Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 374/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 374/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 3029/260/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 374
Ședința publică din data de 04 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. A.
JUDECĂTORI: I. V.
D. P.
GREFIER: E. D.
***********
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de – G. B. – procuror
La ordine au venit spre soluționare recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Moinești și inculpații C. V. și C. M. și partea civilă ., împotriva sentinței penale nr. 472 din 05.11.2012 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-inculpat C. V., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu – avocat T. B. și avocat T. L. – apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat C. M., pentru recurenta parte civilă ., consilier juridic V. C. și martorii S. iulian, B. S. și D. T., lipsă fiind recurentul-inculpat C. M. și martorul Ghinețel C..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a procedat la audierea martorilor S. I., D. T. și B. S., a căror declarații au fost consemnate și atașate la dosar.
Instanța –a vând în vedere declarațiile celor trei martori audiați la termenul de judecată de astăzi, apreciază că nu mai este necesară audierea celui de la patrulea martor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, reținerea spre rejudecare și, pe fond, în baza art.208 al.1, 209 al.1 lit.a și al.3 lit.a C.p., cu aplicarea art.41 al.2 C.p., condamnarea inculpatului C. M. la pedeapsa închisorii, menținerea pedepsei a celeilalte fapte și aplicarea de circumstanțe atenuante pentru a doua infracțiune. Consideră că din probatoriul administrat în cauză rezultă cu certitudine că și inculpatul C. M. a participat la sustragerea de produse petroliere, probe care au existat și al instanța de fond, însă s-a făcut o apreciere greșită.
Pe latură civilă solicită obligarea ambilor inculpați să achite prejudiciul în sumă de 8276,4 lei către S.C. O. P. SA.
Consilier juridic V. C. – având cuvântul pentru recurenta parte civilă – pe latură penală solicită admiterea recursului formulat de S.C. O. P. S.A. întrucât greșit a fost pronunțată soluția de achitare a inculpatului C. M..
Pe latură civilă, apreciază că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată întrucât a achitat expertiza și asupra sumei 1.965 lei reprezentând o lampă.
Av.T. B. – având cuvântul pentru recurentul inculpat C. V. - solicită admiterea recursului promovat de inculpat pentru motive de netemeinicie în ceea ce privește pedeapsa aplicată. Astfel, inculpatul a avut o atitudine de colaborare și singurul motiv pentru care nu s-a prevalat de dispozițiile art.3201 C.p.p. a fost faptul că în rechizitoriu a fost reținută o situație greșită, în sensul că a fost implicat și inculpatul C. M..
În ceea ce privește recursul parchetului, arată că este de acord cu motivul nr.2 și solicită admiterea recursului pentru acest motiv.
În ce privește latura civilă, solicită respingerea recursului părții civile având în vedere că instanța de fond a făcut o apreciere corectă, inculpatul angajându-se să achite prejudiciul.
Depune la dosar referatul pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției, instanța procedează la avizarea referatului și dispune plata sumei de 300 lei.
Av.T. L. – având cuvântul pentru recurentul inculpat – solicită respingerea recursului parchetului pentru inculpatul C. M., considerând că probatoriul administrat în cauză, în sensul că au recunoscut implicit recunoașterea, nu este concludent pentru că unul din martori a arătat că nu a participat la recunoaștere și consideră că nus e face vinovat de săvârșirea infracțiunii.
În ceea ce privește recursul inculpatului, arată că acesta privește cuantumul pedepsei aplicat, respectiv de 1 an închisoare, cu aplicarea art.81 C.p. și solicită admiterea acestuia față de valoarea produsului sustras, care nu era folosit de societate și era casat, aplicarea unei pedepse sub 1 an, avându-se în vedere circumstanțele personale și reale, prevăzute de art,74 lit.a și 76 alit.c C.p.
Cu privire la recursul părții civile, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, solicită a se avea în vedere constituirea de parte civilă, care privește exact cuantumul care a fost acordat. Solicită respingerea recursului formulat de partea civilă.
Depune la dosar referatul pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției, instanța procedează la avizarea referatului și dispune plata sumei de 300 lei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, apărările acestora nu sunt susținute de niciun fel de probe, însă din celelalte probe administrate în cauză rezultă că ambii inculpați au sustras produs petrolier.
Apărările formulate pentru inculpatul C. V., în sensul că s-a susținut că în rechizitoriu s-a reținut o eroare în ceea ce îl privește pe inculpatul C. M., iar teoria legată de dispozițiile art.3201 C.p.p. fiind în recurs. Consideră că rechizitoriul este întocmit legal și nu a fost contestat până acum.
Pentru inculpatul C. V. solicită menținerea pedepsei aplicate de instanța de fond întrucât nu s-a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante, iar pentru inculpatul C. M., solicită respingerea recursului.
În ceea ce privește recursul părții civile, cu privire la latura penală, solicită admiterea recursului și condamnarea inculpatului C. M. și pentru cea de a doua infracțiune.
Pe latură civilă, solicită a fi obligați inculpații în solidar la plata sumei de 8.276,4 lei, respingerea capătului de cerere privind suma de 1.695,34 lei, reprezentând lămpi de iluminat pentru că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru această faptă, Solicită, însă admiterea cererii părții civile privitoare la obligarea la cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de expertiză.
Consilier juridic V. C. – cu privire la recursurile inculpaților – arată că este de acord cu cele concluzionate de reprezentantul Ministerului Public.
Av.T. B. – în replică la cuvântul reprezentantului Ministerului Public – arată că a susținut că este doar o eroare de fapt cu privire la rechizitoriu, iar referitor la faptul că a solicitat reducerea pedepsei, a solicitat înlăturarea unei circumstanțe agravante și a arătat că a colaborat.
Recurentul inculpat C. V. – având cuvântul – arată că inculpatul C. M. nu a participat la săvârșirea infracțiunilor și că partea civilă încearcă să-și recupereze toate lipsurile prin această faptă.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 472 din 05 Noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Moinești, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului C. M., fiul lui S. și N., născut la data de 16.08.1981, în Comănești, județ Bacău, domiciliat în Moinești, .. 29 județ Bacău, CNP_, cetățean român, recidivist, studii generale, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.
În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. M. cu datele de stare civilă de mai sus la pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii de 24 de ore din data de 17.05.2012 ora 20,30.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 alin 5 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
In baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal și 37 lit a Cod penal,s-a dispus condamnarea inculpatului C. V., fiul lui S. și N., născut la data de 28.08.1969, în Comănești, județ Bacău, domiciliat în Moinești, .. 27 județ Bacău, CNP_, cetățean român, recidivist, studii generale, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut la pedeapsa închisorii de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal, a fost condamnat același inculpat ,C. V., la pedeapsa închisorii de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit cele două pedepse și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 143/06.03.2008 de Judecătoria Moinești, rămasă definitivă prin decizia penală 277/A/03.06.2008 a Tribunalului Bacău.
În baza art. 83 alin. 1 teza ultimă Cod penal s-a dispus executarea alături de pedeapsa aplicată prin prezenta a pedepsei revocate.
Pedeapsă de executat: 6 ani închisoare.
I-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii de 24 de ore și a arestului preventiv din data de 17.05.2012 ora 20,30 la zi.
S-a luat act că prejudiciul creat prin fapta prev de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal a fost recuperat.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală, raportat la art. 1349 Cod civil, obligă inculpatul C. V. la plata către partea civilă O. P. SA a sumei de 8276,4 lei reprezentând daune materiale.
S-a luat act că ambii inculpați au avut apărători aleși.
În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul C. V. la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, și inculpatul C. M. la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat pentru fapta prev de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal, imputată inculpatului C. M., au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1023/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești, au fost trimiși în judecată inculpații C. V., fiul lui S. și N., născut la data de 28.08.1969 în orașul Comănești, județ Bacău, domiciliat în mun. Moinești, .. 27, județ Bacău, CNP_, cetățean român, căsătorit, studii generale, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist postcondamnatoriu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și furt calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal și art. 37 lit. a din Codul penal, constând în aceea că: împreună cu inculpatul C. M., în cursul lunii mai a anului 2012, în baza aceleași rezoluții infracționale, folosind o instalație artizanală, au perforat o conductă aparținând . – Schela Moinești și în mod repetat au sustras o cantitate de produs petrolier, din care o parte a fost găsită asupra acestora, respectiv cantitatea de 1500 litri în mai multe recipiente, iar restul au valorificat-o; iar la data de 16.05.2012, împreună cu C. M. și Ghinețel C., au sustras de la sonda 1436 Văsâiești aparținând . un geamblac metalic pe care au intenționat să îl valorifice la data de 17.05.2012, fiind depistați de organele de poliție și C. M., fiul lui S. și N. născut la data de 16.08.1981 în or. Comănești, jud. Bacău, CNP_ domiciliat în Moinești, .. 29, județ Bacău, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și furt calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal, constând în aceea că: împreună cu inculpatul C. V., în cursul lunii mai a anului 2012, în baza aceleași rezoluții infracționale, folosind o instalație artizanală, au perforat o conductă aparținând . – Schela Moinești și în mod repetat au sustras o cantitate de produs petrolier, din care o parte a fost găsită asupra acestora, respectiv cantitatea de 1500 litri în mai multe recipiente, iar restul au valorificat-o și la data de 16.05.2012, împreună cu C. V. și Ghinețel C., au sustras de la sonda 1436 Văsâiești aparținând . un geamblac metalic pe care au intenționat să îl valorifice la data de 17.05.2012, fiind depistați de organele de poliție.
