Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 763/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 763/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 13-10-2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 763/A/2014

Ședința publică din 13 octombrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE S. I. M.

Judecător A. D. B.

Grefier D. M. H.

Ministerul Public - P. de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin: I. N. - procuror

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații D. R., D. P. și D. C. împotriva sentinței penale nr. 1892/13.12.2013 pronunțate de Judecătoria Aiud în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații apelanți D. R., D. P. și D. C., personal și asistați de avocat G. L. N., apărător ales pentru inculpați. Se prezintă și avocat B. O., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul D. R. și avocat D. L., în substituirea avocatului M. A., apărător ales pentru inculpatul D. P., lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, conform dispozițiilor art. 91 alin. 4 Cod procedură penală ia act de încetarea mandatului avocaților B. O. și M. A. privind asistența juridică obligatorie a inculpaților apelanți, față de prezentarea apărătorului ales al acestora și va face aplicarea Protocolului încheiat de Ministerul Justiției cu UNBR.

La interpelarea instanței, inculpații apelanți D. R., D. P. și D. C. precizează că își mențin declarațiile anterioare și nu doresc să dea declarații în fața instanței de apel.

Instanța pune în vedere părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.

Apărătorul ales al inculpaților apelanți și reprezentantul Ministerului Public învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat G. L. N., apărător ales pentru inculpații apelanți D. R., D. P. și D. C. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând a se dispune în principal achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice, iar în subsidiar aplicarea legii penale mai favorabile și sancționarea inculpaților cu amendă penală.

Precizează că față de inculpatul D. R., instanța de fond a considerat că acesta nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de furt, lovire și distrugere rămânând doar fapta de ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Din materialul probator administrat în cauză, reiese faptul că a existat între cei trei inculpați și o anume parte vătămată o discuție contradictorie, cum că inculpatul D. R. ar fi furat ceva, însă nu s-a dovedit acest fapt. Inculpatul s-a simțit ofensat și s-a creat o gălăgie, dar care nu a dus la o tulburare și un real pericol social pentru comunitate.

Arată că martorii și partea vătămată au relatat ceea ce s-a întâmplat cu lux de amănunte.

Menționează că nimeni nu a putut proba participarea directă a celorlalți doi inculpați.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că achitarea inculpaților este nefondată și solicită admiterea apelului sub forma subsidiară.

Inculpatul apelant D. R., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu prestarea muncii în folosul comunității și solicită achitarea întrucât nu a comis acele fapte.

Inculpatul apelant D. P., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu prestarea muncii în folosul comunității.

Inculpatul apelant D. C., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu prestarea muncii în folosul comunității.

C. DE A.

Asupra apelului penal de față,

În deliberare, constată:

Prin sentința penală nr. 1892/13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:

I. În baza art. 345 alin. (1), (2) și (3) Cpp, față de inculpatul D. R., fiul lui P. și Ilodița, născut la data de 17.10.1987 în Ocna-M., jud.A., având CNP_, cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație, 2 copii minori, fără antecedente penale, domiciliat în com. L. Mureșului, .. 501, jud.A.:

1. condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

2. achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) Cpp.

3. încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. (1) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) Cpp.

4. încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. (2) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) Cpp.

5. încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 217 alin. (1) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) Cpp.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

În baza art. 82 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 4 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 359 Cod de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare conduce la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și la executarea pedepsei în regim de detenție.

În baza art. 71 alin. (2) Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

În baza art. 71 alin. (5) Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus durata reținerii și arestului preventiv de la 01.09.2012 la 22.01.2013.

II. În baza art. 345 alin. (1) și (2) Cpp, a fost condamnă inculpatul D. P., fiul natural al A., născut la data de 20.01.1952 în Ocna-M., jud.A., având CNP_, cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în com. L. Mureșului, .. 501, jud.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

În baza art. 82 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 4 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 71 alin. (2) Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

În baza art. 71 alin. (5) Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

III. În baza art. 345 alin. (1) și (2) Cpp, a fost condamnat inculpatul D. C., fiul lui P. și Ilodița, născut la data de 18.12.1985 în Ocna-M., jud. A., având CNP_, cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în ..501, jud. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

În baza art. 82 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 4 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 71 alin. (2) Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

În baza art. 71 alin. (5) Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

S-a luat act de faptul că nu mai există constituire de parte civilă în raport de fapta de furt.

