Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 528/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 528/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 01-07-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 528/A/2014
Ședința publică de la 01 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. M.
Judecător M. E. C.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:
M. C. – procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul F. A. M. împotriva sentinței penale nr. 167/16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul penal nr._ .
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.06.2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării la data de 24.06.2014, iar ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 391 C.pr.pen. a stabilit termen de pronunțare la această dată.
C. DE A.
I. Constată că prin sentința penală nr. 167/16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul penal nr._ în baza art. 215 al. 1,2 și 3 C.p., cu aplic. art. 41 al.2 și 42 C.p., a fost condamnat inculpatul:
F. A. M. – fiul lui-natural –și A., născ. la data de 22.10.1981 în Mediaș, jud. Sibiu, fără ocupație, cetățean român, fără antecedente penale, C.N.P._, cu dom. în ., și reședința actuală în Karlsruhe_, Saarlandstr. 32, Germania,
la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată,
În baza art. 71 al.2 C.pen. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a –II-a și lit. b C.pen.
S-a constatat că valoarea prejudiciului este de 9050 lei și 450 euro, recuperată parțial, până la concurența sumei de 3500 lei.
A fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:
-250 lei-părții civile S. A. / 250 lei părții civile T. M. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile M. M. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile M. V. G. / 250 lei-părții civile L. G. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile D. M., respingând ca nedovedite celelalte pretenții ale acesteia privind salariul neîncasat pe luna iunie 2010 / 200 lei –părții civile C. I. M. /400 lei –părții civile C. M. / 100 lei și c/v în lei a sumei de 40 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile S. A. / 200 lei-părții civile O. M. C. / 200 lei –părții civile C. P. P. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile L. A. / 400 lei-părții civile K. S. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile C. Garofița M., respingînd celelalte pretenții ale acesteia / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile C. F. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile C. Friți / 200 lei –părții civile C. E. /200 lei –părții civile C. P. / 200 lei –părții civile M. E. / c/v în lei a sumei de 60 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile F. G. D. / 200 lei-părții civile C. L. L..
S-a dispus confiscarea în folosul statului a sumei totale de 1000 lei de la inculpat.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei.
În baza art. 191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada 26 mai 2009 – 13 iulie 2009, inculpatul a lucrat ca muncitor necalificat( ziler) în agricultură la societatea THIERMANN din Germania.
La plecarea de la această societate, inculpatul a intrat în posesia unor formulare tipizate (cereri de lucru), pe care le-a multiplicat la xerox, care, dacă erau completate și transmise firmei germane, persoana care a completat acest formular putea să fie angajată de societatea germană, bineînțeles în limita necesarului de forță de muncă al acesteia.
Completarea și înaintarea acestor formulare nu garanta însă angajarea persoanei respective, ci aceasta era doar luată în atenția firmei, putând fi eventual solicitată în cazul în care era nevoie de ea, și cu toate că acest lucru era bine cunoscut inculpatului, astfel cum reiese din declarațiile date la f. 115-120 dos., acesta a luat hotărârea de a induce în eroare mai multe persoane prin promiterea obținerii unui loc de muncă la această firmă.
În acest scop, în perioada decembrie 2009 - iulie 2010, inculpatul a început să racoleze diverse persoane din județele Sibiu, A. și M., cărora le promitea angajarea la firma germană THIERMANN, cu condiția achitării unui comision în valoare de 50 de euro sau 200 - 250 lei.
Astfel, în acest mod au fost induse în eroare părțile vătămate mai sus menționate, care au plătit fiecare un comision inculpatului, după ce acesta le-a promis în mod ferm că vor fi angajate la firma germană, precizându-le în concret data la care urmau să plece, iar unora dintre părțile vătămate, chiar și faptul că transportul era asigurat gratuit cu un autocar pus la dispoziție de angajatorul german.
Pentru a înlătura orice suspiciuni determinate de plata în avans a comisionului înainte de predarea contractelor de muncă, inculpatul le cerea câte o copie a cărții de identitate și le indica părților vătămate un nr. de cont unde trebuiau depuși banii, susținând, de la caz la caz, că aceste sume erau destinate fie întocmirii contractelor de muncă, fie taxelor pentru autentificarea acestora.
Martorul D. T. ( care în cele din urmă și-a recuperat comisionul plătit inculpatului) arată în declarația de la f. 161 dos că, după ce data plecării la muncă i-a fost de mai multe ori amânată, în contextul unei întrevederii avute cu inculpatul acesta l-a asigurat că totul este în ordine, că ține permanent legătura cu patronul firmei din Germania, arătându-i pentru mai multă convingere inclusiv acte și contracte de muncă ale unor clienți mai vechi, dar și pliante cu locul de muncă ales și locația de cazare, sugerându-i totodată că pentru a putea pleca el însuși mai repede în Germania, deoarece firma angajatoare mai avea nevoie de forță de muncă, era util să găsească la rându-i și el alte persoane amatoare de plecare la muncă în străinătate.
