Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 823/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 823/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 13-08-2013 în dosarul nr. 3055/279/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.823/2013
Ședința publică de la 13 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. A. A.
JUDECĂTOR: P. D.
JUDECĂTOR: A. S.
GREFIER: B. M. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror E. C.
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PIATRA N. și inculpatul N. F., împotriva sentinței penale nr.275 din 15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat N. F., în stare de arest, asistat de avocat oficiu I. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei, după care:
Nefiind cereri de formulat, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul invocă nelegalitatea sentinței penale recurate, apreciind că în cauză, în mod greșit s-a reținut starea de postexecutorie, din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că fapt obiectul prezentului dosar, comise la data de 28.02.2013, au fost să timpul liberării condiționate, deci în stare de recidivă postcondamnatorie.
Pe de altă parte, raportat la condamnările aplicate prin sent nr. 9/P/26.01.2000 a Tribunalului N. (definitivă prin decfa nr.229/20.06.2000 a CA.Bacău), sentința penală nr.947/22.11 Judecătoriei Piatra N. și sentința penală nr.362/27.03.2002 prin decizia penală nr.787/07.11.2002 a CA.Bacău) nu poate fi n de recidivă postexecutorie, întrucât faptele pentru care condamnarea au fost săvârșite în minoritate.
De asemenea pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.961/21.07.2004, (def. prin decizia penală nr.747/21.10.2004 a CA.Bacău), din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 22.01.2007 cu un rest de executat de 466 de zile, nu poate fi considerată ca executată pentru a constitui primul termen al recidivei postexecutorii, întrucât s-a dispus revocarea liberării condiționate prin sentințele penale nr. 9/08.01.2008 (def. prin neapelare la 22.01.2008) și nr.80/02.02.2011, ( def. prin decizia penală nr.622/09.06.2011 a C.A.Bacău)
Nici condamnarea de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.9/08.01.2008 (def. prin neapelare la 22.01.2008) din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 01.09.2010, cu un rest de 163 de zile, nu atrage starea de recidivă postexecutorie, deși ar fi împlinit termenul de definitivare a liberării condiționate, întrucât aceasta a fost revocată prin sentința penale nr.16/12.01.2011 (def. prin decizia penală nr.499/19.05.2011 a C.A.Bacău).
Prin urmare niciuna dintre condamnările anterioare ale inculpatului nu atrage starea de recidivă postexecutorie, întrucât intervenind revocări succesive ale liberării condiționate, niciuna dintre pedepse nu a fost executată în întregime.
Pe de altă parte, având în vedere pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.16/12.01.2011 a Judecătoriei Piatra N., def. prin decizia penală nr.499/19.05.2011 a C.A.Bacău, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 20.02.2013, cu un rest de 220 de zile, fapta săvârșită la data de 28.02,2013, ce face obiectul prezentului dosar, a fost comisă în termenul de definitivare a liberării condiționate, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 37 alin.i Ut. a Cp., privind recidiva postcondamnatorie și pe cale de consecință revocarea liberării condiționate, în temeiul art. 61 Cp.
Pentru aceste motive, în temeiul art 385° alin. 3, art. 385? alin. 1 pct. 172
și 38515pct. 2 Ut. d) Cp.p. solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, rejudecarea cauzei în fond și înlăturarea dispozițiilor art. 37 an.i lit.b Cp., reținerea dispozițiilor art. 37 alin.i lit.a Cp. precum și revocarea liberării condiționate, potrivit art. 61 Cp.
Avocat I. C. având cuvântul pentru recurentul inculpat N. F., precizează că recursul vizează cuantumul pedepsei, considerând că este prea mare, având în vedere atitudinea inculpatului de recunoaștere și regret a faptei, precum și prejudiciul modic de 40 lei, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond reducerea pedepsei.
Solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat.
Depune la dosar referatul pentru acordarea onorariului pentru asistența juridică în sumă de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției, referat ce a fost avizat prin semnătura președintelui de complet.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită respingerea recursului inculpatului, ca nefondat.
Recurentul inculpat N. F., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
deliberând
Prin sentința penală nr. 275 din 15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul penal nr._ s-au dispus următoarele:
Condamnarea inculpatului N. F., fiul lui F. și E., născut la data de 09.04.1984 în ., C.N.P.
