Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 421/2013. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 421/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 6334/180/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.421/2013

Ședința publică de la 11.04.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: V. M.

JUDECĂTOR: C. C.

JUDECĂTOR: M. A. A.

GREFIER B. M. D.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău –legal reprezentat prin:

PROCUROR P. V.

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BACĂU și inculpatul R. M. C., împotriva sentinței penale nr.1819 din 8.11.2012, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat C. L. pentru recurentul inculpat R. M. C., lipsă fiind acesta și intimata parte civilă S.C.Deșteptarea S.A.Bacău.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul invocă nelegalitatea și netemeinicia sentinței penale recurate pentru următoarele motive:

In mod greșit instanța a reținut atât dispozițiile art. 3201 C. p.

p. cât și ale art. 74 lit. c C. p.

Apreciază. faptul că în cazul aplicării dispozițiilor art. 3201 C. p. p., comportarea sinceră în cursul procesului constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi valorificată și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c teza a Ii-a C. p. întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică.

Instanța de judecată a motivat reținerea dispozițiilor art. 74 alin.1 C. p. doar pe faptul că inculpatul a avut o comportare sinceră pe timpul procesului penal.

Dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. c C. p. pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 3201 C. p. p. numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului, iar în prezenta speță o astfel de situație nu își găsește aplicarea.

Atitudinea de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii nu trebuie transformată într-un beneficiu nejustificat având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii în condițiile în care a fost surprins în flagrant la scurt timp după săvârșirea infracțiunii.

Instanța a omis reținerea dispozițiilor art. 80 Cod penal cu

privire la concursul între cauzele de agravare și de atenuare.

Dispozițiile art. 80 C. p. sunt incidente și trebuie reținute de instanță în situația în care în procesul de individualizare a pedepsei sunt reținute atât cauze de agravare a pedepsei, cât și cauze de atenuare a pedepsei.

Potrivit dispozițiilor art. 80 alin. 1 C. p. existând concurs între circumstanța atenuantă reținută de instanță și starea de recidivă postexecutorie, pedeapsa se stabilește între limita minimă la care aceasta poate fi coborâtă ca efect al circumstanței atenuante și limita maximă până la care o pedeapsă poate fi agravată ca efect al stării de recidivă. (Decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 9/ 1970).

De asemenea, potrivit tehnicii de individualizare a pedepsei reglementată de art. 80 alin. 1 C. p. pedeapsa se stabilește având în vedere circumstanțele atenuante și apoi starea de recidivă.

Instanța nu a evidențiat tehnica de aplicare a pedepsei descrise anterior prin reținerea art. 80 C. p. în conținutul dispoziției de condamnare a inculpatului.

Totodată, fără a motiva sentința raportat la dispozițiile art. 80 C. p., instanța a dat eficiență mult prea mare circumstanței atenuante în condițiile în care în speță sunt incidente dispozițiile cu privire stabilirea pedepsei și în funcție de starea de recidivă postexecutorie.

Instanța de judecată a făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicate inculpatului în raport de dispozițiile art. 72 C. p.

Pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie este prea mică în raport de pericolul social concret al infracțiunii săvârșite și persoana inculpatului care a suferit condamnări penale în trecut pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și tâlhărie, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la fila 44 dosar urmărire penală.

La stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a avut în vedere pericolul social sporit al infracțiunii de furt calificat, perseverența inculpatului în arealul infracțional, condițiile concrete în care a fost săvârșită infracțiunea: împreună cu o altă persoană, într-un loc public, în timpul nopții, prin efracție, după ce a spart chioșcul aparținând S. C. DEȘTEPTAREA S.A. cu o piatră, fiind surprins de organele de poliție la scurt timp după săvârșirea infracțiunii. Prin aplicarea unei pedepse atât de mici unui inculpat care a săvârșit infracțiunea de furt calificat în stare de recidivă post executorie nu este realizat scopul pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, pedeapsa fiind o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. O pedeapsă de 8 luni închisoare nu este aptă să ducă la reeducarea inculpatului care a perseverat dea lungul timpului în săvârșirea de infracțiuni.