În baza art. 346 alin. (4) Cpp, s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă cu privire la fapta de distrugere.

În baza art. 191 alin. (2) Cpp, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, după cum urmează: inculpatul D. R. la plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu din faza de urmărire penală și care s-a dispus să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției, toți trei inculpații la plata sumei de 502 lei, câte 167,3 lei fiecare.

În baza art. 192 alin. (1) pct. 2 lit. c) Cpp, a fost obligată partea vătămată la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud nr. 1456/P/2012 înregistrat la data de 25.09.2012 sub dosar nr._, au fost trimiși în judecată inculpații: D. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C. pen., furt, prev. și ped. de art. 208 alin. 1 Cod penal, amenințare, prev. de art. 193 alin. 1 C. pen., lovire și alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 C. pen., distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., D. P. și D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 321 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a C. pen.

În motivarea actului de sesizare a instanței, s-a arătat că la data de 31.08.2012 inculpatul D. R. s-a deplasat cu căruța pe câmp în locul denumit popular „Berc" din localitatea L. Mureșului, de unde a cosit lucernă de pe terenul ce aparținea părții vătămate F. E. B., lucernă pe care a sustras-o. Partea vătămată s-a deplasat în aceeași zi cu motoscuterul proprietatea sa, la terenul pe care îl deține în locul denumit „Berc", unde a observat că pe o suprafață de 50 m. p., lucerna a fost proaspăt cosită. Văzând două căruțe care plecau dinspre câmp pe drum înapoi spre .-a urmărit și l-a ajuns pe numitul Dandos T., care i-a dat voie să se uite în propria sa căruță. Partea vătămată a constatat că acesta nu deținea lucerna și l-a întrebat dacă nu știe cine i-a cosit și sustras lucerna de pe terenul său. D. T. i-a răspuns că în același timp la fața locului a fost cu căruța și inculpatul D. R.. Partea vătămată a plecat cu motoscuterul spre . ., l-a întâlnit în drum pe inculpatul D. P., căruia i-a reproșat că fiul său, inculpatul D. R., i-a sustras lucerna de pe terenul situat la locul numit „Berc". În acest moment, inculpatul a devenit agresiv, a încercat să-l lovească pe partea vătămată și a chemat pe inculpatul D. R., care se afla în curtea proprie, spunându-i că partea vătămată îl acuză de furt. Deosebit de violent și agresiv, inculpatul a ieșit din curte și împreună cu tatăl său, inculpatul D. P. și cu fratele său, inculpatul D. C., l-au tras jos cu forța de pe scuter pe partea vătămată, inculpatul i-a aplicat o lovitură de pumn în zona capului, doborându-l la pământ cu scuter cu tot, inculpatul a călcat cu picioarele pe partea din plastic a scuterului, continuând să îl lovească cu pumnii și picioarele. Partea vătămată a reușit cu greu să scape din mâinile inculpatului și s-a refugiat în curtea numitei G. A. G..

Inculpatul l-a urmărit în fugă, însă nu a îndrăznit să intre în curte după partea vătămată, astfel că, împreună cu tatăl și fratele său, inculpații D. P. și D. C., au adresat amenințări părții vătămate că o vor ucide, provocând-o să iasă afară la bătaie. In primă fază, speriat că inculpatul va intra în curte, partea vătămată s-a înarmat cu o rangă așteptând să intre D. R. după el, însă acest lucru nu s-a întâmplat, iar partea vătămată nu a ieșit din curte.

