Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 677/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 677/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 17403/180/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.677/2013
Ședința publică de 13 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: M. A. A.
JUDECĂTOR: V. M.
***************
GREFIER B. M. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat prin:
PROCUROR P. V.
La ordine au venit spre soluționare recursurile formulate de părțile civile B. C. și C. M. împotriva sentinței penale nr. 262 din 18.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat ales S. A. pentru recurentele părți civile C. M. și B. C., avocat D. M., apărător desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat J. F. P., lipsă fiind acesta și celelalte părți.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție tardivitatea recursului declarat de recurentele părți civile C. M. și B. C..
Nefiind alte cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat S. A. având cuvântul pentru recurentele părți civile C. M. și B. C., arată că recursurile sunt declarate în termenul legal prevăzut de lege.
Pe fond, arată că recursurile vizează latura civilă a cauzei, sumele de bani solicitate și acordate de instanța de fond.Apreciază că despăgubirile acordate de instanța de fond sunt prea mici, având în vedere că victima avea în întreținere 5 copii dintre care unul încredințat numitei C. M. și B. C..În ce privește partea vătămată B. C. prezintă o infirmitate fizică permanentă având nevoie de îngrijiri medicale permanente, plătește cu suma de 1000 lei lunar o persoană care o îngrijește .
Solicită admiterea recursurilor, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond majorarea daunelor în cuantumul solicitat la instanța de fond.
consilier juridic N. V. M. pentru intimata asigurator ., solicită admiterea excepției tardivități iar pe fond respingerea recursului ca nefondat întrucât hotărârea recurată este temeinică și legală.
Avocat D. u M. având cuvântul pentru intimatul inculpat J. F. P., cu privire la excepția tardivității lasă soluția la aprecierea instanței, iar pe fondul cauzei solicită respingerea recursului ca nefundat întrucât hotărârea recurată este temeinică și legală, daunele acordate au fost corect stabilite.
Depune la dosar referatul pentru acordarea onorariului pentru asistența juridică în sumă de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției, referat ce a fost avizat prin semnătura președintelui de complet.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, referitor la excepția tardivității, precizează că recursurile au fost declarate în termenul legal prevăzut de lege.
Pe fond, solicită admiterea recursurilor, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond majorarea daunelor materiale și a daunelor morale, având în vedere că partea vătămată B. C. în mod repetat a fost internată în spital având afecțiuni grave.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
deliberând
Prin sentința penală nr. 262/18.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău ,în dosar nr ._ s-a dispus:
S-a admis în parte pretențiile civile și în consecință:
Obligarea inculpatului Uniqua A. SA București în solidar cu inculpatul J. F. P. la plata către părțile civile C. M. și B. C. a următoarelor sume de bani:
- 25.000 lei către partea civilă C. M. – daune morale;
- 25.000 lei către partea civilă C. M.- daune materiale;
- 10.000 lei către partea civilă B. C.- daune morale, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a respins ca neîntemeiate, celelalte pretentii civile formulate în cauză.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin încheierea de ședință din 24.10.2011 pronuntată în dosarul_/180/2011 s-a disjuns acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cauza în care prin Rechizitoriul nr.8810/P/2010 din 25.06.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatilor B. V.- fiul lui I. și M., născut la 3.01.1988 în Republica M., domiciliat în ., Republica M., CNP_ și J. F. P. - fiul lui F. și V., născut la 29.06.1992 în Bacău, domiciliat în ..311, jud.Bacău, CNP_, cercetati sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prev.și ped. de art.178 alin.2 C.p. și vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art.184 alin.2,4 C.p. și art.184 al.1,3 C.p. cu aplic.art.33 lit.b C.pen.
În urma disjungerii s-a format dosarul nr._ .
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.1741/7.11.2011 pronuntata în dosarul nr._/180/2011 al Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare la 21.11.2011 inculpatul B. V., cetățean moldovean, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.178 alin.2 C.pen., art.184 alin.2,4 C.pen., art.184 alin.1,3 C.pen. cu aplicarea art.3201 alin.7 C.pr.pen. și artt.184 alin.1,3 C.pen. cu aplic.art.3201 alin.7 C.pr.pen. și cu aplicarea art.81-83 Cod penal.
Prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul J. F. P., cetățean român la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.178 alin.2 C.p., art.184 alin.2,4 C.pen., art.184 alin.1,3 C.pen. cu aplic.art.3201 alin.7 C.pen. și cu aplic.art.81-83 C.pen.
În sarcina inculpatului B. V. s-a reținut că în ziua de 21.10.2010, în jurul orei 11,20 în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare B 8657 pe DN 2 ajungând pe raza comunei N. B., jud.Bacău ca urmare a depășirii limitei legale de viteză a intrat în coliziune cu un atelaj hipo condus de către inculpatul J. F. P., care se angajase în traversarea neregulamentară a carosabilului. În urma impactului a rezultat decesul numitei J. V. și vătămarea corporală a numitilor B. C. și J. F. P., toți pasageri ai atelajului hipo.
În sarcina inculpatului J. F. P. s-a reținut faptul că în ziua de 21.10.2010, în jurul orei 11,20 în timp ce conducea un atelaj hipo pe un drum comunal din ..Bacău, s-a angajat în traversarea DN 2 fără să se asigure și fără a da prioritate autoturismului cu numărul de înmatriculare B 8657 PM condus pe drumul prioritar de către inculpatul B. V., motiv pentru care cele două vehicule au intrat în coliziune. În urma impactului a rezultat decesul numitei J. V. și vătămarea corporală a numitei B. C. ambele pasagere ale atelajului hipo.
În fața instanței de judecată, părțile vătămate, prin apărător au arătat că se constituie părți civile astfel: B. C. a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 50.000 lei daune materiale și morale iar C. M. a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 50.000 lei daune morale și 50.000 lei daune materiale.
Pentru dovedirea pretențiilor civile au fost audiați în calitate de martori P. M. (n.1.08.1944), P. M. (n.14.01.1953), Cata M. (f.37-39 dos.inst.) și a fost administrată proba cu înscrisuri (bonuri de casă, facturi fiscale, chitanțe).
Coroborând declarațiile martorilor audiați, cu susținerile părților și luând în considerare înscrisurile atașate privind cheltuielile efectuate cu înmormântarea victimei praznicele și pomenirile la 40 de zile și 1 an, conform obiceiului în aceste situații, instanța concluzionează că se justifică cheltuieli materiale efectuate de partea civilă C. M. doar în cuantum de 25.000 lei.
Declarația martorei Cata M. (f.39 dos.inst.) este apreciată ca neconcludentă în ce privește daunele materiale solicitate de partea civilă B. C., astfel că în lipsa altor date și elemente (înscrisuri) din care să rezulte efectuarea de cheltuieli în cuantumul solicitat, va respinge ca neîntemeiate pretențiile civile formulate de partea civilă.
Se justifică însă, acordarea de daune morale atât părții civile C. M. cât și părții civile B. C. pentru suferințele de ordin moral cauzate de urmările accidentului de circulație la care s-a făcut referire mai sus.
Ținând cont de condițiile și împrejurările comiterii activității infracționale astfel cum s-a reținut în sarcina fiecărui inculpat, de culpa fiecăruia în producerea accidentului stabilită de instanța de judecată în cote procentuale egale, de 50% fiecare, de urmările produse, instanța apreciază că sumele de 25.000 lei daune morale acordate părții civile C. M. respectiv 10.000 lei acordate părții civile B. C. sunt necesare și suficiente pentru repararea integrală a prejudiciului de ordin moral suferite de părțile civile, și nu poate reprezenta în opinia instanței o îmbogățire fără justă cauză acordarea acestor sume de bani cu titlu de daune.
Așa fiind, văzând și prevederile art.49 din Legea nr.136/1995, cu modificările și completările ulterioare asiguratorul de răspundere civilă auto Uniqua A. SA București urmează a fi obligat în solidar cu inculpatul J. F. P. la plata către părțile civile a sumelor de bani anterior menționate, a respins ca neîntemeiate celelalte pretentii civile formulate în cauză.
Văzând și prevederile art.192 alin.3 C.pr.pen., art.14, 346 C.pr.pen.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul legal recurentele părți civile B. C., C. M. .
Prin motivele de recurs, recurentele au invocat netemeinicia sentinței recurate prin aceea că sumele cu privire la care s-a dispus obligarea intimatului asigurător sunt prea mici În special recurenta B. C. prin apărător ales a arătat că în urma accidentului a rămas imobilizată la pat, urmează tratament de recuperare, plătește cu suma de 1000 lei lunar o persoană care o îngrijește .
Instanța de control judiciar, examinând motivele de recurs invocate dar și din oficiu hotărârea primei instanțe, conform prevederilor art. 385/6 alin 3 Cpp, sub toate aspectele constată că doar recursul formulat de partea civilă B. C. este întemeiat sunt fondate pentru următoarele considerente.
Curtea reține că instanța de fond, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, a făcut o descriere amănunțită atât a situației de fapt cât și a temeiurilor de drept pe baza cărora și-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusă judecății precum și a probelor care au fundamentat-o, respectând întocmai dispozițiile art. 356 C. proc. pen., care prevăd mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină considerentele hotărârii. Astfel, instanța de fond a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpați cât și a mijloacelor de probă administrate atât în cursul urmăririi penale cât și nemijlocit în fața instanței și care au confirmat pe deplin situația de fapt expusă în considerentele rechizitoriului .
Totodată, instanța s-a conformat dispozițiilor art. 356 C. proc. pen. atât în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele, cât și a celor care au fost înlăturate, procedând la identificarea acestora.
Prejudicii cauzate unei persoane, constând în suferințe de ordin psihic și material impun și recomandă acordarea de daune morale și materiale. Normele eticii și echității interzic în principiu acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufletească este incompatibilă cu un echivalent bănesc. Este însă justificată acordarea unor compensații materiale acelor persoane ale căror posibilități de viață familială și socială au fost alterate ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de alte persoane. Aceste compensații sunt destinate să creeze condiții de viață care să aline într-o oarecare măsură suferințele psihice ale victimei, cum ar fi asigurarea unei locuințe adecvate și mobilitățile corespunzătoare, pentru o persoană condamnată la izolare ca urmare a infirmității pricinuite prin fapta ilicită.
Dauna morală a fost denumită pe rând în doctrina dreptului „orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane” sau „prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale și care se manifestă prin suferința fizică sau morale pe care le resimte victima”
Prejudiciile morale sunt cele care rezultă din vătămarea unui interes personal nepatrimonial. Ele nu sunt susceptibile de evaluare bănească. Astfel sunt: moartea, atingerile aduse integrității fizice, sănătății sau altor atribute ale personalității, cum ar fi, spre pildă, onoarea și reputația. Asemenea prejudicii nu exclud, în mod necesar, cauzarea lor prin contact corporal. De pildă, durerea suferită de pe urma unei răniri sau loviri este un prejudiciu moral.
Daunele morale sunt, deci, consecințe de natură patrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalității sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale dacă fapta ilicită s-a produs în afara unui cadru contractual.
Daunele morale au fost clasificate astfel: daune morale constând în dureri fizice sau psihice numite pretium doloris; suferințele psihice determinate de cauzarea morții unei persoane iubite sau a unei rude apropiate, ori de rănirea, mutilarea, desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a acesteia sunt denumite și prejudicii prin ricoșeu, iar despăgubirea datorată pentru repararea acestora se numește pretium affectionis;
Prejudiciul de agrement reprezintă restrângerea posibilităților victimei de a se bucura de viață, de a avea parte din plin de satisfacții materiale și spirituale pe care aceasta i le poate oferi (acest prejudiciu a fost calificat drept prejudiciu hedonist „hedone”= „plăceri” în greacă).
Repararea prejudiciului de agrement apare astfel ca obligatorie, discuțiile pe care le comportă însă acest aspect se referă la întinderea și cuantumul în care trebuie acordat.
