Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 102/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 102/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 30-06-2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 102/2014
Ședința Camerei de Consiliu de la 30 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. P.
Grefier: D. M. H.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror – M. C.
Pe rol se află pronunțarea asupra sesizării formulate de P. de pe lângă C. de A. A. I. privind cererea de transfer într-un penitenciar din România a persoanei condamnate G. I. M., în vederea continuării executării pedepsei aplicate de autoritățile spaniole.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 25 iunie 2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Constată că prin ordonanța nr. 3476/II/5/2014 din 06 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă C. de A. A. I. s-a dispus sesizarea Curții de A. A. I. în vederea admiterii cererii de transferare în România a persoanei condamnate G. I. M., născut în data de 28.12.1974, în Bazna, jud. Sibiu, CNP_, cu ultimul domiciliu în România, în loc. Bazna, nr. 389, jud. Sibiu, în prezent deținut în Penitenciarul din Burgos, Spania, în vederea recunoașterii și executării în România a hotărârii de condamnare pronunțate în Spania.
Solicitarea a fost trimisă de către Ministerul Justiției – Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară – Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în materie penală prin adresa nr._/2014 din data de 17.04.2014 Parchetului de pe lângă C. de A. A. I. în baza art. 162 alin. 4 din Legea 302/2004 modificată și completată prin Legea nr. 300/2013.
La adresa Ministerului Justiției s-au atașat: cererea de transfer transmisă de Ministerul Justiției al Regatului Spaniei; copia autentificată a sentinței de condamnare; copia dispozițiilor legale aplicabile; stadiul executării pedepsei; procesul verbal prin care condamnatul își exprimă acordul de transfer.
Analizând cererea de transfer a persoanei condamnate, prin prisma dispozițiilor legale în materie, C. de A. reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 186 pronunțată la data de 31 mai 2013, de Judecătoria Penală Nr.2 Burgos persoana transferabilă G. I. M. a fost condamnată definitiv la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor electorale pasive pe durata condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prin efracție, în formă continuată, prevăzută de art. 237, raportat la art. 238, alin. 3, 241 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 235 alin. 1 și 74 Cod penal spaniol și la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor electorale pasive pe durata condamnării pentru comiterea infracțiunii de deținere ilegală de arme, prevăzută de art. 564 alin. 1 par. 1 din Codul penal spaniol.
În fapt, în sarcina condamnatului s-a reținut că în datele de 30 noiembrie 2011 și 1 decembrie 2011 inculpații G. I. M., S. Mihaly și Farczadi L., în urma unei înțelegeri prealabile au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate R. Alonso Casillo, situată în loc. Burgos, de unde au sustras diferite obiecte, printre care: 30 ceasuri de mână și 100 de etuiuri, 9 arme scoase din uz, diverse serii de numere pentru loteria de C. a anului 2011, aproximativ 12 sticle de parfum, sticle de băuturi alcoolice, o cameră foto Canion E070, cauzând daune locuinței și forțând seiful de la subsol.
În baza aceleiași rezoluții infracționale în datele de 3 și 4 februarie 2012, inculpații au forțat lacătul de la grilajul porticului și încuietoarea ușii de la intrare și au pătruns în interiorul bisericii El Salvador situată în Burgos, de unde au sustras numeroase bunuri: o cruce de procesiune cu smalț, secolul XVI, o tavă, 10 candelabre de bronz de dimensiuni mici, 6 candelabre de bronz de dimensiuni mari, o cruce pentru procesiune cu suport din aur și argint și alte obiecte bisericești datând din secolele XVII și XVIII, indicate în hotărârea de condamnare. Unele bunuri au fost recuperate cu ocazia percheziției efectuate în boxa locuinței condamnatului G. I. M..