Solicită admiterea recursului parchetului, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.

Avocat C. L. având cuvântul pentru recurentul inculpat R. M. C., solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat.

Solicită admiterea recursului inculpatului, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond reducerea pedepsei, având în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei și a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art.3201 C.p.p.

Depune referatul pentru plata onorariului din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea recursului inculpatului ca nefondat.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

deliberând

Prin sentința penală nr. 1819 din 08.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul penal nr._ s-au dispus următoarele:

  1. În temeiul art. 208 alin 1 Cp rap la art 209 alin 1 lit a,e,g,i Cp cu aplic art 37 lit b Cp, art 320 ind 1 Cpp, art 74 lit c Cp și art 76 lit d Cp condamnarea inculpatului R. M. C., fiul lui M. și D., ns la 07.02.1982 în oraș B. jud Bacău, cu domiciliul în oraș B., . 22 jud Bacău la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat .

În temeiul art.88 C.p. s-a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 23.03.2012.

În temeiul art.71 al.1,2 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și b C.p.

În temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p. și art.998 C.civ. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile . suma de 385,04 lei cu titlu de despăgubiri.

În temeiul art.189 C.p.p. s-a dispus plata din fondurile MJ a sumei de 300 lei pentru avocat G. I..

În temeiul art.191 al.1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În temeiul art 38 Cpp s-a disjuns judecarea cauzei cu privire la inculpatul C. I. N..

Pentru a hotărî astfel prima instanța a avut în vedere că prin rechizitoriul procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 2694/P/2012 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților R. M. C., fiul lui M. și D., ns la 07.02.1982 în oraș B., jud Bacău, domiciliat în B., . 22 jud Bacău, CNP_, cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit a,e,g,iCp cu aplic art 37 lit b Cp și C. I. N., fiul lui G. și F., ns la 12.03.1986 în mun Bacău, domiciliat în oraș B. . 14 jud Bacău, CNP_, cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de fust calificat prev de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit a,e,g,iCp cu aplic art 37 lit a Cp .

In motivarea actului de sesizare se afirmă că în noaptea de 22/23.03.2012 în jurul orelor 22:55 inculpații R. M. C. și C. I. N. s-au deplasat în Pasajul Revoluției, din mun Bacău, jud Bacău după ce în prealabil s-au înțeles să spargă un chioșc pentru a face rost de bani.

Ajunși la locul stabilit, unul dintre inculpați a spart cu o piatră geamul lateral al chioșcului de ziare aparținând .>

După spargerea geamului, inculpatului C. I. N. a pătruns în incinta chioșcului de ziare și a înmânat inculpatului R. C. M. pachetele de țigări găsite.

În acest timp, urmare a sesizării organelor de poliție de către martorul ocular inculpații au încercat să părăsească locul faptei fiind însă identificați și reținuți de organele de cercetare penală în apropierea chioșcului aparținând părții vătămate.

Conform proceselor-verbale de control corporal s-a constatat că asupra acestora s-au găsit un număr de 35 de pachete de țigări de diferite mărci.

Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă:

-sesizarea din oficiu a organelor de cercetare penală,

-proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante,

-proces-verbale de cercetare la fața locului,

-adresă parte vătămată .>

-declarații reprezentant parte vătămată

-declarații martori

-proces-verbal de control corporal,

-dovezi de ridicare și de predare,

-declarații inculpați.

In temeiul art. 320 ind.1 Cod pr.penală, până la începerea cercetării judecătorești inculpatul a declarat personal că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare al instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 320 ind.1 Cod pr.penală, instanța a admis cererea inculpatului.

În temeiul art 38 Cpp pentru o mai bună administrare a justiției, instanța a dispus disjungerea judecării cauzei cu privire la inculpatul C. I. N..