Din declarațiile părților vătămate și ale martorilor a rezultat că modul de acționare al inculpatului a fost același în raport cu toate părțile vătămate, în sensul că, după ce mai întâi le asigura de iminența plecării la muncă în străinătate într-un interval scurt de timp și le încasa comisionul – fără eliberarea vreunui înscris care să ateste acest fapt – în perioada imediat următoare nu mai lua legătura cu acestea, iar atunci când era contactat telefonic de părțile vătămate recurgea la diverse subterfugii și pretexte pentru a justifica neplecarea lor la muncă în străinătate (vremea nefavorabilă sezonului agricol, neprimirea contractelor de la angajator e.t.c. ), mai apoi pentru a mai trage de timp le trimitea formularul tipizat,, cerere de lucru” în limba germană pe care îl deținea, solicitându-le să-l completeze și chiar să meargă la primărie pentru a-l ștampila sau a obține diverse alte adeverințe, pentru ca în final, să nu le mai răspundă la telefon părților vătămate, să-și schimbe numărul de telefon, ba chiar să recurgă la amenințări, persiflări și șantaj, elocvente în acest sens fiind declarațiile martorelor F. G. (mama unei părți vătămate) căreia inculpatul i-a recunoscut fățiș că ,, i-a dat țeapă”, și C. L. căreia i s-a spus că-și va recupera banii, dacă nu depune plângere împotriva lui la poliție.
Materialul probator administrat în cauză relevă faptul că inculpatul a acționat cu rea credință, în scopul inducerii în eroare a părților vătămate și a obținerii de foloase materiale. Astfel, verificările efectuate au evidențiat lipsa vreunei colaborări a inculpatului cu societatea THIERMANN, din cele două adrese emise de aceasta ( f. 105-112) reieșind faptul că inculpatul a lucrat în cadrul firmei ca și muncitor zilier (culegător) în perioada 26 mai_09, că nu a fost mandatat de nici o persoană din cadrul societății să intermedieze contracte de muncă pentru muncitorii români și nici nu a primit de la inculpat cereri de lucru pentru părțile vătămate, procedura de angajare folosită de societate fiind aceea că persoanele interesate își depuneau personal documentele de angajare, plătindu-și contribuțiile sociale.
Fiind audiat in cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a încercat să intermedieze contracte de muncă pentru părțile vătămate, deși nu deținea vreo firmă specializată în acest sens și nici nu avea vreo autorizare sau un contract cu reprezentanții firmei din Germania, că a încasat diverse sume de bani de la părțile vătămate ca și comision pentru activitatea de intermediere, fără a elibera chitanțe sau alte înscrisuri doveditoare, și de asemenea că a utilizat formularele luate de firma germană pe care le-a completat cu datele părților vătămate, dar cu toate acestea a negat faptul că ar fi garantat acestora angajarea la societatea THIERMANN, deși această apărare este lipsită de orice susținere probatorie.
Împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor mai sus descrise, imposibilitatea inculpatului de a-și executa angajamentele asumate și implicarea sa în activități infracționale similare în perioada anterioară, comise pe raza județului Hunedoara, pentru care în luna martie 2010 a fost scos de sub urmărire penală, ceea ce l-a încurajat să persevereze în această direcție, dovedesc ca acesta a avut de la început intenția de a induce in eroare părțile vatamane in scopul însușirii sumelor plătite de către acestea din urma ca preț al serviciilor contractate.
Starea de fapt reținută a fost dovedita prin următoarele mijloace de proba:
- declarația părții civile S. A. (f. 13-15);
-declarația părții civile T. M., (f. 17-18);
-declarația părții civile M. M., (f.21 -24);
-declarațiile părților civile M. V. G. (f.30-31), L. G. (32-34), G. C. (f.40-41), C. I. M. (f.42-43), C. M., (f.44-45), S. A. (46-47), C. P. P. (f.56-57), L. A. (f.59), K. S. (f.63), C. Garofița M. (f.64-65), C. F. (f.66) C. E. (f.67-68), C. P. (69),Feíér G. D. (f.80-81), M. C. (f.84-87) M. D. (f.88-89) și C. L. L. (f.95-97), care au arătat în declarațiile lor că învinuitul le-a prezentat angajarea la muncă în străinătate ca o certitudine, nicidecum ca o probabilitate;
-declarația martorului D. T. (f. 161);
- declarația martorului O. A. D. (f. 166-167);
-declarația martorei F. G. Aritina, (f. 157);
-declarația martorului Ș. D., (f. 154);
Având în vedere situația de fapt reținută, in drept, fapta inculpatului, constând in aceea ca,in baza aceleiași rezoluții infracționale, in perioada decembrie 2009-iulie 2010, a indus în eroare un număr de 27 de persoane domiciliate pe raza județelor Sibiu, A. și M., atribuindu-și calitatea de mandatar/reprezentant al unei firme germane, la care urma să le obțină contracte de muncă, calitate pe care în realitate nu o avea, determinându-le astfel sa-i achite sumele de bani solicitate, sume pe care le-a folosit in interes personal, provocând astfel un prejudiciu părților vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune in forma continuată, prev.de art.215 alin1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2,42 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, anume limitele de pedeapsa prevăzute de lege, gradul de pericol social generic si concret al faptelor determinat de împrejurările concrete ale săvârșirii acestora, multitudinea actelor materiale comise dar si datele ce caracterizează persoana inculpatului, care reflectă o periculozitate sporită, precum și de atitudinea procesuală a inculpatului, care nu a cooperat cu organele judiciare și nu s-a prezentat în instanță, deși avea cunoștință de proces, și nu în ultimul rând, valoarea considerabilă a prejudiciului cauzat.