În data de 07 februarie 2013, cei trei inculpați s-au deplasat la Mănăstirea San Pedro de Cardena, pentru a efectua o presupusă vizită turistică și au procedat la examinarea măsurilor de securitate existente în Capela Cidiana și la încuietorile vitrinelor în care erau expuse lucrările artistului Segundo Calixto Escolar Diaz. În noaptea de 12/13 februarie 2012, inculpații au pătruns prin escaladare și efracție în interiorul Capelei de unde au sustras mai multe obiecte prin forțarea încuietorilor unor vitrine în care erau păstrate lucrările artistului menționat. Printre bunurile furate sunt menționate: o casetă neogotică de la sfârșitul secolului XIX – prima jumătate a secolului XX, o casetă neoromană, sfârșitul secolului XXI, 77 monede de argint, o monedă de argint cu imaginea Cidului, o medalie de aur de aniversare a unui mileniu de existență a orașului Burgos, 14 monede de aur și 20 de argint. Unele bunuri au fost recuperate cu ocazia percheziției efectuate în boxa locuinței condamnatului G. I. M..
Cu ocazia percheziției autorizate în data de 16 februarie 2012 de Judecătoria nr. 4 Burgos au fost ridicate numeroase unelte și instrumente profesionale folosite la comiterea faptelor. Cu aceeași ocazie a fost găsit și ridicat din locuința persoanei transferabile un revolver model 357 Magnum și 53 cartușe, atât arma, cât și cartușele fiind în stare de funcționare, aspect confirmat de expertizele efectuate în cauză.
Din hotărârea de condamnare reiese că față de condamnat s-au efectuat cercetări și pentru săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului istoric, însă pentru aceste fapte numitul G. I. M. a fost achitat.
Faptele pentru care s-a dispus condamnarea numitului G. I. M. prin hotărârea de condamnare pronunțată de autoritățile spaniole își găsesc corespondența în legea română, respectiv:
- fapta de tâlhărie prin efracție, în formă continuată, reținută de autoritățile spaniole în sarcina condamnatului, are corespondent în Codul penal român în furtul calificat prin efracție, prevăzut de art. 228 alin. 1, 229 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal actual și este pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani; trebuie menționat că potrivit art. 237 din Codul penal spaniol sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie cei care în scopul obținerii de foloase materiale își însușesc bunuri mobile care aparțin altor persoane pătrunzând prin efracție în locul în care se află aceste bunuri sau prin întrebuințarea de violență sau intimidare a persoanelor; din conținutul hotărârii de condamnare rezultă că sustragerea bunurilor a fost săvârșită în urma pătrunderii prin efracție în locațiile respective, fără a fi reținute acte de violență sau intimidare a persoanelor, ceea ce potrivit legislației române atrage reținerea infracțiunii de furt calificat prin efracție, iar nu a infracțiunii de tâlhărie, condiționată în legislația română de exercitarea de amenințări sau violențe asupra persoanelor;
- fapta de deținere ilegală de arme are corespondent în Codul penal român, respectiv în art. 342 alin. 1 Cod penal și este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Potrivit art. 135 alin.3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, obiectivul transferării persoanelor condamnate constă în atribuirea hotărârii judecătorești străine de efecte juridice pe teritoriul României și transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate.
În cauza de față, în materia transferării persoanei condamnate, între România și statul de condamnare sunt aplicabile dispozițiile Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21.03.1983, ratificată de România prin Legea nr. 76/1996.
Analizând cerințele impuse de această Convenție și de dispozițiile art.130 și următoarele din Legea nr.302-2004, C. de apel reține că cererea formulată de autoritățile spaniole a fost însoțită de documentele prevăzute de art. 6 pct. 2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg în anul 1983, respectiv: cererea de transfer a persoanei condamnate; copie autentificată a sentinței de condamnare; extras al dispozițiilor legale aplicabile în acest caz; informații referitoare la situația persoanei transferabile.
Din verificările efectuate în baza de date Ecris Global Person Search și din datele comunicate de organele de poliție a rezultat că nu există informații privind cercetarea în România a persoanei transferabile pentru săvârșirea vreunei infracțiuni.
Din adresa nr._/SIC emisă la data de 05.05.2014 de I.P.J. Sibiu rezultă că persoana condamnată este cetățean român, cu domiciliul în România, fiind astfel îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg.
Sentința penală nr. 186 pronunțată la data de 31 mai 2013, de Judecătoria Penală Nr.2 Burgos este definitivă și executorie, prin sentința nr. 393/2013, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. b) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg la 21.03.1983, ratificată de România prin Legea nr. 76/1996 și de art. 136 alin.1 lit. a) din Legea nr. 302/2004.
Faptele reținute în sarcina persoanei condamnate, astfel cum au fost menționate, au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de furt calificat prin efracție prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal și deținere ilegală de arme, prevăzută de art. 342 alin. 1 Cod penal, fiind îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzute de art. 136 alin.1lit. b) din Legea nr. 302/2004 și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg.
Din declarația dată de persoana condamnată în fața directorului penitenciarului din Burgos a rezultat că aceasta solicită transferarea într-un penitenciar din România, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 136 alin.1 lit. c) din Legea nr. 302/2004 și art. 3 pct. 1 lit. d) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg.
Referitor la situația executării pedepsei aplicate condamnatului, din înscrisurile comunicate de autoritățile spaniole reiese că numitul G. I. M. a fost reținut de organele de poliție din data de 16.02.2012 până în data de 17.02.2012, după care a fost arestat preventiv din data de 18.02.2012 până în data de 28.08.2013, în total 560 zile, iar din data de 29.08.2013 se află în executarea pedepsei care va înceta în data de 12.07.2017.
Astfel, la data primirii cererii de transfer acesta mai are de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei executabile, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg.
Din actele dosarului rezultă că este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 136 alin.1 lit. e) din Legea nr. 302/2004 în sensul că executarea în România a pedepsei închisorii este de natură să faciliteze reintegrarea socială a persoanei condamnate, având în vedere că numitul G. I.-M. este cetățean român, a solicitat să fie transferat în România, unde are domiciliul stabil, perspectivele sale de reinserție socială fiind mai sporite în țara de origine.
Referitor la cerințele art. 135 alin. 6 din Legea nr. 302/2004 privind natura și cuantumul pedepsei ce urmează a fi executat de persoana transferabilă în România, C. constată că durata pedepselor pronunțate de către autoritățile judiciare străine este compatibilă cu legea română, care prevede pentru infracțiunile săvârșite pedeapsa de la 2 la 7 ani, respectiv de la 1 la 5 ani. Niciuna din pedepsele aplicate nu depășesc maximul special prevăzut de Codul penal român.
C. constată că autoritățile spaniole au stabilit în sarcina condamnatului pedeapsa de 2005 zile închisoare, care reprezintă cumulul aritmetic al celor două pedepse aplicate, de 4 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare. Pedeapsa rezultantă nu depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română, pentru a se dispune adaptarea pedepsei, nefiind incidente dispozițiile art. 136 alin. 7 lit. b din Legea nr. 302/2004.
C. constată că nu este incident niciunul din cazurile prevăzute de art. 136 alin. 2 din Legea nr. 302/2004, care ar putea împiedica recunoașterea și punerea în executarea a hotărârii, neexistând la dosarul cauzei nici un înscris din care să rezulte indicii în acest sens.
Față de toate aspectele reținute, având în vedere că România și-a asumat printr-un tratat internațional la care este parte obligația recunoașterii hotărârii penale pronunțate în străinătate (Convenția europeană a transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983 fiind ratificată prin Legea nr. 76 din 12 iulie 1996), persoanei condamnate i-a fost respectat dreptul la un proces echitabil, pedeapsa aplicată nu a fost pronunțată pentru o infracțiune politică sau militară, hotărârea pronunțată în străinătate respectă ordinea publică a statului român și produce efecte juridice în România, de asemenea, nu există date cu privire la pronunțarea unei hotărâri de condamnare pentru aceleași fapte a persoanei condamnate în România sau într-un alt stat, care a fost recunoscută în România, C. de apel, în temeiul art. 135 alin. 2, alin. 3, alin. 6, alin. 9 (ii) și alin. 11 din Legea nr. 302/2004, va admite sesizarea Parchetului de pe lângă C. de A. A. I..