Pe stradă, cei trei inculpați continuau să țipe și să amenințe, timp în care inculpatul D. R. a luat un bolovan și l-a aruncat după partea vătămată, fiind foarte aproape de a o lovi pe N. I. A., fiica numitei G. A. G.. Speriată de scandalul iscat, numita N. a chemat-o pe mama sa, G. A. G., care a văzut partea vătămată lovită și zgâriată pe brațe. Inculpații au adresat amenințări și numitelor N. I. A. și G. A. G., iar partea vătămată a apelat serviciul 112 pentru a cere ajutor.

La fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție format din doi subofițeri pentru aplanarea conflictului. Inculpatul D. R. a refuzat să se legitimeze și să dea explicații, ba chiar a devenit agresiv cu polițiștii. Partea vătămată a ieșit din curte în prezența polițiștilor, inculpatul D. R. a încercat să o lovească și toți trei inculpații au amenințat că o omoară, strigând că nu se tem de poliție. Partea vătămată s-a refugiat din nou în curte, iar la fața locului s-au prezentat 4 echipaje de poliție, anume patru mașini și 8 polițiști care, într-un final, i-au condus forțat pe inculpați la sediul de poliție.

Pentru dovedirea situației de fapt expuse în rechizitoriu au fost administrate în faza de urmărire penală următoarele mijloace de probă: declarațiile celor trei inculpați; proces verbal de cercetare la fața locului cu planșe foto; fotografii judiciare ale degradărilor scuterului părții vătămate; declarațiile părții vătămate F. E. B.; copie Certificat Medico-legal nr. 2552/IA/741 emis de către S.M.L. A. la data de 05.09.2012; copia actelor de dobândire a terenului cultivat cu lucernă, aparținând părții vătămate F. E. B.; declarațiile martorilor D. T., C. V. G., N. I. A., G. A. G., T. R. V., S. A., B. S. A., B. A. L., Dancso A., S. A.; ale martorilor în circumstanțiere S. C. G. și S. C.; rapoartele celor doi agenți de poliție, prezenți inițial la fața locului ca urmare a unui apel 112; copii ale declaraților de făptuitori și de martori luate în faza actelor premergătoare, în dosarul penal nr. 1439/P/2012 din care rezultă că la data de 18.08.2012 inculpații și încă doi membri ai familiei lor au bătut în stradă pe numitul Berecici J.; fișele de cazier judiciar ale inculpaților.

Ulterior evenimentului, în data de 01.09.2012, inculpatul D. R. a fost reținut de către organele de cercetare penală, în aceeași zi fiind arestat preventiv pentru 30 de zile, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, măsura fiind menținută până la data de 26.10.2012 când instanța a dispus înlocuirea acesteia cu măsura liberării provizorii sub control judiciar. Împotriva acestei măsuri, P. de pe lângă Judecătoria Aiud a formulat recurs, Tribunalul a admis recursul la data de 01.11.2012 și a respins cererea, fiind menținută astfel starea de arest preventiv până la data de 22.01.2013 când, prin decizia penală nr. 16/2013, Tribunalul A. a constatat că măsura arestului preventiv a încetat de drept și s-a dispus punerea în libertate a inculpatului D. R..

Audiați în faza de urmărire penală, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, deși au recunoscut parțial unele aspecte corelate faptelor de care au fost acuzați.

În faza de judecată, la termenul din 23.11.2012 cei trei inculpați au arătat instanței că nu recunosc faptele pentru care au fost trimiși în judecată și nu doresc ca judecata să aibă loc în procedură simplificată, judecata continuând astfel în procedura de drept comun.

În fața instanței a fost audiată partea vătămată în calitate de martor (după ce a arătat că își retrage plângerea penală formulată împotriva inculpatului D. R.) (f. 56-57) și au fost audiați martorii N. I. A., G. A. G., C. V. G., Baranyai, Ș. A., S. A., T. R. V., C. V., S. A., D. T., Barșony A. L., Niriștean Ș. G. (fl.111).

