nu au influență în cauza de față referitor la stabilirea legii penale mai favorabile, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, împrejurarea că minimul și maximul special al pedepsei închisorii prevăzut de legea nouă sunt mai mici decât cele prevăzute anterior, deși ar putea induce ideea că legea penală nouă este mai favorabilă, este lipsită de relevanță câtă vreme dispozițiile privind tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sunt mai favorabile conform legii în vigoare la data săvârșirii faptelor.

Curtea reține că prin sentința penală apelată nu s-a dispus aplicarea vreunui spor de pedeapsă inculpatului ca urmare a contopirii pedepselor și identifică drept dispoziții penale mai favorabile cele ale art.34 din Codul penal din 1969, în comparație cu cele ale art.39 din actualul Cod penal care prevăd obligativitatea aplicării unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu atât mai mult cu cât doar inculpatul S. A. R. a declarat apel în prezenta cauză, fiind incidente dispozițiile art.418 din Codul de procedură penală privind neagravarea situației în propria cale de atac ( aplicarea sporului reprezentând un echivalent al pedepselor care nu se execută și putând avea consecințe ulterioare asupra persoanei condamnate).

D. Referitor la solicitarea inculpatului de reindividualizare a pedepsei, diminuarea acesteia și suspendarea sub supraveghere în temeiul art. 86 indice 1 din Codul penal din 1969, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 72 din Codul penal din 1969, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Raportat la aceste criterii de individualizare a pedepselor, Curtea de apel consideră că în prezenta cauză stabilirea unor pedepse de 3 ani și respectiv 2 ani închisoare pentru infracțiunile comise de inculpat este de natură a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prevăzut de art.52 din Codul penal din 1969.

Instanța mai are în vedere faptul că din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj reiese că inculpatul dispune de resurse interne și externe necesare pentru a le valorifica în procesul de reintegrare socială, cu condiția de a-și dezvolta motivația de a respecta legile penale și de a desfășura activități constructive( implicare în muncă, realizare de venituri în mod licit).

Curtea de apel consideră că nu se justifică însă reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, recunoaștere care nu ar fi posibilă, în opinia instanței, decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptelor în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Referitor la individualizarea judiciară a executării pedepsei rezultante, deși faptele săvârșite de inculpat au un pericol social concret ridicat, instanța va avea în vedere persoana acestuia, conduita avută anterior săvârșirii faptelor, lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia, aspecte care au format convingerea Curții că avertismentul dat inculpatului prin condamnarea la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și impunerea unei forme de consiliere de specialitate desfășurată de o instituție abilitată, vor putea fi în măsură să determine o reflectare mai profundă a inculpatului asupra faptelor săvârșite și a urmărilor acesteia și schimbarea atitudinii față de normele și valorile ocrotite de legea penală, pentru ca, pe viitor, acesta să nu mai comită infracțiuni.

Instanța consideră că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat care, chiar fără executarea pedepsei în regim de penitenciar, nu va mai săvârși infracțiuni.

Gravitatea infracțiunilor săvârșite nu justifică, doar prin ea însăși, executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului în regim de detenție, modalitate de executare care nu corespunde realizării scopului pedepsei în acest caz, scop care poate fi atins și prin suspendarea executării acesteia sub supraveghere, întrucât inculpatului i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptelor, rolul condamnării fiind și acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.

Pentru toate considerentele expuse anterior, văzând și dispozițiile art. 421 pct.2 lit. a din Codul de procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul S. A. R. împotriva sentinței penale nr. 179 din data de 26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._, va desființa sentința penală apelată sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile și al individualizării pedepselor stabilite față de inculpatul S. A. R. și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a și b din Codul penal din 1969, aplicată inculpatului S. A. R. în elementele ei componente, va face aplicarea art.5 din Codul penal și, în consecință:

Va reduce pedeapsa stabilită pentru inculpatul S. A. R. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplicarea art.5 din Codul penal, de la 4 ani la 3 ani închisoare.

Va reduce pedeapsa principală stabilită pentru inculpatul S. A. R. pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Codul penal, de la 3 ani la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 din Codul penal din 1969 va contopi pedepsele principale de 3 ani și 2 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, alături de care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a și b din Codul penal din 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal și a art. 71 din Codul penal din 1969, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b din Codul penal din 1969, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 din Codul penal din 1969.

În baza art. 86 ind.1 alin.1 și 2 din Codul penal din 1969, va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatului pentru o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.86 ind.2 alin.1 din Codul penal din 1969.

În baza art.86 ind.3 alin.1 din Codul penal din 1969, inculpatul va fi obligat să se supună pe durata termenului de încercare stabilit, următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la termenele ce se vor stabilit de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Supravegherea executării obligațiilor stabilite se va face de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Va atrage atenția inculpatului asupra prev.art.86 ind.4 C. penal din Codul penal din 1969.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

Va menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Va deduce din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestului preventiv din 11.04.2013 și până la data de 19.12.2013.

În baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, va face aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și va constata încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

În baza art.275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul S. A. R. împotriva sentinței penale nr. 179 din data de 26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ .

Desființează sentința penală apelată sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile și al individualizării pedepselor stabilite față de inculpatul S. A. R. și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a și b din Codul penal din 1969, aplicată inculpatului S. A. R. în elementele ei componente, respectiv:

- 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev.și ped.de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate,

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza - II-a și b Cod penal pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive prev.și ped.de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal

Face aplicarea art.5 din Codul penal și, în consecință:

Reduce pedeapsa stabilită pentru inculpatul S. A. R. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplicarea art.5 din Codul penal, de la 4 ani la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa principală stabilită pentru inculpatul S. A. R. pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Codul penal, de la 3 ani la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 din Codul penal din 1969 contopește pedepsele principale de 3 ani și 2 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, alături de care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a și b din Codul penal din 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal și a art. 71 din Codul penal din 1969, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b din Codul penal din 1969, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 din Codul penal din 1969.

În baza art. 86 ind.1 alin.1 și 2 din Codul penal din 1969, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatului pentru o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.86 ind.2 alin.1 din Codul penal din 1969.

În baza art.86 ind.3 alin.1 din Codul penal din 1969, inculpatul este obligat să se supună pe durata termenului de încercare stabilit, următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la termenele ce se vor stabilit de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Supravegherea executării obligațiilor stabilite se va face de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Atrage atenția inculpatului asupra prev.art.86 ind.4 C. penal din Codul penal din 1969.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

Menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestului preventiv din 11.04.2013 și până la data de 19.12.2013.

În baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, face aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

În baza art.275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 50 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2015.

Președinte, Judecător,

A. I. PaștiuGheorghe L. O.

Grefier,

C. M. N.

Red. / tehnored. P.A.I.

2 ex./ 08.04.2015

R O M ÂN I A

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

Secția Penală și pentru cauze cu minori

Loc. A. I., ., nr.1,

Tel.0258/_, fax. 0258/_

.

Nr.notificare 3943Alba I., 28.01.2015

Dosar nr._

Către,

POLIȚIA MUNICIPIULUI CLUJ N.

Cluj N., ., Județul Cluj

fax._

Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr._, definitivă, în baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, s-a făcut aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

Anexăm copia minutei deciziei penale nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr._ .

Președinte complet, Grefier,

A. I. P. C. M. N.

R O M ÂN I A

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

Secția Penală și pentru cauze cu minori

Loc. A. I., ., nr.1,

Tel.0258/_, fax. 0258/_

.

Nr.notificare 3943Alba I., 28.01.2015

Dosar nr._

Către,

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ ROMÂNE

București, Bulevardul Geniului, nr. 42C, Sector 6,

cod_, fax._

Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr._, definitivă, în baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, s-a făcut aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

Anexăm copia minutei deciziei penale nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr._ .

Președinte complet, Grefier,

A. I. P. C. M. N.

R O M ÂN I A

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

Secția Penală și pentru cauze cu minori

Loc. A. I., ., nr.1,

Tel.0258/_, fax. 0258/_

.

Nr.notificare 3943Alba I., 28.01.2015

Dosar nr._

Către,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ N.

S. PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR

Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr._, definitivă, în baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, s-a făcut aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

Anexăm copia minutei deciziei penale nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr._ .

Președinte complet, Grefier,

A. I. P. C. M. N.

R O M ÂN I A

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

Secția Penală și pentru cauze cu minori

Loc. A. I., ., nr.1,

Tel.0258/_, fax. 0258/_

.

Nr.notificare 3943Alba I., 28.01.2015

Dosar nr._

Către,

S. A. R.

Cluj N., .. 2,

.

Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr._, definitivă, în baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, s-a făcut aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

Anexăm copia minutei deciziei penale nr. 70/A/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr._ .

Președinte complet, Grefier,

A. I. P. C. M. N.

Curtea de Apel Alba Iulia

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr._

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 70/A/2015

În numele legii

Decide:

Admite apelul declarat de inculpatul S. A. R. împotriva sentinței penale nr. 179 din data de 26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ .

Desființează sentința penală apelată sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile și al individualizării pedepselor stabilite față de inculpatul S. A. R. și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a și b din Codul penal din 1969, aplicată inculpatului S. A. R. în elementele ei componente, respectiv:

- 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev.și ped.de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate,

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza - II-a și b Cod penal pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive prev.și ped.de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal

Face aplicarea art.5 din Codul penal și, în consecință:

Reduce pedeapsa stabilită pentru inculpatul S. A. R. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplicarea art.5 din Codul penal, de la 4 ani la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa principală stabilită pentru inculpatul S. A. R. pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art.16 al.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Codul penal, de la 3 ani la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 din Codul penal din 1969 contopește pedepsele principale de 3 ani și 2 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, alături de care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a și b din Codul penal din 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal și a art. 71 din Codul penal din 1969, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b din Codul penal din 1969, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 din Codul penal din 1969.

În baza art. 86 ind.1 alin.1 și 2 din Codul penal din 1969, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatului pentru o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.86 ind.2 alin.1 din Codul penal din 1969.

În baza art.86 ind.3 alin.1 din Codul penal din 1969, inculpatul este obligat să se supună pe durata termenului de încercare stabilit, următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la termenele ce se vor stabilit de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Supravegherea executării obligațiilor stabilite se va face de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Atrage atenția inculpatului asupra prev.art.86 ind.4 C. penal din Codul penal din 1969.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

Menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestului preventiv din 11.04.2013 și până la data de 19.12.2013.

În baza art.424 alin.2 din Codul de procedură penală, face aplicarea art.404 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală, raportat la art.241 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală și constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. A. R. prin încheierea de ședință din 19.02.2014.

În baza art.275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 50 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2015.

Președinte Judecător

Ss indescifrabil ss indescifrabil

Pentru conformitate,

grefier,

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 638/2014....		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 94/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 937/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 971/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 634/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 638/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 94/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 97/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 81/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 88/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA