Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 37/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 37/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 01-04-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR.37/2013
Ședința publică de la 1 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier T. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror I. N..
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petenta . A. I. P. A. C. D. împotriva rezoluției nr. 546/P/2012 dispusă de P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menținută prin rezoluția nr. 49/II/2/2013 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Se prezintă avocat Ș. L., apărătorul ales al intimatei O. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apărătorul ales al intimatei O. M. depune la dosar un memoriu.
Instanța participanții dacă mai au alte cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului și apărătorul ales al intimatei O. M. învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul intimatei O. M. solicită respingerea plângerii ca nefondate și a se menține ca legale și temeinice rezoluțiile atacate.
Susține că în mod corect a constatat P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate de petentă, respectiv cele prev. de art. 215 alin.1 și 3 Cod penal, art. 213 alin. 1 Cod penal și art. 143 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, lipsind latura subiectivă.
Arată că s-a susținut de către petentă că intimata ar fi emis cele 16 biletele la ordin prin acte dolosive întrucât se știa că nu vor fi plătite. Din declarația administratorului petentei, dl. C. D., rezultă că intimata Orășteanuu M., în calitate de administrator al ., i-a adus la cunoștință acestuia despre cesionarea părților sociale și despre emiterea celor 16 bilete la ordin, cu scadență în lunile august-septembrie 2011.
Urmare neîncasării biletelor la ordin între . și . intervenit o înțelegere între aceste societăți privind plata eșalonată, în rate a creanței însă, între timp, societatea . a intrat în procedura de insolvență, iar societatea . a fost înscrisă la masa credală, în tabelul preliminar al creanțelor, la poziția 9.
Cât privește desfășurarea faptelor, arată că intimata Orășteanuu M. a discutat deschis cu administratorul ., între aceștia existând relații comerciale timp de 19 ani, astfel că rezultă cu certitudine că intimata nu a avut intenția de fraudare a societății petente, ceea ce denotă lipsa laturii subiective a infracțiunilor reclamate.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată și a se menține ca legale și temeinice rezoluțiile atacate.
CURTEA DE APEL
Asupra plângerii de față constată:
P. rezoluția nr. 546/P/2012 din 04.12.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a dispus, pe temeiul art. 228 alin. 4 cu raportare la art. 10 lit. B, c și d din Codul de procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarele PRĂȘTEAN M. și O. C. E. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, prev. De art. 215 alin. 1 și 3 din Codul penal, abuz de încredere, prev. de ar. 213 alin. 1 din Codul penal și bancrută frauduloasă, prev. de art. 143 alin. 2 din Lg. 85/2006.
În motivarea rezoluției, procurorul de caz a reținut, în esență, că petenta ., al cărei administrator este numitul C. D., a derulat afaceri comerciale cu ., administrată de numita O. M., pe o perioadă mai îndelungată de timp, între cele două societăți existând, până la un moment dat o bună colaborare.
În această relație de colaborare era implicată și nora numitei O. M., numita O. C. E., avocat, în contul căreia numitul C. D. susține că făcea livrări de sume pentru numita O. M..
Având datorii la societatea condusă de C. D., numita O. M. l-a invitat pe acesta la o iscuție, în cadrul căreia i-a adus la cunoștință că societatea . are probleme financiare și că intenționează să o cesioneze, cesionarii intenționând să continue colaborarea cu ..
Numita Orășteanuu a emis către societatea lui C. D. bilete la ordin pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor ., dar aceste bilete la ordin nu au fost onorate pentru lipsă de disponibil.
Mai reține procurorul de caz că . a intrat în insolvență și că . s-a înscris la masa credală cu suma de 75.376 lei, biletele la ordin fiind și învestite cu formulă executorie dar nepuse în executare.
Cu privire la numita O. C. E., procurorul de caz a reținut că aceasta nu a avut nici un amestec în săvârșirea faptelor.
Cu privire la numita O. M., procurorul de caz a reținut că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, anume intenția frauduloasă care trebuie să caracterizeze latura subiectivă, prin aceea că numita O. M. a adus la cunoștința lui C. D. că urmează să cesioneze societatea, acesta fiind cel care a acceptat să-i fie emise bilete la ordin pentru plada creanței.
Pentru aceleași considerente, procurorul de caz a considerat că nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale infracțiunii de bancrută frauduloasă.
Cu privire la infracțiunea de abuz de încredere, procurorul de caz a reținut că litigiul dintre părți, referitor la achitarea unor debite comerciale, este de natură civilă.
Rezoluția nr. 546/P/2012 din 04.12.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost atacată de petentă și cu plângere la procurorul ierarhic superior, pe temeiul art. 278 din Codul de procedură penală, fiind menținută prin rezoluția nr. 79/II/2/2013 din 22.01.2013 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În plângerea adresată instanței pe temeiul art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, petenta reiterează acuzele și motivele din plângerile adresate parchetului.
Făptuitoarea O. M. și-a exprimat poziția procesuală, prin apărător ales Ș. L., în sensul respingerii plângerii. De asemenea a mai indicat că numele său corect este O. și nu Orăștean, aspect ce rezultă din declarațiile lor date în faza de cercetare prealabilă și din înscrisurile depuse la dosarul de cercetare penală conținând numele făptuitoarelor.
Analizând plângerea petentei pe baza înscrisurilor din dosar, în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, instanța reține că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:
Procurorul de caz a desfășurat o amplă cercetare prealabilă, în conformitate cu art. 224 din Codul de procedură penală, în cadrul căreia a administrat mai multe înscrisuri și a audiat persoanele implicate, cercetare care a confirmat existența unor cauze care împiedică începerea urmăririi penale.
Astfel, din declarația administratorului societății petente (f. 48 și 49 din dosarul de cercetare penală) rezultă că nu a avut nici un fel de discuții cu nora numitei O. M., numita O. C. E. și că singura implicare a acesteia din urmă în relația comercială dintre . și . a fost aceea că în contul ei numitul C. a virat niște sume, cu titlu de împrumut pentru numita O. M., sume care au fost, de altfel, restituite, astfel cum rezultă din înscrisul olograf de la fila 46 din același dosar de cercetare penală.
Cele mai sus reținute determină instanța să aprecieze că neînceperea urmăririi penale față de numita O. C. E. pe temeiul art. 10 lit. c din Codul de procedură penală este o soluție legală și temeinică.
Același administrator C. D. mai declară că a livrat marfă către societatea numitei O. M. și că aceasta l-a invitat la o discuție în cadrul căreia i-a adus la cunoștință intenția de a cesiona, din cauza rezultatelor financiare slabe, societatea . către alte persoane, care și-au manifestat intenția de a continua relația comercială cu societatea administrată de C.. Acesta din urmă mai declară că a fost de acord ca făptuitoarea să emită biletele la ordin (aflate în copie la filele 18-23 din dosarul de cercetare) cu scadența în lunile august și septembrie 2011 pentru plata datoriilor restante și că a continuat să livreze marfă către . deținută de noii asociați.
Din cele mai sus declarate, reiese fără îndoială că făptuitoarea i-a adus la cunoștință numitului C. că societatea V. are probleme financiare și că intenționează să o cesioneze, de unde rezultă, cum corect a reținut și procurorul de caz, lipsa intenției frauduloase caracteristică infracțiunii de înșelăciune, ceea ce face să apară ca fiind legală și temeinică soluția de neîncepere a urmăririi penale sub aspectul infracțiunii de înșelăciune pe temeiul art. 10 lit. d din Codul de procedură penală.
Și soluția procurorului de caz dată cu privire la infracțiunea de bancrută frauduloasă este legală și temeinică, din actele premergătoare efectuate rezultând, de asemenea, lipsa intenției frauduloase cerute de art. 143 alin. 2 din Lg. 85/2006 în oricare din variantele alternative prev. de lit. a-c.
Cu privire la abuzul de încredere, instanța împărtășește soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale pe temeiul art. 10 lit. b din Codul de procedură penală, fapta de însușire a bunurilor livrate în baza unui contract comercial și de neplată a acestora nefiind fapte prevăzute de legea penală ci modalități de executare (însușirea), respectiv de neexecutare (neplata), a unor convenții civile lato sensu.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen., instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea petentei ., formulată împotriva rezoluției nr. 546/P/2012 din 04.12.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pe care o va menține ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., instanța va obliga petenta la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen., respinge ca neîntemeiată plângerea petentei ., formulată împotriva rezoluției nr. 546/P/2012 din 04.12.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pe care o menține ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă petenta la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. B. T. C.
Red.BA
Tehnored. CT 2 ex/19.04.2013
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... → |
|---|