Martorii Barșony A. L. și D. T. au solicitat în scris reaudierea în fața instanței (f. 113 și 116). Cererea a fost încuviințată de instanță însă doar martorul D. T. a fost reaudiat (f. 124), martora Barșony A. L. fiind plecată din țară.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, la data de 31.08.2012 inculpatul D. R. s-a deplasat în locul numit popular „Berc” de pe raza comunei L. M., loc în care a cosit iarbă, a pus-o în căruță și s-a întors la domiciliu. Partea vătămată, F. E. B., proprietar al unui teren cultivat cu lucernă situat în același loc „Berc” a observat în aceeași zi că pe terenul său a fost proaspăt cosită lucerna de pe o suprafață de aproximativ 50 m. Suspicios, a urmărit căruțele care se deplasau dinspre locul amintit înspre . din urmă pe martorul D. T. pe care l-a întrebat dacă are lucernă în căruță, apoi a verificat personal. Constatând că răspunsul era negativ, a întrebat cine a mai fost la cosit în locul respectiv, iar martorul l-a indicat pe D. R. care a cosit în același timp cu el iarbă de pe marginea drumului, nu lucerna părții vătămate. Ajuns în ., partea vătămată a întrebat dacă inculpatul D. R. a cosit și a sustras lucerna lipsă. Inculpatul, tatăl său, D. P. și fratele său D. C., ceilalți doi inculpați au reacționat agresiv la acuzele părții vătămate, l-au invitat amenințător să intre în curte să verifice dacă găsește lucernă, l-au tras jos de pe scuterul cu care se deplasa, inculpatul D. R. l-a lovit cu pumnul în zona capului, a călcat cu picioarele partea din plastic a scuterului trântit la pământ, apoi a continuat să lovească partea vătămată cu pumnii și picioarele.

Partea vătămată a reușit să scape din mâinile inculpatului și s-a refugiat în curtea numitei G. A. G.. Inculpatul D. R. l-a urmărit în fugă, însă nu a îndrăznit să intre în curte după partea vătămată, astfel că, împreună cu tatăl și fratele său, inculpații D. P. și D. C., au adresat amenințări părții vătămate că o vor ucide, provocând-o să iasă afară la bătaie. In primă fază, speriat că inculpatul va intra în curte, partea vătămată s-a înarmat cu o rangă așteptând să intre D. R. după el, însă acest lucru nu s-a întâmplat, iar partea vătămată nu a ieșit din curte. Pe stradă, cei trei inculpați continuau să țipe și să amenințe, timp în care inculpatul D. R. a luat un bolovan și l-a aruncat după partea vătămată, fiind foarte aproape de a o lovi pe N. I. A., fiica numitei G. A. G.. Speriată de scandalul iscat, numita N. a chemat-o pe mama sa, G. A. G., care a văzut partea vătămată lovită și zgâriată pe brațe. Inculpații au adresat amenințări și numitelor N. I. A. și G. A. G., iar partea vătămată a apelat serviciul 112 pentru a cere ajutor.

Faptele reținute mai sus s-a apreciat că sunt dovedite prin probele administrate și enumerate mai sus. Astfel, în ceea ce privește fapta celor trei inculpați de a produce scandal public prin manifestările agresive la adresa părții vătămate, prin țipete și amenințările proferate la adresa acesteia, prin sfidarea organelor de ordine, fapte care au adus atingere liniștii comunității prin crearea unor sentimente de indignare și teamă, sunt fapte confirmate de martorii care au asistat la eveniment. Faptul că la fața locului a fost necesară prezența a patru echipaje de poliție pentru a aplana conflictul a reprezentat un indicator cu privire la amploarea scandalului produs.

S-a reținut că faptele de amenințare a părții vătămate, agresiunile la care a fost supusă din partea inculpatului D. R. sunt de asemenea susținute atât prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor, dar și prin certificatul medico – legal care atestă repercusiunile agresiunilor concretizate în 7-8 zile de îngrijiri medicale (f. 21).

Distrugerea parțială a scuterului părții vătămate s-a susținut atât prin declarațiile existente la dosar, cât și prin constatările directe ale organelor judiciare – fotografiile prezentate la f. 24 – 25 din dosarul de urmărire penală.