Având în vedere aceste aspecte instanța a apreciat că pedeapsa de 4 ani închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C.p.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, s-a reținut că natura faptei săvârșite conduce la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor electorale, astfel că în baza art. 71 al.2 C.pen. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a –II-a și lit. b C.pen.
Referitor la latura civilă a cauzei, instanța a constatat că prin faptele săvîrșite inculpatul a cauzat pagube părților vătămate ce nu au fost încă despăgubite, astfel încât în temeiul art. 14 și 346 C.p.p., art. 998 C.civ. a obligat inculpatul la plata următoarelor sume: 250 lei-părții civile S. A. / 250 lei- părții civile T. M. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile M. M. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile M. V. G. / 250 lei-părții civile L. G. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile D. M., / 200 lei –părții civile C. I. M. /400 lei –părții civile C. M. / 100 lei și c/v în lei a sumei de 40 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile S. A. / 200 lei-părții civile O. M. C. / 200 lei –părții civile C. P. P. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile L. A. / 400 lei-părții civile K. S. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile C. Garofița M. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile C. F. / c/v în lei a sumei de 50 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile C. Friți / 200 lei –părții civile C. E. /200 lei –părții civile C. P. / 200 lei –părții civile M. E. / c/v în lei a sumei de 60 euro, la cursul de schimb din ziua plății - părții civile F. G. D. / 200 lei-părții civile C. L. L..
Întrucât soțul și respectiv fiul părții civile C. Garofița (C. F., C. Friți) s-au constituit separat părți civile în cauză, instanța a respins ca neîntemeiate pretențiile formulate de aceasta pentru cei doi.
De asemenea, a respins ca nedovedite pretențiile suplimentare de 100 euro formulate de partea civilă D. M., pentru prejudiciul suferit prin neobținerea de venituri în luna iunie 2010 când a rămas acasă în baza promisiunilor inculpatului.
Având în vedere că părțile civile M. C., M. D., C. M., G. C., D. T. G. au renunțat la pretențiile formulate, deși nu și-au recuperat prejudiciul, în temeiul art. 118 lit. e C.p. s-a dispus confiscarea în folosul statului a sumei totale de 1000 lei de la inculpat, sumă primită de la aceste părți vătămate prin inducerea lor în eroare.
Conform art. 191 C.p.p. s-a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 410 C. pr. pen. inculpatul F. A. M. cu solicitarea de a se dispune desființarea cu trimitere spre rejudecare la Judecătoria Mediaș, în principal, și în subsidiar, să se dispună modificarea sentinței în sensul acordării beneficiului suspendării condiționate a pedepsei.
Se invocă modalitatea prev. de art. 385/9 pct. 21 C. pr. pen. 1969. Se arată că inculpatul locuiește efectiv și azi are reședința în Germania, ia întreaga judecată s-a desfășurat în lipsa sa. În conceptul de grefă apare greșit mențiunea „termen în cunoștință”, mențiunea ce are la bază ideea că inculpatul a fost prezent la un termen anterior. Nu a fost prezent la nici un termen de judecată și nu a dat nici o declarație în fața instanței. Au fost violate și dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se referă la procesul „echitabil”.
Se mai invocă art. 385/9 pct. 12 C. pr. pen. 1969 în sensul că s-au aplicat pedepse greșit individualizate.
Se invocă dosarul nr. 1924/P/2009 în care inculpatul a fost scos de sub urmărire penală pentru fapte identice. Se arată că pentru fapte cu pagube mult mai mari se aplică pedepse asemănătoare sau chiar mai mici decât cea aplicată apelantului. Se consideră că erau toate datele ca instanța de fond să facă aplicarea art. 81 C. pen.