I.SOLUȚIONAREA ACȚIUNII PENALE

Prin coroborarea probelor administrate, instanța a reținut că în noaptea de 22/23.03.2012 în jurul orelor 22:55 inculpații R. M. C. și C. I. N. s-au deplasat în Pasajul Revoluției, din mun Bacău, jud Bacău după ce în prealabil s-au înțeles să spargă un chioșc pentru a face rost de bani.

Ajunși la locul stabilit, unul dintre inculpați a spart cu o piatră geamul lateral al chioșcului de ziare aparținând .>

După spargerea geamului, inculpatului C. I. N. a pătruns în incinta chioșcului de ziare și a înmânat inculpatului R. C. M. pachetele de țigări găsite.

În acest timp, urmare a sesizării organelor de poliție de către martorul ocular inculpații au încercat să părăsească locul faptei fiind însă identificați și reținuți de organele de cercetare penală în apropierea chioșcului aparținând părții vătămate.

Conform proceselor-verbale de control corporal s-a constatat că asupra acestora s-au găsit un număr de 35 de pachete de țigări de diferite mărci.

La reținerea situației de fapt instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă:

-sesizarea din oficiu a organelor de cercetare penală,

-proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante,

-proces-verbale de cercetare la fața locului,

-adresă parte vătămată .>

-declarații reprezentant parte vătămată

-declarații martori

-proces-verbal de control corporal,

-dovezi de ridicare și de predare,

-declarații inculpați.

In drept, fapta inculpatului, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit a,e,g,iCp cu aplic art 37 lit b Cp.

In temeiul art.345 C.p.p. având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și că a fost săvârsită de către inculpat, s-a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale prev.de art.72 C.p. respectiv dispozițiile părții generale ale C.p., limitele de pedeapsă fixate în partea specială așa cum vor fi reduse prin aplic. art.320 ind.1 C.p.p., gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și imprejurările care atenueaza răspunderea penală prev de art 74 lit c Cp, respectiv comportarea sinceră a inculpatului pe timpul procesului penal.

În temeiul art 88 Cp instanța a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 23.03.2012.

In temeiul art.71 al.1,2 C.p.instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.

II.SOLUȚIONAREA ACȚIUNII CIVILE

Partea vătămată .-a constituit parte civilă și a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 384,04 lei cu titlu de despăgubiri.

Pentru dovedirea pretențiilor partea civilă s-a sprijinit de mijloacele de probă administrate pentru soluționarea laturii penale.

Examinând pretențiile părții civile prin prisma probelor administrate, instanța a reținut elementele de fapt și împrejurările care vor fi expuse în continuare .

Cu privire la acțiunea inculpatului ( fapta ilicită) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii în patrimoniul părții civile . de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul generator de prejudicii și culpa acestuia, instanța a avut în vedere aceeași situație de fapt așa cum a fost expusă în mod detaliat la soluționarea acțiunii penale.

Valoarea pagubei provocată patrimoniului părții civile a fost estimată la 385,04 lai. Aceasta nu a fost contestată de inculpat.

La reținerea situației de fapt, instanța a avut în vedere probele administrate la soluționarea acțiunii penale.

Potrivit art. 14 alin.1-3 din Codul de procedură penală, ,, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente.Ea poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, iar recuperarea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile”.

Prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara și potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil și ., de către o instanță care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzației penale, ci și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.

In temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p, art.998 C.civ, instanța constatând îndeplinite in mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs, existența prejudiciului și culpa inculpatului, a dispus obligarea acestuia la repararea pagubei produsă părții civile ca rezultat al săvârșirii infracțiunii.

In temeiul art.189 C.p.p. instanța a dispune plata din fondurile M.J. a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu.

In temeiul art.191 al 1 C.p.p. instanța constatând culpa procesuală a inculpatului, a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Împotriva sentinței au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul, motivele de recurs fiind consemnate în preambulul prezentei decizii.