În ceea ce privește fapta de furt de care este acuzat inculpatul D. R., instanța a reținut faptul că la dosarul cauzei nu există suficiente probe care să conducă la concluzia că această faptă a fost comisă de către inculpat, fără dubiu. Astfel, încă de la început, partea vătămată a arătat că l-a bănuit pe inculpat de sustragerea lucernei de pe terenul său, dar nu a găsit lucerna nici în căruța acestuia, nici altundeva. Niciunul din martori nu a susținut că l-ar fi văzut pe inculpat cu lucerna cosită asupra sa, ba mai mult martorul D. T. (reaudiat de instanță la solicitarea sa expresă) a arătat că inculpatul a fost la locul numit „Berc” unde l-a văzut cosind iarbă de pe marginea drumului, nu lucerna de pe terenul părții vătămate. Pe de altă parte, martorul S. A. a declarat că în aceeași zi a mai văzut o persoană necunoscută, alta decât inculpatul, care se deplasa cu căruța în locul cu pricina (f. 105). Având în vedere aceste aspecte, dând eficiență principiului in dubio pro reo, instanța a constatat că nu poate fi reținută în sarcina inculpatului fapta de furt.

Prin urmare, în drept, raportat la starea de fapt reținută mai sus, instanța a constatat că aceasta se încadrează în următoarele dispoziții legale:

art. 321 alin. 1 C. pen. - ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice – infracțiune care a fost reținută în sarcina tuturor celor trei inculpați alături de circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) C. pen. (săvârșirea faptei de trei persoane împreună)
art. 193 alin. 1 C. pen. – amenințare, faptă comisă de inculpatul D. R. în dauna părții vătămate F. E. B., faptă pentru care, având în vedere retragerea plângerii de către partea vătămată, instanța a dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) Cpp.
art. 180 alin. 2 C. pen. – lovire și alte violențe, faptă comisă de inculpatul D. R. în dauna părții vătămate F. E. B., faptă pentru care, având în vedere retragerea plângerii de către partea vătămată, instanța a dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) Cpp.
art. 217 alin. 1 C. pen. – distrugere, faptă comisă de inculpatul D. R. în dauna părții vătămate F. E. B., faptă pentru care, având în vedere retragerea plângerii de către partea vătămată, instanța a dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) Cpp.

În ceea ce privește fapta de furt, faptă nereținută de instanță în sarcina inculpatului D. R., s-a dispus achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) Cpp (fapta nu a fost săvârșită de inculpat).

S-a reținut că infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice a fost comisă de către cei trei inculpați cu intenție indirectă în condițiile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b) C. pen., instanța reținând că inculpații au avut reprezentarea faptelor lor și a consecințelor produse prin acestea și, chiar dacă nu au urmărit în mod expres producerea scandalului public, și-au asumat acest rezultat.

La individualizarea pedepselor aplicate fiecărui inculpat, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 C.pen., precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. raportate în prezenta cauză, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana fiecărui inculpat și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În acest sens, instanța a reținut gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost lezate efectiv, anume relațiile sociale referitoare la conviețuirea socială, aceasta din urmă afectată de comportamentul violent al celor trei inculpați care au creat o stare de agitație și temere în rândul comunității.

Pe de altă parte, s-a reținut și împrejurarea că inculpații au manifestat o atitudine nesinceră de-a lungul procesului penal, îngreunând astfel cercetarea și aflarea adevărului în cauză.

S-a reținut că din punct de vedere al circumstanțelor personale, situația celor trei inculpați este asemănătoare. Astfel, niciunul nu are un loc de muncă, deci o sursă de venit stabilă, au o educație precară (4, 6 respectiv 8 clase) și, deși nu au antecedente penale, sunt în prezent cercetați pentru implicarea în mai multe fapte penale (furt, ultraj, distrugere).

În acest context, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse orientate mai degrabă înspre nivelul mediu al limitei speciale de pedeapsă prevăzută pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Cu privire la aplicarea dispozițiilor prevăzute la art. 74 și 76 C. pen., instanța a apreciat că în cauză nu se impune reținerea vreunei circumstanțe atenuante, iar în ceea ce privește circumstanțele agravante, după cum a fost menționat mai sus, s-au reținut dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. a) C. pen.