III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit exigențelor impuse de art. 417și urm. C. pr. pen., C. constată apelul fondat pentru următoarele considerente:
O primă constatare care se impune este aceea că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt pe baza probelor administrate în cauză și a stabilit în mod legal și temeinic răspunderea penală a inculpatului.
Faptul că într-o speță asemănătoare P. a adoptat o soluție diferită nu constituie o împrejurarea care să conducă, în sine, la înlăturarea caracterului penal al faptelor.
Este neîndoielnic faptul că inculpatul și-a atribuit calitatea de mandatar al firmei germane Thiermann, pe care în realitate nu o avea și a pretins și încasat sume de bani de la persoanele vătămate pe baza promisiunii ferme de angajare, în condițiile în care completarea acelor formulare nu reprezintă o garanție în acest sens, iar ulterior acele persoane nu au fost angajate.
În mod legal și temeinic s-a apreciat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 C. pen. 1969.
Excepția invocată în legătură cu procedura de citare este nefondată.
Procedura de citare a fost îndeplinită potrivit normelor procedurale în vigoare la acel moment, prevăzute de Codul de procedură penală anterior. Potrivit art. 291 alin. 3 C. pr. pen. 1969 (în forma modificată prin Legea nr. 202/2010) partea căreia i s-a înmânat în mod legal citația pentru un termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul din aceste termene, cu excepția situaților în care prezența acestuia este obligatorie potrivit legii.
În speță, inculpatul a fost citat în străinătate, la adresa de reședință din Germania, și pentru termenul de judecată din 26.03.2013 procedura s-a îndeplinit prin înmânarea citației prin scrisoare recomandată, acesta semnând de primire. Abia la acest termen de judecată au debutat actele de procedură, iar inculpatul a dobândit termen în cunoștință.
Rezultă că s-au respectat disp. art. 291 alin. 3 C. pr. pen. 1969 în privința procedurii de citare.
Cu privire la incidența art. 5 C. pen. privitor la legea penală mai favorabilă, instanța reține că dispozițiile vechiului Cod penal sunt mai avantajoase, deoarece permit calificarea faptelor inculpatului ca infracțiune unică continuată (art. 41 alin. 2 C. pen. 1969), pe când cele din actualul Cod penal, în lipsa unității de subiect pasiv, atrag aplicarea regulilor de la concursul de infracțiuni (art. 38 C. pen.) cu un tratament sancționator mai sever (art. 39 alin. 1 și 2 C. pen.)
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, C. apreciază că instanța de fond a manifestat o severitate excesivă, în condițiile în care inculpatul nu are antecedente penale și valoarea prejudiciului nu este una extrem de ridicată. Existența multor părți civile imprimă un plus de pericol social faptelor, însă prejudiciile cauzate constau în sume de bani relativ mici. Inculpatul nu s-a prezentat la instanță în faza de judecată, însă a fost plecat la lucru în Germania și și-a angajat apărători care să-l reprezinte (prezența nu era obligatorie).
În aceste condiții pedeapsa minimă de 3 ani închisoare este în măsură să răspundă scopului prev. de art. 52 C. pen. 1969.
Dată fiind lipsa antecedentelor penale, C. apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea ei, astfel că se va face aplicarea art. 81 C. pen. 1969 privitor la suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Față de aspectele reținute, în baza art. 421 pct. 2 lit. c C. pr. pen. se va admite apelul declarat de inculpatul F. A. M. împotriva sentinței penale nr. 167/16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul penal nr._ .
Se va desființa sentința atacată sub aspectul incidenței art. 5 C. pen., a cuantumului pedepsei principale aplicate și a modalității de executare și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului apelant pentru comiterea infracțiunii de înșelăciunea prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 C. pen. 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 și 42 C. pen. 1969 de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen. 1969 se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 82 C. pen. 1969
Se va atrage atenția inculpatului cu privire la disp. art. 83 C. pen. 1969 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni.
În baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969 se va dispune suspendarea executări pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
Se va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În conformitate cu disp. art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul F. A. M. împotriva sentinței penale nr. 167/16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul penal nr._ .
Desființează sentința atacată sub aspectul incidenței art. 5 C. pen., a cuantumului pedepsei principale aplicate și a modalității de executare și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului apelant pentru comiterea infracțiunii de înșelăciunea prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 C. pen. 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 și 42 C. pen. 1969 de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen. 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 82 C. pen. 1969
Atrage atenția inculpatului cu privire la disp. art. 83 C. pen. 1969 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni.
În baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969 dispune suspendarea executări pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În conformitate cu disp. art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 01.07.2014.
Președinte Judecător
A. G. M. M. E. C.-CO
Conform art. 406 alin. 4 C. pr. pen
Semnează președintele completului de judecată
A. G. M.
Grefier
L. B.
Red M.
Tehn LB
20.08.2014/2 exp.
Jud fond L. V.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 523/2014.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 562/2014. Curtea de... → |
|---|