Procedând la analiza sentinței recurate pe baza motivelor invocate și a actelor și lucrărilor dosarului Curtea reține următoarele:

Criticile formulate de parchet sunt doar în parte fondate, mai exact în ceea ce privește reținerea concomitentă a prevederilor art. 320 ind. 1 C .p .p . și art. 74 lit. c C .p .

Se reține astfel că, într-adevăr, inculpatul și - a recunoscut vinovăția cu privire la faptele reținută în actul de sesizare al instanței.

Această împrejurare a fost însă deja avută în vedere de către prima instanță, prin aplicarea beneficiului conferit de lege inculpatului prin dispozițiile art. 320 ind.1 C .p .p . în sensul reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime și nu mai justifică și reținerea prevederilor art. 74 lit. c Cod penal

Desigur, împrejurarea că inculpatul și-a recunoscut vinovăția în condițiile art. 320 ind. 1 C .p .p . nu exclude reținerea în favoarea acestuia și a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal, la aprecierea asupra incidenței asupra acesteia urmând a se avea în vedere comportamentul inculpatului pe întreg parcursul procesului penal, precum și cooperarea acestuia cu organele judiciare, stăruința pentru recuperarea prejudiciului, așadar un ansamblu de circumstanțe ce excede procedurii recunoașterii vinovăției în condițiile art. 320 ind. 1 C .p .p . și care trebuie apreciat de către instanțe în concret, cu privire la speța dedusă judecății.

Tocmai în sensul celor mai sus menționate s-a pronunțat Î.C.C.J. prin decizia penală nr. 754/15.03.2012 prin care s-a arătat că „În cazul aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 C. procedură penală, comportarea sinceră în cursul procesului, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. penal, întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. penal pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului, dintre cele prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C .penală.

Va fi admis prin urmare recursul declarat de parchet sub aspectul arătat, urmând a fi înlăturată circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c C .p .

În schimb, apreciind asupra criticilor de netemeinicie exprimate în sensul necesității aplicării unei pedepse mai aspre, se observă că prima instanță a avut în vedere în mod corespunzător criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C .p . ,orientându-se justificat spre aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de textul legal incriminator, redus ca urmarea aplicării dispozițiilor prevăzute de art. 320 ind. 1 C .p .p ., motiv pentru care nu se impune majorarea pedepsei, dar nici diminuarea așa cum nejustificat solicită inculpatul – recurent.

În acest sens Curtea va avea în vedere că în cauză se impun a fi reținute prevederile art. 74 al. 2 C .p ., valoarea bunurilor sustrase, respectiv 35 pachete de țigări, fiind redusă, împrejurare de natură să atenueze gradului concret de pericol social al faptei.

Nu poate fi primită nici critica exprimată de parchet cu privire la prevederile art. 80 C .p ., impunându-se reținerea acestora doar în situația în care se consideră că se impune aplicarea în concret.

În consecință vor fi admise ambele recursuri, urmând a fi casată sentința numai cu privire la aspectele arătate.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

În cauză vor fi aplicate și dispozițiile art. 192 al.3 C .p .p .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C. p .p . admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și recurentul – inculpat R. M. C. Dosar împotriva sentinței penale nr. 1819 din 08.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul penal nr._ .

Casează în parte sentința recurată, sub aspectul temeiul reținerii circumstanțelor atenuante, reține cauza spre rejudecare și, în fond:

Modifică temeiul reținerii circumstanțelor atenuante din art. 74 al. 1 lit. c C.p. în art. 74 al. 2 C.p.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate .

În conformitate cu prevederile art. 192 al. 3 C .p .p . cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.04.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,

V. M. C. C.

A. A. M.

GREFIER,

M. D. B.

Red.s.p.- S.L.

Red.d.r.- M.A.A.

Tehnored. – D.B. – 3 ex.

26.04.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 421/2013. Curtea de Apel BACĂU