În concluzie, constatând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de cei trei inculpați, instanța, potrivit art. 345 alin. 2 C.pr.pen., l-a condamnat pe fiecare dintre aceștia la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 C.pen., conform cărora se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsă închisorii mai mare de 6 luni; se apreciază de instanță că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Considerând că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 81 C.pen., respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind o pedeapsă de 2 ani închisoare, lipsa antecedentelor penale și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către cei trei inculpați a pedepsei aplicate, instanța, în baza art. 81 C.pen., a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în condițiile art. 82 C.pen.

În temeiul art. 359 alin. 1 C.pr.pen., instanța a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 83 C.pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei. Astfel, această atenționare a avut semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le vor suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții.

Având în vedere faptul că inculpatul D. R. s-a aflat în stare de reținere și arest preventiv în prezenta cauză din data de 01.09.2012 la 22.01.2013, în baza art. 88 C. pen., această perioadă a fost dedusă din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului.

Aplicarea pedepselor accesorii trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C. c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care C. Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., ci a analizat în ce măsură, în prezența cauză, aceasta se impune față de natură și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpaților.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța a avut în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I – c) C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 414⁵alin. 4 C.pr.pen., este obligatorie.

Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța a interzis fiecărui inculpat, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen., instanța a suspendat condiționat și executarea pedepsei accesorii aplicate fiecărui inculpat, pe același termen de încercare.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a luat act de faptul că nu mai există constituire de parte civilă în raport de fapta de furt, iar cu privire la fapta de distrugere, în baza art. 346 alin. (4) Cpp va lăsa nesoluționată acțiunea civilă.

În baza art. 191 alin. (2) Cpp instanța i-a obligat pe inculpați la plata cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză, după cum urmează: inculpatul D. R. la plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu din faza de urmărire penală și care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției, toți trei inculpații la plata sumei de 502 lei, câte 167,3 lei fiecare.

În baza art. 192 alin. (1) pct. 2 lit. c) Cpp, față de retragerea plângerii prealabile la al doilea termen de judecată, a fost obligată partea vătămată la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs inculpații D. R., D. P. și D. C. (calificat apel în baza art. 10 alin.2 din Legea nr. 255/2013), solicitând achitarea lor.

În privința inculpatului D. R., s-a invocat faptul că nu s-a dovedit să fi existat vreo stare de temere sau de frică în rândul martorilor la incident, ca urmare a discuțiilor dintre partea vătămată și inculpat. S-a invocat că discuțiile contradictorii dintre părți au fost în limita decenței și nu au creat o tulburare a liniștii publice.

În privința inculpaților D. P. și D. C., s-a invocat faptul că nu s-a putut demonstra contribuția efectivă a acestora la săvârșirea infracțiunii, aceștia asistând doar la discuția dintre partea vătămată și inculpatul D. R..

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu cu raportare la dispozițiile art. 417 alin. 2 CPP, C. de A. constată că apelurile declarate de inculpații D. R., D. P. și D. C. sunt fondate, în ce privește aplicarea legii penale mai favorabile în privința infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 CP, durata pedepselor aplicate inculpaților și în ce privește modalitatea de executare a pedepselor, astfel:

1. Într-o primă analiză, C. de A. reține că motivele de apel invocate de inculpați, privind pretinsa lor nevinovăție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburare a ordinii și liniștii publice, sunt neîntemeiate. În propria evaluare a materialului probator administrat în cauză, C. de A. a constatat următoarele:

În declarația sa, persoana vătămată F. E. B. a declarat că după consumarea incidentului violent soldat cu agresarea fizică a sa, după ce persoana vătămată a reușit să se refugieze în curtea familiei G., inculpații au continuat să-l amenințe și să-i adreseze cuvinte și expresii jignitoare. Această conduită a inculpaților l-a determinat să apeleze Serviciul de urgență 112 și să solicite prezența Poliției. Până la sosirea organelor de poliție, incidentul a durat 40 minute, timp în care inculpatul D. R. a continuat să-l amenințe cu moartea și să-i adreseze cuvinte și expresii jignitoare. Persoana vătămată nu a putut părăsi curtea în care se adăpostise, întrucât inculpații erau la poartă și au încercat să-l agreseze din nou.