S-a arătat în actul de sesizare al instanței că în cursul lunii mai a anului 2012, inculpatul C. V. împreună cu inculpatul C. M., în baza aceleași rezoluții infracționale, folosind o instalație artizanală, au perforat o conductă aparținând . – Schela Moinești și în mod repetat au sustras 5.000 litri de produs petrolier, din care o parte a fost găsită asupra acestora, respectiv cantitatea de 1500 litri în mai multe recipiente, iar restul au valorificat-o. De asemenea, la data de 16.05.2012, inculpatul C. V. împreună cu învinuiții C. M. și Ghinețel C., au sustras de la sonda 1436 Văsâiești aparținând . un geamblac metalic pe care au intenționat să îl valorifice la data de 17.05.2012, fiind depistați de organele de poliție.
Partea vătămată . a arătat că prejudiciul cauzat prin săvârșirea faptei este de 12.190,90 lei, sumă cu care înțelege să se constituie parte civilă în cauză.
În cauză au fost audiați inculpații, martorii din lucrări, probatorii coroborate cu materialul de urmărire penală, din analiza cărora instanța reține următoarele:
În fapt, în cursul lunii mai a anului 2012, inculpatul C. V. în baza aceleași rezoluții infracționale, folosind o instalație artizanală, au perforat o conductă aparținând . – Schela Moinești și în mod repetat a sustras o cantitate de 5.000 litri de produs petrolier, din care o parte a fost găsită asupra acestuia, respectiv cantitatea de 1500 litri în mai multe recipiente, iar restul a valorificat-o. De asemenea, la data de 16.05.2012, inculpatul C. V. împreună cu inculpatul C. M., au sustras de la sonda 1436 Văsâiești aparținând . un geamblac metalic pe care au intenționat să îl valorifice la data de 17.05.2012, fiind depistați de organele de poliție.
Inculpatul C. V. a arătat în propria declarație (fila 46), că recunoaște faptele care i se impută prin rechizitoriu, dar nu astfel cum au fost descrise . Astfel, el a susținut că țeava care trecea pe la colțul grajdului prin curtea sa a fost perforată de inculpat singur, crezând că este apă. După perforare a montat pe țeavă o instalație artizanală, însă nu a asigurat închiderea ventilului, astfel că după ce s-a întors a găsit curtea inundată de țiței; la început a ieșit un fel de apă, iar apoi țiței.
C. M. (fila 59), nu a recunoscut săvârșirea faptelor. Astfel, a arătat că el nu a participat la furtul de țiței, l-a ajutat doar pe fratele său să facă curățenie în curte, iar în ceea ce privește furtul geamblacului, tot la rugămintea fratelui său, l-a ajutat pe acesta să îl încarce în căruță.
Martorul D. G. (fila 60) a relatat că a văzut de la o distanță de aproximativ 1 km 2 siluete, care încărcau geamblacul. A alergat și i-a găsit la Văsiești, lângă troiță, astfel a observat că cei doi erau de fapt inculpații.
Martorul S. I. (fila 71), a precizat că în primăvara anului 2012, a fost organizată o pândă și pe timp de zi a observat 3 persoane care au luat ½ de geamblac și l-au încărcat în căruță. Diferența se afla în curtea sondei de unde fusese luată și jumătatea sustrasă.