_, domiciliat în comuna Borlești, ., deținut în cauză în Penitenciarul Bacău, pentru:
- săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol, prev. de art. 20 cod penal raportat la art. 197 al. 1 cod penal, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală și a art. 37lit. b cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;
- săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 cod penal, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală și a art. 37lit. b cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;
- săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 cod penal, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală și a art. 37lit. b cod penal, la pedeapsa de 2 (doi ) ani închisoare;
- săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 21 lit. c cod penal, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală și a art. 37lit. b cod penal, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a cod penal raportat la art. 34 lit. b cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
Conform art. 71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b cod penal.
Potrivit art. 197 al. 1 cod penal teza a II-a cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și lit. b cod penal, pe o perioadă de 2 ani.
Conform art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 11.03.2013 la zi și potrivit art. 350 cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
S-a constatat că părțile vătămate D. M. și A. C. nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 189 cod procedură penală onorariul avocat oficiu în sumă de 200 lei a fost avansat către Baroul N. din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art. 191 cod penal a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel prima instanța a avut în vedere că, prin rechizitoriul nr. 1082/P/5.04.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-N., înregistrat la această instanță sub nr._ /05.04.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. F., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă de viol, prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 197 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 21 lit. c Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
Se arată prin actul de trimitere în judecată că în seara zilei de 28.02. 2013 inculpatul N. F. a pătruns fără drept în locuința părții vătămate Dâr- lea M., de unde a sustras prin violență suma de 40 lei și a încercat să întrețină prin același mod de operare violent raporturi sexuale cu partea vătămată, după care, în aceeași seară a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate A. C., pentru a scăpa de persoanele care îl urmăreau.
Audiat în ședința publică din 15.05.2013 (f. 49 ds.), inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, și-a însușit materialul probator efectuat în cursul urmăririi penale și a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 cod procedură penală.
În cursul judecării cauzei inculpatul a fost asistat de un avocat desemnat din oficiu.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 28.02.2013, în jurul orelor 19,45, inculpatul N. F., aflat sub influența băuturilor alcoolice, a pătruns fără drept în curtea și apoi în locuința părții vătămate D. M. din comuna Borlești, . în care ușa de la locuință nu era asigurată.
În locuința părții vătămate inculpatul a prins-o pe partea vătămată și i-a pus mâna la gură pentru a nu țipa, cerându-i totodată sâ-i dea toți banii din casă. Sub imperiul stării de frică partea vătămată i-a dat inculpatului de sub cuvertura unui pat suma de 30 lei, iar apoi i-a mai dat 10 lei din buzunarul unei haine.
În momentul imediat următor, folosind același mod de operare violent, lovind-o cu palmele peste față, inculpatul a încercat să întrețină cu partea vătămată raporturi sexuale normale și apoi orale, intenția sa nefiind concretizată datorită stării de ebrietate în care se afla, precum și opoziției manifestată de victimă.
În urma mai multor încercări partea vătămată a reușit să scape și a ieșit din casă unde a început să strige după ajutor, lucru ce l-a determinat pe inculpat să fugă.
În timpul încercării de a înfrânge rezistența părții vătămate D. M., la locul faptei a rămas șnurul de la hanoracul inculpatului, care a fost găsit ulterior de către organele de poliție cu ocazia cercetării la fața locului.
Țipetele de ajutor ale părții vătămate au fost auzite de către martorii D. N. și D. M., astfel încât aceștia s-au deplasat imediat la locuința părții vătămate (f. 32-35 dup).
Inculpatul a reușit să fugă de la locul faptei.
Alertați fiind de către alte persoane la domiciliul părții vătămate s-au deplasat și martorii S. N., D. P. C., S. M. M., D. I. A., Ț. C., cărora partea vătămată D. M. le-a povestit toată întâmplarea, astfel încât o parte din aceștia au plecat în căutarea inculpatului.
Acesta a fost văzut de martori pe drumul comunal dar nu au reușit să-l prindă (martor S. N. - 30 dup).