În declarațiile date la urmărire penală în 1.09.2012, inculpatul D. R. a recunoscut comiterea scandalului, precum și faptul că în prezența organelor de poliție, fiind nervos, a amenințat victima și i-a adresat cuvinte jignitoare.

În declarațiile date la urmărire penală în 1.09.2012, inculpatul D. C. a recunoscut comiterea scandalului împreună cu ceilalți inculpați.

Sunt concludente declarațiile martorelor N. I. A. și G. A. G., conform cărora, în cadrul incidentului cu persoana vătămată, inculpații le-au înjurat și le-au amenințat cu acte de violență.

În declarațiile lor, martorii Szosz A. și B. S. A. au declarat că i-au văzut pe inculpați strigând la persoana vătămată și amenințându-l cu acte de violență, cel din urmă martor arătându-se indignat de fapta persoanelor de etnie romă.

Din declaratia martorului Dancso A., a rezultat că la sosirea primului echipaj de politie la fața locului, inculpatul D. R. a refuzat să prezinte actul de identitate și a refuzat să dea declarație, fiind într-o stare de nervozitate și de agitație.

Din rapoartele întocmite de agenții de poliție al Secției 4 Poliție Rurală Unirea – Aiud, a rezultat faptul că la deplasarea primului echipaj de poliție la fața locului în . fost identificați inculpații împreună cu numiții D. A. și D. I.. Inculpatul D. R. a refuzat să se legitimeze și a început să amenințe victima cu acte de violență și să îi adreseze cuvinte și expresii jignitoare. Apoi, inculpații D. C. și D. P. au început să provoace scandal, zgomote și larmă și de față cu organele de poliție, au amenințat cu acte de violență, inclusiv cu moartea, pe persoana vătămată, simulând chiar acte fizice de lovire. Constatând că sunt depășiți de situație și nu pot aplana conflictul, întrucât inculpații și numiții D. A. și D. I. au afirmat că îi vor destitui pe polițiști, că nu le e frică de poliție și că ei aplică singuri legea, cei doi polițiști au chemat în ajutor alte echipaje de poliție.

Cu ocazia audierilor la instanța de fond, inculpații D. C. și D. P. au încercat să acrediteze ideea că ei nu au participat cu acte care să fi creat scandal public sau tulburarea ordinii și liniștii publice, ci doar au asistat pasiv la incident.

Aceste afirmații ale celor doi inculpați, reiterate cu ocazia motivelor de apel, sunt însă infirmate de celelalte probe administrate în cauză, la care s-a făcut referire. Acestea dovedesc în afara oricărui dubiu că cei trei inculpați în principal, împreună cu numiții D. A. și D. I., au comis acte de scandal public, prin adresarea de cuvinte și expresii jignitoare, de amenințări și gesturi explicite, care au fost de natură să creeze temere și indignare în rândul martorilor prezenți fără voie la incident. Atitudinea inculpaților a fost una de total dispreț față de lege, de vreme ce au continuat actele de scandal chiar și în fața primei patrule de poliție sosite la fața locului, scandalul reușind să fie aplanat abia la sosirea celorlalte echipaje de poliție.

Ca atare, C. de A. apreciază că susținerile inculpaților apelanți, tinzând la constatarea nevinovăției lor, nu au suport probator și sunt nefondate.

2. C. de A. constată că de la momentul comiterii faptei penale și până la momentul judecării sale definitive, a intervenit o succesiune de legi penale, odată cu . noului CP, ceea ce presupune identificarea și aplicarea prevederilor legale mai favorabile inculpaților..