Toate aceste premise obiective rezultate ca urmare a accidentului trebuie analizate pentru a nu constitui o îmbogățire fără justă cauză și în raport de:
- Numărul de persoane ce au suferit vătămări ca urmare a accidentului de care s-a făcut vinovat inculpatul
- Valoarea maximă a primei de asigurare stabilită de legiuitor pentru astfel de situații. Astfel, conform Ordinului nr. 11/2007 al Comisiei de Supraveghere al asigurărilor ce era în vigoare la data producerii accidentului, privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, ordin ce cuprinde și norma din 02.10.2007, se prevede la art. 24 că pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește pentru anul 2008 la un nivel de cel puțin 750.000 euro echivalent în lei la cursul de schimb al pieții valutare, curs de schimb care conform datelor statistice era de 3,76 lei.
- Nivelul de trai general al populației pe teritoriul căruia a avut loc accidentul de circulație. Nu se poate face abstracție de acest criteriu, respectiv standardul mediu al nivelului de trai al populației, în comensurarea daunelor morale, pentru a nu constitui o îmbogățire fără just temei. În acest context, dacă s-ar acorda suma de 750.000 euro sau echivalentul în lei, respectiv 2.775.000 lei în raport de standardul populației, de nivelul mediu de trai, aceasta ar apărea ca o sumă foarte mare ce ar duce la o îmbogățire fără justă cauză.
De aceea, Curtea apreciază, analizând criteriile mai sus menționate că daunele morale acordate părții civile C. M. sunt judicios stabilite, sumele acoirdate acoperind atât prejudiciul material cât și pe cel moral și are în vedere și împrejurarea că, culpa determinantă în producerea accidentului care a cauzat moartea victimei J. V. aparține soțului acesteia inculpatul J. francisc .
În ceea ce o privește pe partea civilă despăgubirile acordate nu sunt suficiente și că se impune casarea sentinței sub acest aspect . sun un prim aspect, motivând faptul că declarația martorei Cata M. propusă de parte în dovedirea daunelor materiale nu este suficientă pentru probarea acestor pretenții, prima instanță a respins în totalitate daunele materile solicitate de aceasta .Orin o astfel de manieră de soluționare contravine coroborării celorlalte probe de la dosar .
Desigur că sumele de bani plătite unei persoane pentru îngrijire la dimiciliu nu pot fi probate cu înscrisuri . Ori partea în urma accidentului a suferit ,, traumatiscm toracis cu fracture costale multiple, traumatism abdominal, traumatism cranian cu plagă contuză, necesitând nu număer de 140-150 t’zile de îngrijiri medicale . Declarațiile martorei partea a rămas cu o infirmitate permanenta fiind imobilizată la pat . În aceste condiții se impune a se acorda părții civile suma de 20.000 lei cu titlu de daune materiale și majora daunele morale la suma de 20.000 lei . Astfel este de la sine înteles că o persoana care rămâne cu sechele permanente după un accident încearcă un prejudiciu moral cel putin la același nivel cu cel care suferă decesul unei persoane apropiate .
Astfel, în baza art.385/15 pct.2 lit d Cpp., se va dmite recursul declarat de recurentul B. C., împotriva sentinței penale nr . 262/18.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău ,în dosar nr ._ se va casa sentința penală sub aspectele invocate mai sus
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cpp, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul parte civilă C. M. împotriva aceleiași sentințe.
Văzând și dispozițiile art 192 alin 2 și 3 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NHUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.2 lit d Cpp. ,admite recursul declarat de recurentul B. C., împotriva sentinței penale nr. 262/18.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău ,în dosar nr ._ .
Casează sentința penală sub acest aspect
Reține cauza spre rejudecare și, pe fond:
Majorează cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul J. F. P. în solidar cu asigurătorul . București la suma de 20.000 lei către partea civilă B. C. și îi obligă și la plata sumei de 20.000 lei către aceeași parte civilă cu titlu de daune materiale .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
În baza art.192 alin.3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
II . În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cpp, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul parte civilă C. M. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art.192 al 2 Cpp, obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei ,cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. C. M. A. A.
V. M.
GREFIER,
B. M. D.
Red.hot.P. L.
Red.dec.V. M.
Tehnored.B.M.D. – 3 ex.
25.06.2013
| ← Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Decizia nr. 820/2013.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