Sesizând acest lucru, inculpatul a pătruns fără drept în curtea imobilului părții vătămate A. C., pentru a fugi de urmăritori și, sesizând prezența părții vătămate B. L. A., a prins-o cu mâna de gură pentru a o împiedica să țipe, însă datorită stării de ebrietate și a mișcărilor bruște a alunecat pe gheață. Partea vătămată a reușit să o alerteze pe mama sa, A. C., care a ieșit din casă, sesizând momentul în care inculpatul a sărit gardul pentru a fugi (f. 25-26 dup).
Partea vătămată A. C. a strigat după ajutor, fiind auzită de către martorul D. I. A., care s-a deplasat la locuința părții vătămate și a aflat de la aceasta despre faptele comise de către inculpat, așa cum de altfel rezultă din declarația acestuia (f. 41 dup).
A doua zi inculpatul N. F. s-a deplasat la locuința cumnatului său T. V. R. din . a servit masa, după care a plecat într-o direcție necunoscută.
Ulterior, inculpatul s-a deplasat la domiciliul fratelui său, martorul B.-dea G. C. și în ziua de 03.03.2013, în prezența sa, inculpatul a apelat Serviciul 112, unde a declarat că dorește să se predea organelor de poliție, întrucât știa că este căutat pentru tâlhărie și tentativă de viol, declarație confirmată prin adre sa nr._/2013 a I.P.J. N. (f. 62 dup). Deplasându-se imediat la locuința inculpatului, organele de poliție nu l-au mai găsit însă pe acesta.
Organele de poliție au ridicat de la F. E., mama inculpatului, un bilet scris de inculpat, prin care acesta își cerea iertare și afirma că se duce să se spânzure întrucât „viața sa este sortită doar la pușcărie” (f. 61 dup).
La data de 11.03.2013, inculpatul a fost depistat de către organele de poliție, în aceeași zi efectuându-se și reconstituirea infracțiunilor comise de către in-culpat, întocmindu-se în acest sens un proces verbal de reconstituire (f. 48-57 dup) ocazie cu care acesta a și indicat modul în care a acționat, aspecte sesizate în mod di-rect de către martorii asistenți D. I. A. și D. M..
Conform raportului de constatare medico-legală nr.Al/144/01.03. 2013, partea vătămată D. M. a prezentat leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, izbire și lovire de corp dur incandescent, necesitând 11-12 zile îngrijiri medicale (f. 24 dup).
Părțile vătămate D. M. și A. C. nu s-au constituit părți civile în cuză (f. 47,48 ds.).
Se va constata de către instanță că cercetarea efectuată în cursul urmăririi penale este completă și dovedește pe deplin vinovăția inculpatului.
În drept, faptele inculpatului N. F. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de viol, prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 197 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 21 lit. c Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
La individualizarea pedepselor ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal, respectiv de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-au reținut totodată și prevederile art. 3201 cod procedură penală având în vedere poziția de recunoaștere a săvârșirii faptelor adoptată de inculpat înainte de începerea cercetării judecătorești.
Astfel a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii.
Conform art. 71 cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b cod penal.
Potrivit art. 197 al. 1 cod penal teza a II-a cod penal, s-au interzis in-culpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și lit. b cod penal pe o perioadă de 2 ani.
Conform art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 11.03.2013 la zi și potrivit art. 350 cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului.
S-a constatat că părțile vătămate D. M. și A. C. nu
s-au constituit părți civile în cauză.
Împotriva sentinței a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Piatra N.,
motivele de recurs înaintate în scris odată cu declarația de recurs fiind prezentate în preambulul prezentei decizii.
Procedând la analiza sentinței recurate pe baza criticii expuse și a actelor și lucrărilor dosarului Curtea observă că motivul de nelegalitate invocat de parchet prin motivele de recurs sunt în parte justificate.
Astfel, într-adevăr prima instanță a omis să rețină la încadrarea juridică prevederile art. 37 lit. a C .p . faptele deduse judecății fiind comise în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de împrejurarea că au fost comise în perioada liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 279 din 08.03.2012 a Judecătoriei V..