Martorul S. I. (fila 72), a relatat că a participat cu poliția la o urmărire generată de găsirea unor urme ce generau suspiciunea sustragerii unor elemente dintr-o turlă de sondă. A observat în fața unei gospodării o mașină parcată ce prezenta urma de produs petrolier, le-a urmărit și a observat că peste gardul proprietății erau mai multe materiale și subansamble din instalații petroliere, un cub de 1000 l murdar, tije de sondă, canistre, cabluri, componente de la cabinele electrice. A comunicat acest lucru poliției, care a obținut o autorizație de percheziție. A doua zi, a participat și la percheziție și într-o încăpere din clădire a observat 3 bidoane de 220 l, 2 cuburi de 1000 l pline, de țiței, furtunuri.
Martorul Ghinețel C. (fila 73), a arătat că C. V. l-a rugat să stea în fața calului înhămat la căruța încărcată cu fier. La început acesta a fost singur, iar ulterior a venit și C. M.. Nu a cunoscut cine a încărcat căruța și nu a întrebat de proveniența fierului.
Martorul D. T. (fila 74), a precizat că a participat la percheziția care a avut loc la domiciliul inculpatului C. V.. Într-o anexă s-a găsit un cub de plastic de 1000 l, și o groapă plină cu țiței.
Martorul B. S. a participat de asemenea la percheziție, și a observat instalația artizanală prin care se sustrăgea țiței, și anume că pe conducta de pompare era montat un vinclu de jumătate de țol, o canea de aceeași dimensiune și un furtun ce ducea într-un cub de plastic de 1000 l.
Cu privire la faptele imputate inculpatului C. V., instanța a reținut că acesta le-a recunoscut, iar declarația sa se coroborează cu cea a martorilor audiați, în faza cercetării judecătorești. Astfel toți martorii participanți la percheziție au descris instalația artizanală montată pe conducta de transport țiței, motiv pentru care instanța nu a reținut apărarea inculpatului, care a arătat că a crezut că se racordează la o conductă de apă. Mai mult, acest fapt nu constituie în sine o apărare, întrucât, chiar dacă conducta transporta apă, și aceasta ar fi trebuit plătită. Și în privința celei de-a doua fapte imputate acestui inculpat s-a cenzurat apărarea potrivit căreia obiectul nu a fost luat de la o sondă ci de lângă gardul său, de unde a crezut că l-au depozitat persoane de etnie rromă, în condițiile în care tot inculpatul a precizat că știa că obiectul aparține fie O., fie societății care colectează fier vechi.
În aceste condiții, instanța a reținut in sarcina inculpatului două fapte prevăzute de legea penală, care prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, și care sunt săvârșite cu forma de vinovăție a intenției directe.
Cu privire la faptele inculpatului C. M., instanța a reținut că acesta a participat alături de fratele său la furtul unui geamblac. Apărarea efectuată cu privire la această faptă nu poate subzista, întrucât, pe de o parte există declarația inculpatului C. V., care arată clar că a participat la această faptă împreună cu fratele său, iar pe de altă parte declarațiile martorilor oculari D. G. și S. I., l-au incriminat. De asemenea instanța a apreciat că ajutorul dat inculpatului C. V., fratele său, la încărcarea obiectului sustras în condițiile în care este de notorietate în zonă că acesta provine de la o sondă, nu poate fi interpretat în sensul că inculpatul nu ar fi putut ști proveniența obiectului, și în consecință o lipsă a vinovăției, ci dimpotrivă.
În privința participației la fapta de sustragere de țiței din conductă, instanța a reținut că fapta nu poate fi reținută în sarcina acestui inculpat. Astfel a observat declarația inculpatului care a precizat că l-a ajutat pe fratele său, să curețe curtea de petrol, situația care se coroborează cu declarația inculpatului C. V., care a precizat același lucru. Pe de altă parte nici unul din martorii audiați în faza cercetării judecătorești nu au descris în vre-o modalitate participarea acestui inculpat la această faptă, mai mult, toți participanții la percheziție au relatat faptul că ambii inculpați au participat la operațiune, însă fără a face recunoașteri sau alte remarci. La toate acestea s-a adaugat faptul că în gospodăria unde s-a descoperit instalația artizanală stă efectiv inculpatul C. V., astfel că nu se poate presupune că fratele său a știut de activitatea infracțională a acestuia.
Analizând materialul probator administrat în cauză pentru această faptă, instanța a reținut că probele administrate în cauză nu duc la concluzia vinovăției inculpatului, pentru această faptă, întrucât acestea sunt contradictorii prin ele însele și nu se coroborează. Art. 66 alin. 1 Cod procedură penală, instituie în favoarea inculpatului prezumția de nevinovăție, care nu este anulată decât prin certitudinea dovedită a vinovăției acestuia. Dacă probele administrate de acuzare nu au un conținut cert, dacă nu sunt decisive, complete, dacă ele lasă o nesiguranță în privința vinovăției inculpatului, atunci se aplică principiul potrivit căruia „orice îndoială este în favoarea acuzatului” (in dubio pro reo). Această regulă constituie un complement necesar, o manifestare și o expresie a prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului se regăsește în materia probațiunii.