Se va dispune recunoașterea sentinței penale nr. 186 pronunțată la data de 31 mai 2013 de Judecătoria Penală Nr.2 Burgos, definitivă și executorie prin sentința nr. 393/2013, prin care persoana transferabilă G. I. - M., născut în data de 28.12.1974, în Bazna, jud. Sibiu, CNP_, cu ultimul domiciliu în România, în loc. Bazna, nr. 389, jud. Sibiu, în prezent deținut în Penitenciarul din Burgos, Spania, a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 237, raportat la art. 238, alin. 3, 241 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 235 alin. 1 și 74 Cod penal spaniol, care își regăsește corespondența în art. 228 alin. 1, 229 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal și la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 564 alin. 1 par. 1 din Codul penal spaniol, care își regăsește corespondența în art. 342 alin. 1 din Codul penal, în total 2005 zile închisoare.
Se va transforma pedeapsa de 2005 zile închisoare în pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, având în vedere că exprimarea pedepsei în ani și luni, facilitează aprecierea incidenței eventualelor instituții aplicabile pe parcursul executării pedepsei potrivit legii române, cum ar fi grațierea sau liberarea condiționată.
Se va lua act că persoana transferabilă și-a exprimat la data de acordul de a executa pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare din Republica Panama într-un penitenciar din România.
Având în vedere că persoana condamnată este cetățean român, hotărârea pronunțată în străinătate este definitivă, la data primirii cererii de transfer, condamnatul are de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei, acesta a consimțit să fie transferat pentru executarea restului de pedeapsă într-un penitenciar din România, iar fapta care a atras condamnarea constituie infracțiune potrivit legii române, C. va dispune transferarea persoanei condamnate G. I. M. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare.
Se va computa prevenția și perioada executată din pedeapsa condamnatului începând cu 16.02.2012 la zi.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în cauză vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă C. de A. A. I. privind cererea de transfer într-un penitenciar din România a persoanei condamnate G. I. M., formulată de autoritățile judiciare spaniole și în consecință:
Dispune recunoașterea sentinței penale nr. 186 pronunțată la data de 31 mai 2013 de Judecătoria Penală Nr.2 Burgos, definitivă și executorie prin sentința nr. 393/2013, prin care persoana transferabilă G. I. - M., născut în data de 28.12.1974, în Bazna, jud. Sibiu, CNP_, cu ultimul domiciliu în România, în loc. Bazna, nr. 389, jud. Sibiu, în prezent deținut în Penitenciarul din Burgos, Spania, a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 237, raportat la art. 238, alin. 3, 241 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 235 alin. 1 și 74 Cod penal spaniol, care își regăsește corespondența în art. 228 alin. 1, 229 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal și la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 564 alin. 1 par. 1 din Codul penal spaniol, care își regăsește corespondența în art. 342 alin. 1 din Codul penal, în total 2005 zile închisoare.
Transformă pedeapsa de 2005 zile închisoare în pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
Ia act că persoana transferabilă G. I. - M. și-a exprimat acordul de a executa pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare spaniole într-un penitenciar din România.
Dispune transferarea persoanei condamnate G. I. – M. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare.
Compută prevenția și perioada executată din pedeapsa condamnatului începând cu 16.02.2012 la zi.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în cauză rămân în sarcina statului.
Cu apel în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru persoana condamnată.
Prezența sentință se va transmite direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, în vederea comunicării persoanei condamnate.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2014.
PREȘEDINTE, Grefier,
A. P. D. M. H.
Red. A.P.
Tehnored. D.M.H
2 ex/2 iulie 2014
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 435/2014.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