Totodată, în raport de faptul că faptele au fost comise în cursul liberării condiționate se impunea ca prima instanță să se pronunțe și asupra revocării/menținerii liberării condiționate, în conformitate cu prevederile art. 61 al. 1 C.p.
Suplinind omisiunea primei instanțe, instanța de recurs va proceda la revocarea liberării condiționate, având în vedere persistența infracțională deosebită a inculpatului.
Totodată, în raport de multitudinea faptelor comise de inculpat, precum și de faptul că în cauză a fost reținută atât starea de recidivă postexecutorie cât și starea de recidivă postcondamnatorie, se impune și acordarea unui spor de pedeapsă la pedeapsa rezultantă aplicată în cauză.
În schimb, critica privind greșita reținere a prevederilor art. 37 lit. b C .p . nu poate fi primită de către instanța de recurs, întrucât faptele au fost comise și în stare de recidivă postexecutorie în raport de condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 9/2008 a Judecătoriei Piatra N., împrejurarea că ulterior, prin sentința penală 80/2011 a Judecătoriei Piatra N. a fost revocată liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală 9/2008 nefiind de natură să înlăture starea de recidivă postexecutorie.
Se impune prin urmare casarea sentinței sub aspectele menționate, reținerea cauzei spre rejudecare și, pe fond, va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru art. 20 C.p. raportat la 197 al. 1 C.p., 2 ani închisoare pentru art. 192 al. 2 C.p., 2 ani închisoare pentru art. 192 al. 2 C.p. și 5 ani închisoare pentru art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 2 ind. 1 lit. c C.p., fiecare cu art. 320 ind. 1 C.p.p. și art. 37 lit. b C.p.
Se va reține la încadrarea juridică a faptelor și prevederile art. 37 lit. a C.p.
În temeiul art. 61 al. 1 C.p. se va revocă liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 220 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 279 din 08.03.2012 a Judecătoriei V. și contopește acest rest cu fiecare dintre pedepsele componente de executat în pedepsele rezultante, respectiv 3 pedepse de câte 2 ani închisoare și o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a C.p. și art. 34 lit. b C.p. vor fi contopite pedepsele rezultante mai sus menționate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare.
Se va stabili pedeapsă rezultantă de executat: 5 ani și 6 luni închisoare.
În consecință va fi admis recursul declarat de parchet, urmând să fie casată în parte sentința recurată, cu privire la aspectele precizate și menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În cauză vor fi aplicate și dispozițiile art. 192 al.3 C .p .p .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Piatra N. împotriva sentinței penale nr. 275/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .
Casează în parte sentința penală recurată, sub aspectul omisiunii reținerii prevederilor art. 37 lit. a C.p., omisiunii revocării liberării condiționate și cuantumul pedepsei rezultante, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru art. 20 C.p. raportat la 197 al. 1 C.p., 2 ani închisoare pentru art. 192 al. 2 C.p., 2 ani închisoare pentru art. 192 al. 2 C.p. și 5 ani închisoare pentru art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 2 ind. 1 lit. c C.p., fiecare cu art. 320 ind. 1 C.p.p. și art. 37 lit. b C.p.
Reține la încadrarea juridică a faptelor și prevederile art. 37 lit. a C.p.
În temeiul art. 61 al. 1 C.p. revocă liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 220 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 279 din 08.03.2012 a Judecătoriei V. și contopește acest rest cu fiecare dintre pedepsele componente de executat în pedepsele rezultante, respectiv 3 pedepse de câte 2 ani închisoare și o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a C.p. și art. 34 lit. b C.p. contopește pedepsele rezultante mai sus menționate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare.
Pedeapsă rezultantă de executat: 5 ani și 6 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
II În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul – inculpat N. F. împotriva sentinței penale nr. 275/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .
Deduce în continuare din pedeapsă arestarea preventivă de la 15.05.2013 la zi.
În conformitate cu prevederile art. 192 al. 2 C.p.p. obligă pe recurent la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.08.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. A. A. P. D. A. S.
GREFIER,
B. M. D.
Red.hot.M.J.
Red.dec.rec.M.A.A.
Tehnored.B.M.D. /3 ex.
28.08.2013
| ← Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 1045/2013. Curtea de Apel... | Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Decizia nr. 820/2013.... → |
|---|