Interesele superioare sociale ale înfăptuirii justiției penale presupun ca o hotărâre de condamnare să nu se bazeze pe probabilitate ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, adică pe credința izvorâtă din dovezile administrate în cauză că realitatea obiectivă este fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită cu ajutorul probelor. Ori în cazul de față probele nu pot duce la concluzia vinovăției inculpatului, privind fapta de furt de țiței din conductă.
În consecință, s-a reținut pentru inculpatul C. M. doar fapta de furt calificat a geamblacului, ca fiind o faptă prevăzută de legea penală, având gradul de pericol social la unei infracțiuni, și săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe.
Instanța a aplicat primului inculpat două pedepse, iar celui de-al doilea o singură pedeapsă. La dozarea fiecăreia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare legală prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, periculozitatea infractorului și împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea. S-a avut de asemenea în vedere și persoana fiecărui inculpatul. Astfel, s-a reținut starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului C. V., întrucât acesta a săvârșit fapta în cursul termenului de încercare de 4 ani acordat prin sentința penală 143/06.03.2008 de Judecătoria Moinești, rămasă definitivă prin decizia penală 277/A/03.06.2008 a Tribunalului Bacău, motiv pentru care s-a revocat această pedeapsă în baza art. 83 Cod penal, care s-a adăugat la pedeapsa aplicată prin prezenta.
Cu privire la modalitatea de executare, aceasta a fost efectivă, întrucât pe de o parte faptele deduse judecății privite în ansamblul trecutului infracțional al inculpatului denotă o persistență în astfel de comportamente, fapt ce a fost avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei, iar pe de altă parte raportat la antecedența penală.
În privința inculpatului C. M., instanța a reținut faptul că acesta nu are antecedente penale, astfel că a dispus aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a, raportat la art. 76 lit. c Cod penal, astfel că a coborât pedeapsa sub minimul special prevăzut de legea penală. Tot față de concluziile de mai sus, instanța a apreciat că scopul preventiv și sancționator al pedepsie poate fi atins și fără privare de libertate, astfel că a făcut aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind totodată un termen de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile acordării de despăgubiri pentru fapta de furt de țiței din conductă, respectiv: existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre ele, vinovăția făptuitorului, precum și condiție specială a constituirii de parte civilă, la care se adaugă și acordul inculpatului C. V. de a acoperi integral prejudiciul, astfel că în baza art. 14, 346 Cod procedură penală, raportat la art. 1349 Cod civil, l-a obligat la plata către partea civilă O. P. SA a sumei de 8276,4 lei reprezentând daune materiale. Instanța nu a reținut celelalte pretenții ale părții civile, întrucât inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru furtul bunurilor pentru care . a înțeles să se constituie parte civilă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs, P. de pe lângă Judecătoria Moinești, inculpații C. V. și C. M., precum și partea civilă S.C.O.M.V. P. S.A.
P. a criticat sentința penală, întrucât în mod greșit instanța de fond l-a achitat pe inculpatul C. M. pentru fapta de furt calificat constând în aceea că, împreună cu inculpatul C. V., în cursul lunii mai a anului 2012, în baza aceleași rezoluții infracționale, folosind o instalație artizanală, au perforat o conductă aparținând . - Schela Moinești și în mod repetat au sustras o cantitate de produs petrolier, din care o parte a fost găsită asupra acestora, respectiv cantitatea de 1500 litri în mai multe recipiente, iar restul au valorificat-o, reținând că, din declarația inculpatului a rezultat că acesta doar l-a ajutat pe fratele său - inculpatul C. V. - să curețe curtea de petrol, că martorii audiați nu au confirmat recunoașterea de către acesta a săvârșirii faptei cu ocazia efectuării percheziției, iar în gospodăria unde s-a descoperit instalația artizanală stă efectiv inculpatul C. V., neputându-se presupune că fratele său a cunoscut activitatea infracțională a acestuia.
S-a apreciat că prima instanță a apreciat greșit probele administrate atât în faza urmăririi penale, cât și în faza de judecată, întrucât contribuția inculpatului C. M. la săvârșirea infracțiunii de furt a cantității de 5.000 litri de produs petrolier a fost dovedita cu numeroase mijloace de probă.
S-a mai susținut de către parchet,că, în condițiile în care s-a dispus achitarea inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta, instanța ar fi trebuit să procedeze la schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului C. V., din fapta prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a din Codul penal, în fapta prevăzută de art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 3 lit. a Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a din Codul penal, agravanta săvârșirii faptei de două sau mai multe persoane împreună nemaifiind incidență în condițiile în care unul din participanții la săvârșirea faptei este achitat întrucât nu ar fi autorul faptei.
Inculpatul C. V., a criticat hotărârea primei instanțe, pe motiv că aceasta este netemeinică, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, susținând că acesta este nejustificat de mare, în raport de poziția procesuală sinceră, de recunoaștere. A solicitat admiterea recursului și reducerea pedepsei.
Inculpatul C. M., în recursul său, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin acordarea unei eficiențe maxime a circumstanțelor atenuante, reținute deja în favoarea acestuia.
Recurenta parte civilă,a criticat sentința primei instanțe, pe motiv că în mod nejustificat nu i-a acordat cheltuielile judiciare solicitate, reprezentând c/val. onorariului achitat pentru efectuarea expertizei asupra produsului petrolier sustras,respectiv 2.850 lei,precum și c/valoarea unei lămpi sustrase de către inculpați, în valoare de 1.965 lei.
Instanța de control judiciar, analizând hotărârea primei instanțe, atât prin prisma motivelor invocate de recurențo, cât și din oficiu, constată următoarele:
Pe baza probelor administrate atât în faza urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătorești, a stabilit în ceea ce-l privește pe inculpatul C. V., o situație de fapt corectă, dând faptelor comise de acesta o încadrare juridică legală, respectiv infracțiunile de furt calificat în formă continuată și furt calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. a din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal și art. 37 lit. a din Codul penal.
La individualizarea juridică a pedepselor aplicate acestui inculpat, instanța de fond a avut în vedere criteriile stabilite de art.72 Cod penal, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise de către acesta, împrejurările concrete în care au fost săvârșite, dar și persoana inculpatului, care este recidivist și a avut o poziție procesuală sinceră.
Curtea, consideră că pedeapsa aplicată pentru cele două fapte, sunt apte de a asigura reeducarea acestuia și a-și atinge scopul, în sensul reglementat de dispozițiile art.52 Cod penal.
Cât îl privește pe inculpatul C. M.,instanța de control judiciar, constată că pedeapsa aplicată acestuia pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a Cod penal, constând în sustragerea unui geamblac ,împreună cu fratele său C. V., este corect stabilită,iar pentru faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, i s-a reținut circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.a Cod penal, pedeapsa a fost coborâtă sub limita minimă stabilită de norma de încriminare.
Cât privește ce-a de a doua infracțiune,respectiv sustragerea de țiței dintr-o conductă aparținând S.C.O.M.V. P. S.A., Curtea constată că instanța de fond, nu a valorificat corect probatoriul administrat în cauză, care demonstra participarea inculpatului C. M. și anume:
-procesul verbal al organului de cercetare penală din care rezultă că a fost sesizat de o persoană care a refuzat să-și decline identitatea și care a precizat că numitul C. M. deține la gospodăria sa din Văsâiești, . multe recipiente de mari dimensiuni pline de țiței pe care le-a sustras din conducta petrolieră care trece pe lângă grajdul său (fl. 9 - dosar urmărire penală);
-procesul verbal de percheziție domiciliară ( solicitată pentru verificarea aspectelor semnalate și menționate anterior) la domiciliul numitului C. M., din cuprinsul căruia rezultă că inculpatul a condus organul de cercetare penală în încăperea unde se aflau depozitate mai multe recipiente pline cu produs petrolier, același inculpat fiind și cel care a indicat locația unde era amplasată instalația artizanală din care s-a sustras produsul petrolier depozitat în respectivele recipiente, proces verbal pe care inculpatul C. M. 1-a semnat în calitate de proprietar al imobilului ( fl. 28 - 29 - dosar urmărire penală);
-planșă fotografică cuprinzând aspectele fixate cu ocazia percheziției, în care este ilustrat inculpatul C. M. indicând locația amplasării instalației artizanale, precum și locația depozitării produsului petrolier sustras ( fl. 30-40 dosar de urmărire penală);
-declarațiile martorilor asistenți la efectuarea percheziției - S. I. și D. T. - din care rezultă că, ambii inculpați, respectiv C. M. și C. V., au recunoscut cu ocazia percheziției efectuate la locuința inculpatului C. M., că împreună au sustras produs petrolier din conducta ce traversează grădina acestuia (fl. 44, 46 - dosar urmărire penală);
-declarația martorului Ghinetel C. din acre rezultă că imobilul unde a fost identificată instalația artizanală aparține inculpatului C. M.. aspect pe care îl cunoaște întrucât a fost angajatul acestuia o perioadă ( fl. 66 verso - dosar urmărire penală);
-declarația olografa a inculpatului C. M. care a recunoscut că „ în cartierul Văsâiești, în punctul Ciunci, am o bucată de teren pe care am construit un grajd. In curte am aproape 2 tone de țiței pe care l-am luat din beciul sondelor din jurul proprietății mele (...) această păcură o foloseam să dau gardul la grajd (...) la începutul lunii mai, nu mai rețin, când la barul Țigancea eram împreună cu fratele meu C. V., ne-am întâlnit cu doi indivizi care ne-au propus să furăm țiței și să ne-o cumpere. După această întâlnire, la câteva zile, eu am săpat o groapă în curtea grajdului până am ajuns la o conductă ce transporta țiței. Am sudat de aceasta o țeava și apoi i-am dat o gaură în conductă. De această conductă am legat un furtun acre conducea țițeiul în bidoane mari aflate într-o anexă. Eu aveam numărul de telefon al celor doi băieți și i-a sunat imediat să-mi aducă vase (...)" (fl. 110-116).
Ori în astfel de condiții, se poate observa că imobilul pe raza căruia a fost instalată instalația artizanală aparține inculpatului C. M., care a fost și inițiatorul sustragerii de produs petrolier, în scopul comercializării acestuia către diverse persoane. împrejurarea că, ulterior, inculpatul C. M. a refuzat să mai recunoască contribuția sa la săvârșirea faptei, nu îndrituia instanța de judecată să înlătură toatele celelalte mijloace de probă legal și complet administrate în cauză, și care prin coroborare conduc la concluzia vinovăției inculpatului.
Față de considerentele de mai sus,urmează ca recursul parchetului să fie admis, hotărârea să fie casată sub aspectul greșitei achitări a acestui inculpat, iar în rejudecare, să se dispună condamnarea și pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.a și alin.3 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.74 lit.a Cod penal, precum și obligarea acestuia în solidar cu inculpatul C. V. la plata despăgubirilor civile către partea civilă O.M.V.P..
Totodată, întrucât inculpatul C. M., va fi condamnat și pentru furtul țițeiului, așa cum s-a arătat mai sus, vor fi majorate și cheltuielile judiciare către stat la care acesta a fost obligat.
Cât privește însă modalitatea de executarea a pedepsei rezultate în urma contopirii cu cea aplicată de instanța de fond, Curtea consideră că pentru a se atinge scopul prev. de art.52 Cod penal, se impune executarea acesteia prin privare de libertate.
Referitor la recursul părții civile, Curtea constată că acesta este fondat, doar în parte,din următoarele considerente:
În faza de urmărire penală,organul judiciar a dispus efectuarea unei expertize de specialitate asupra produsului petrolier sustras și găsit la domiciliul inculpaților.Prin adresa nr.1305/P/23 mai 2011, Poliția Moinești, a solicitat părții civile să suporte cheltuielile cu efectuarea acestei expertize, pentru operativitatea soluționării cauzei. Cu adresa nr.5742 din 24 mai 2012, partea civilă a comunicat acordul pentru plata onorariului de expert, pe care ulterior l-a achitat, acesta fiind în sumă de 2.850 lei, și pentru a căror dovedire, s-au depus cele două facturi.Făcându-se dovada cheltuielilor efectuate, instanța de fond era obligată ca în baza art.193 Cod pr,penală să oblige inculpații la plata acestora către partea civilă.
Cât privește motivul de recurs, privind obligarea inculpaților la plata unei lămpi în sumă de 1.695 lei, acesta este nefondat, întrucât din actul de sesizare nu rezultă că aceștia din urmă au fost trimiși în judecată și pentru furtul acestui obiect.
În raport de considerentele arătate, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, se vor admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Moinești și partea civilă O. P. S.A. împotriva sentinței penale nr.472 din 05 noiembrie 2012,pronunțată de Judecătoria Moinești, cu privire la greșita achitare a inculpatului C. M., pentru infracțiunea prev. de art.208 alin.l-209 alin.l lit.a și alin.3 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cuantumul pedepsei de executat, greșita aplicare a art.81 Cod penal, greșita soluționare a laturii civile ,cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul C. M. și neacordarea către partea civilă a cheltuielilor judiciare.
Se va casa sentința recurată sub aceste aspecte, se va reține cauza spre rejudecare și pe fond:
In baza art.208 alin. 1-209 alin.l lit.a și alin.3 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a și 76 lit.c Cod penal și art.80 Cod penal, inculpatul C. M., ,va fi condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
Se va contopi pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.208 alin. 1-209 alin.l lit.a cu art.74 lit.a și art.76 lit.c C od penal, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare,pedeapsă de executat urmând a fi de 2 ani și 6 luni închisoare.
Se vor înlătură dispozițiile art.81-83 Cod penal, precum și disp.art.71 alin.5 Cod penal.
Se vor majora cheltuielile judiciare către stat, la care a fost obligat inculpatul C. M. de la 200 lei la 400 lei.
În baza art. 193 Cod pr.penală, inculpații vor fi obligați să plătească părții civile câte 1425 lei, cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu expertiză.
În baza art. 14,346 Cod pr.penală raportat la art. 1349 Cod civil, vor fi obligați în solidar inculpații C. V. și C. M., să plătească părții civile O. P. S.A. suma de 8276,4 lei, daune materiale.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Totodată, în baza art.385/15 pct.l lit.b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. V. și C. M., împotriva aceleiași sentințe penale.
In baza art. 383 alin. 2 cu referire la art. 385/17 alin. 2 Cod Procedură Penală, se va deduce în continuare, pentru inculpatul C. V., perioada arestării preventive de la data de 05 noiembrie 2012, la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 și art.192 alin.3 Cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
I. În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală;
Admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Moinești și partea civilă O. P. S.A. împotriva sentinței penale nr.472 din 05 noiembrie 2012,pronunțată de Judecătoria Moinești, cu privire la greșita achitare a inculpatului C. M., pentru infracțiunea prev. de art.208 alin.l-209 alin.l lit.a și alin.3 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cuantumul pedepsei de executat, greșita aplicare a art.81 Cod penal, greșita soluționare a laturii civile ,cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul C. M. și neacordarea către partea civilă a cheltuielilor judiciare.
Casează sentința recurată sub aceste aspecte ,reține cauza spre rejudecare și pe fond:
In baza art.208 alin. 1-209 alin.l lit.a și alin.3 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a și 76 lit.c Cod penal și art.80 Cod penal, condamnă pe inculpatul C. M., cu datele de stare civilă cunoscute, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
Contopește pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.208 alin. 1-209 alin.l lit.a cu art.74 lit.a și art.76 lit.c C od penal, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.
Pedeapsă de executat:2 ani și 6 luni închisoare.
Înlătură dispozi8țiile art.81-83 Cod penal, precum și disp.art.71 alin.5 Cod penal.
Majorează cheltuielile judiciare către stat, la care a fost obligat inculpatul C. M. de la 200 lei la 400 lei.
În baza art. 193 Cod pr.penală, obligă inculpații să plătească părții civile câte 1425 lei, cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu expertiză.
În baza art. 14,346 Cod pr.penală raportat la art. 1349 Cod civil, obligă în solidar inculpații C. V. și C. M., să plătească părții civile O. P. S.A. suma de 8276,4 lei, daune materiale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Conf.art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate în recursurile parchetului și părții civile, rămân în sarcina statului.
II. În baza art.385/15 pct.l lit.b Cod procedură penală;
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. V. și C. M., împotriva aceleiași sentințe penale.
In baza art. 383 alin. 2 cu referire la art. 385/17 alin. 2 Cod Procedură Penală, deduce în continuare, pentru inculpatul C. V., perioada arestării preventive de la data de 05 noiembrie 2012, la zi.
In temeiul art. 192 alin.2 Cod pr.penală, obligă recurenții inculpați să plătească statului suma câte 400 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi o4 aprilie 2013, în prezența inculpatului recurent arestat C. V..
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
S. A. I. V. E. D.
D. P.
Red.s.p.G. C.
Red.d.r. I.V.
Tehnored. IV/ED
Ex.3
10.04.2013
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 345/2013. Curtea de Apel BACĂU | Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