În aplicarea art. 5 CP, se constată că infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 CP din 1969 cu apl. art. 75 lit. a CP din 1969 pentru care au fost condamnați inculpații, își are corespondentul în prevederile art. 371 CP, cu apl. art 77 lit. a CP, ca dispoziție legală mai favorabilă inculpaților.

Astfel, dacă sub imperiul art. 321 alin. 1 CP din 1969, limitele de pedeapsă erau închisoarea de la 1 la 5 ani, în noua reglementare corespondentă, prev. de art. 371 CP, limitele de pedeapsă s-au diminuat, respectiv închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Reținând vinovăția inculpaților pentru motivele expuse anterior, se va menține soluția de condamnare a inculpaților D. R., D. P. și D. C. pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 CP cu apl. art. 77 lit. a CP.

În procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, prin prisma criteriilor prev. de art. 74 CP, ținând seama și de noile limite de pedeapsă, C. de A. apreciază că, raportat la împrejurările comiterii faptei, la pericolul social creat, la persoana inculpaților și la perspectivele lor de reintegrare, o pedeapsă de câte un an închisoare, în condițiile amânării aplicării pedepsei, ar fi proporțională cu gravitatea faptei comise și aptă să ducă la împlinirea dublului scop, educativ și represiv al sancțiunii.

Ca atare, se va reduce pedeapsa stabilită inculpaților D. R., D. P. și D. C. pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 CP cu apl. art. 77 lit. a CP, de la 2 ani închisoare, la 1 an închisoare pentru fiecare inculpat.

În temeiul art. 83 CP, se va amâna aplicarea pedepsei aplicate fiecărui inculpat, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 85 CP, se va impune fiecărui inculpat ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

f) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 30 de zile, în cadrul Primăriei comunei Noșlac jud. A. sau în cadrul Primăriei orașului Ocna M., jud. A., sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A..

g) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

În baza art. 83 alin. 4 CP, se va atrage atenția fiecărui inculpat asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Instanța de control judiciar reține că modalitatea de executare a pedepsei, a amânării aplicării acesteia, este mai favorabilă decât suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 CP din 1969, întrucât potrivit prevederilor art. 90 CP, inculpații nu mia sunt supuși nici unei decăderi, interdicții sau incapacități care ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu săvârșesc din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu se revocă anularea și nu se descoperă o cauză de anulare.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.

Suma de câte 75 lei reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpații apelanți D. R. și D. P. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de inculpații D. R., D. P. și D. C. împotriva sentinței penale nr. 1892/13.12.2013 pronunțate de Judecătoria Aiud în dosarul nr._ .

Desființează sentința penală apelată, sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește aplicarea legii penale mai favorabile în privința infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 CP, durata pedepselor aplicate inculpaților și în ce privește modalitatea de executare a pedepselor și rejudecând cauza în aceste limite:

În aplicarea art. 5 CP, constată că infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 CP din 1969 cu apl. art. 75 lit. a CP din 1969 pentru care au fost condamnați inculpații, își are corespondentul în prevederile art. 371 CP, cu apl. art 77 lit. a CP, ca dispoziție legală mai favorabilă inculpaților.

Menține soluția de condamnare a inculpaților D. R., D. P. și D. C. pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 CP cu apl. art. 77 lit. a CP.

Reduce pedeapsa stabilită inculpaților D. R., D. P. și D. C. pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 CP cu apl. art. 77 lit. a CP, de la 2 ani închisoare, la 1 an închisoare pentru fiecare inculpat.

În temeiul art. 83 CP, amână aplicarea pedepsei aplicate fiecărui inculpat, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 85 CP, impune fiecărui inculpat ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

g) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

În baza art. 83 alin. 4 CP, atrage atenția fiecărui inculpat asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Suma de câte 75 lei reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpații apelanți D. R. și D. P. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 13.10.2014.

Președinte, Judecător,

S. I. M. A. D. B.

Grefier,

D. M. H.

Red. M.I.S.

Tehnored. D.M.H./M.I.S./2 ex/5.02.2015

J. Fond E. A. F.

← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 724/2014. Curtea de Apel ALBA...		Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 784/2014. Curtea... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 763/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA