Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 782/2015. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 782/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 27-08-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 782

Ședința publică din data de: 27 august 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – O. V. P.

JUDECĂTOR – S. A.

*

GREFIER – E. D.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de procuror – V. P.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor formulate de P. de pe lângă Tribunalul N., inculpatul C. R. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice N., împotriva sentinței penale nr. 28/P din 31.03.2015 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc la data de 13.08.2015, fiind consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Se declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin sentința penală nr. 28/P/31.03.2015, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului N., s-a dispus, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de evaziune fiscală pentru care au fost trimiși în judecată inculpații T. C. și C. R., din art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, în art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior și, în consecință:

Condamnarea inculpatului T. C., fiul lui C. și M., născut la data de 25.05.1975 în orașul R., jud. N., cu domiciliul în ., de cetățenie română, studii medii, necăsătorit, fără ocupație, CNP -_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior și art. 5 noul Cod penal, la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal anterior, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal anterior, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal anterior.

În temeiul art. 861, art. 862 Cod penal anterior, raportat la art. 71 alin. 5 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, supraveghere ce va fi efectuată de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul N..

În temeiul art. 863 Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare inculpatul T. C. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul N.;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 864 Cod penal anterior, cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Inculpatul C. R., fiul lui P. și G., născut la data de 30.04.1971 în ., cu domiciliul în Piatra N., ., ., ., jud. N., arestat în altă cauză, CNP -_, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii continuate de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 noul Cod penal, la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal anterior, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin.2 Cod penal anterior, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal anterior.

S-a constatat că inculpatul C. R. este arestat în altă cauză.

Inculpatul T. C. a fost obligat să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală București prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice N., suma de 683.358 lei, despăgubiri civile (reprezentând TVA - 370.966 lei și impozit pe profit - 312.392 lei), actualizată la data plății efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În temeiul art. 249 Cod procedură penală și art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului T. C., până la concurența sumei de 683.358 lei și accesoriilor fiscale aferente.

Inculpatul C. R. a fost obligat să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală București prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice N., suma de 686.089 lei, despăgubiri civile (reprezentând TVA - 372.449 lei și impozit pe profit - 313.640 lei), actualizată la data plății efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În temeiul art. 249 Cod procedură penală și art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului C. R., până la concurența sumei de 686.089 lei și accesoriilor fiscale aferente.

După rămânerea definitivă a prezentei sentințe se va comunica o copie a dispozitivului Oficiului Național al Registrului Comerțului.

S-a constatat că inculpatul T. C. a fost asistat de avocat ales.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 6 din Protocolul încheiat la data de 26.11.2008 între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, s-a dispus avansarea către Baroul N. din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul T. C..

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul C. R. în sumă de 300 lei, se avansează către Baroul N. din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul T. C. a fost obligat să plătească suma de 2.100 lei, iar inculpatul R. C. suma de 2.300 lei, ambele cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că la data de 20.04.2011, Direcția Generală a Finanțelor Publice N. a sesizat P. de pe lângă Tribunalul N., cu privire la depunerea unor declarații fictive de către S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, în perioada iulie 2007 - iunie 2009, de la patru societăți comerciale, care aveau comportamentul specific unor societăți comerciale fantomă.

S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a fost constituită și înmatriculată în registrul comerțului în baza încheierii nr. 1301/06.03.2007 a Tribunalului N., pronunțată în dosarul nr. 346/06.03.2007, la cererea asociatului unic T. C. prin împuternicit M. D..

De la data înființării și până la data de 11.02.2008, S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, a fost administrată de inculpatul T. C., după care acesta la data de 11.02.2008, l-a împuternicit pe inculpatul C. R. să administreze societatea până la data de 11.02.2009.

La data de 23.07.2009, inculpatul T. C. a cesionat cele 20 părți sociale de câte 10 lei, deținute la S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, unei persoane necunoscute și fără ocupație din ., pe nume G. I., care a semnat actele privind preluarea societății, în schimbul promisiunii sumei de 500 lei făcută de un consătean, sumă pe care nu a primit-o, însă a devenit pentru un timp asociat unic și administrator al S.C. Prodact Prest S.R.L., cu sediul mutat în ., jud. M..

În perioada în care S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a desfășurat activități comerciale în județul N., a declarat venituri sensibil egale cu cheltuielile, situație care a atras atenția organului fiscal cu privire la societățile de la care au fost declarate achiziții, unde existau dubii referitoare la funcționarea societăților în realitate, acestea având comportamentul unor firme fantomă.

Astfel, S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a declarat achiziții în valoare de 1.759.577 lei de la S.C. C. T. Invest Iași, 449.968 lei de la S.C. Blue Point S.R.L. Iași, 321.271 lei de la S.C. Krc Company S.R.L. Piatra N. și 1.381.888 lei de la .. Iași.

Cum cele patru societăți aveau comportamentul specific unor societăți comerciale fantomă, s-a constatat că S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești nu a evidențiat în declarațiile fiscale date reale, iar mărfurile nu au existat în realitate.

Pentru a se stabili dacă S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a efectuat într-adevăr livrări de mărfuri către parteneri, s-a procedat la audierea acestora. În acest sens, au fost identificate S.C. Rete - el S.R.L. Bacău, reprezentată de G. A., S.C. Tub Integral S.R.L. Bistrița Năsăud, reprezentată de Ț. R. D., S.C. Ambient Plast S.R.L. Bistrița Năsăud, reprezentată de R. V. și S.C. Montaj Confmet S.R.L. Hunedoara, reprezentată de V. A. Eusebio.

Toți reprezentanții acestor societăți comerciale au declarat că au avut în realitate relații comerciale cu S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești. De asemenea, aceștia au anexat la propriile declarații, documente din care rezultă că au cumpărat materiale de la această societate, au recepționat mărfurile și le-au achitat (facturi fiscale, chitanțe, note recepție, ordine de plată etc.). Prin urmare, rezultă scriptic, că pe partea de vânzări, S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a avut activitate și a funcționat.

Cu privire la societățile comerciale de la care S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a declarat achiziții, s-a constatat că acestea erau fictive.

Fiind audiat T. M., care a figurat ca administrator al .. Iași, acesta a declarat că nu cunoaște cum a ajuns administratorul acelei societăți comerciale, nu a desfășurat nici o activitate prin intermediul societății și nu a deținut nici un document contabil.

M. A., care a figurat ca administrator al S.C. Blue Point S.R.L. Iași a declarat același lucru ca și T. M..

Cu privire la S. Liuba, administrator al S.C. C. T. Invest S.R.L. Iași și M. A. C. (fosta soție a inculpatului C. R.), administrator al S.C. Krc Company S.R.L. Piatra N., acestea nu au putut fi identificate la domiciliu sau la sediul societăților.

Societățile comerciale menționate, cu privire la care S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a declarat achiziții, erau în stare de faliment sau lichidare, având comportamentul specific unor firme fantomă.

În consecință, operațiunile declarate de S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești nu au fost reale, întrucât furnizorii nu puteau emite facturi fiscale din moment ce erau inactivi, scopul urmărit de inculpați fiind sustragerea societății de la plata obligațiilor fiscale către stat.

În vederea stabilirii prejudiciului real cauzat bugetului consolidat al statului, prin înregistrarea unor operațiuni fictive de către inculpați, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile, însă datorită faptului că sumele solicitate de A.N.A.F. nu corespundeau cu sumele stabilite de expertul judiciar, în cauză au fost solicitate și efectuate două completări la raportul de expertiză întocmit inițial.

Din aceste înscrisuri coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, rezultă că inculpatul T. C. a administrat personal S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, începând cu luna martie 2007 și până la data de 11.02.2008, când l-a împuternicit prin procură autentică să administreze societatea pe inculpatul C. R..

În perioada în care inculpatul T. C. a administrat în nume propriu S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, acesta a înregistrat achiziții fictive de la S.C. C. T. Invest S.R.L. Iași și S.C. Krc Company SRL Piatra N., în valoare totală de 1.952.449 lei. TVA-ul de plată la această valoare în urma calcului matematic făcut conform declarației informative 394 pentru anii 2007-2008, este în sumă de 370.966 lei, iar impozitul pe profit în sumă de 312.392 lei.

În perioada 11.02._09, când inculpatul C. R. a administrat ca procurator S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, acesta a înregistrat achiziții fictive de la S.C. C. T. Invest Iași, S.C. Blue Point S.R.L. Iași și .. Iași, în valoare totală de 1.960.255 lei. T.V.A.-ul de plată la această valoare în urma calcului matematic făcut conform declarației informative 394 pentru anul 2008 este în sumă de 372.449 lei, iar impozitul pe profit în sumă de 313.640 lei.

A.J.F.P. N. s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru A.N.A.F. cu suma totală de 3.391.565 lei, reprezentând impozit pe profit în sumă de 901.582 lei, accesorii impozit pe profit în sumă de 640.285 lei, T.V.A. în sumă de 1.075.613 lei și accesorii T.V.A. în sumă de 774.085 lei, pentru ambii inculpați.

Cu toate că inculpatul T. C. a susținut în declarațiile sale că în perioada martie 2007-februarie 2008, nu s-a ocupat de relațiile comerciale menționate în documentele societății, deoarece starea de sănătate precară nu i-a permis acest lucru, din probele existente la dosarul cauzei, nu rezultă că ar fi îndeplinit funcția de administrator în perioada respectivă o altă persoană.

De remarcat este și împrejurarea că inculpatul T. C. a cesionat părțile sociale ale S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, numitului G. I. din ., persoană fără școală, fără ocupație, fără experiență de viață și fără familie, care a acceptat să semneze documentele de preluare a societății doar pentru o sumă de bani promisă de intermediari ai inculpatului, fără a avea cunoștință de activitatea sau evidența contabilă a societății, arătând în declarațiile sale că a fost nevoit să semneze, în mare grabă, niște documente, fără a le cunoaște conținutul, din cauza sărăciei.

În cursul procesului penal de față, inculpatul C. R. a recunoscut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, încercând să-și asume singur responsabilitatea, inclusiv pentru recuperarea întregului prejudiciului cauzat prin infracțiune, cu scopul vădit de a-l scăpa de răspundere penală pe coinculpatul T. C..

Inculpatul C. R. se află în prezent în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare, pentru comiterea unei infracțiuni de omor, are multiple condamnări pentru infracțiuni de evaziune fiscală, o nouă condamnare nu i-ar modifica cu nimic situația în care se află, iar referitor la prejudiciu nu-și face probleme pentru că nu posedă bunuri.

În cauză, rezultă fără dubiu, că operațiunile comerciale din perioada iulie 2007-iunie 2009 au fost fictive, deoarece furnizorii erau inactivi sau în faliment, inculpații T. C. și C. R. declarând sumele stabilite de expertul contabil, în scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale.

În drept, fapta inculpaților T. C. și C. R., care în calitate de administratori ai S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, primul în perioada iulie 2007 - februarie 2008, iar al doilea în perioada februarie 2008 - februarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au declarat achiziții fictive de la patru societăți comerciale, respectiv S.C. C. T. Invest S.R.L. Iași, S.C. Blue Point S.R.L. Iași, S.C. Krc Company S.R.L. Piatra N. și .. Iași, care aveau comportamentul specific unor firme fantomă, cu scopul de a sustrage societatea de la plata obligațiilor fiscale către stat, cauzând fiecare un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 al. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior.

Cum inculpații a fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în forma simplă, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de evaziune fiscală, din art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, în art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior.

Având în vedere că inculpații au săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală dedusă judecății, anterior intrării în vigoare a noului Cod penal, iar art. 5 din acest cod prevede că ,,în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”, în cauză se apreciază ca fiind mai favorabile dispozițiile penale speciale aflate în vigoare la data săvârșirii faptei, precum și prevederile Codului penal anterior privind infracțiunea continuată, al cărui conținut nu se raportează la numărul subiecților pasivi.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul sancționator, gradul concret de pericol social al faptei, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, gradul de participare al inculpaților la săvârșirea actelor materiale, natura relațiilor sociale încălcate, amploarea fenomenului infracțional având ca obiect evaziunea fiscală și datele personale ale acestora, respectiv, împrejurarea că inculpatul T. C. nu are antecedente penale și este bolnav, iar inculpatul C. R. a mai comis fapte similare, prezentând condamnări în antecedență.

Referitor la inculpatul T. C., în baza textului de lege menționat, instanța a aplicat o pedeapsă privativă de libertate, orientată spre minimul special și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal anterior, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

În condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal.

Constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 86 ind. 1 Cod penal în ceea cel privește pe inculpatul T. C., în temeiul art. 861- 862 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii sub supraveghere, pe durata termenului legal de încercare, inculpatul urmând să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 ind. 3 Cod penal.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Cu privire la inculpatul C. R., instanța i-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate, al cărui cuantum a fost redus cu 1/3, conform dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal anterior, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata executării pedepsei principale s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art.64 alin. l lit. a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) și lit. c Cod penal anterior (dreptul de a desfășura activitatea de administrator al vreunei societăți comerciale, activitate de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii).

Referitor la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța a reținut că partea vătămată Agenția Națională de Administrare Fiscală București prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice N., s-a constituit parte civilă cu suma de 3.391.565 lei, împreună cu accesoriile fiscale datorate până la data plății efective a debitului, potrivit Codului de procedură fiscală și a solicitat introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, precum și înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părții responsabile civilmente, până la concurența sumei solicitate.

În baza raportului de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale, prin actul de sesizare a instanței a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 118.909 lei, reprezentând impozit pe profit și 141.2016 lei, reprezentând TVA de plată.

Întrucât exista diferență între acest prejudiciu și cel indicat de partea civilă, s-a solicitat expertului contabil lămurirea întinderii prejudiciului.

Prin cele două completări la raportul de expertiză contabilă, au fost stabilite perioadele în care S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești a declarat achiziții de la S.C. C. T. Invest S.R.L. Iași, S.C. Blue Point S.R.L. Iași, S.C. Krc Company S.R.L. Piatra N. și .. Iași, participarea inculpaților la achizițiile declarate și sumele datorate de fiecare inculpat cu titlu de T.V.A. și impozit pe profit, în raport de achizițiile raportate.

Astfel, pentru inculpatul T. C., conform calculului matematic efectuat în baza declarației 394, au rezultat sumele de 370.966 lei T.V.A. și 312.392 lei impozit pe profit, iar pentru inculpatul C. R. au rezultat sumele de 372.449 lei TVA și 313.640 lei impozit pe profit.

Prin urmare, inculpații datorează bugetului consolidat al statului aceste sume de bani, împreună cu accesoriile fiscale aferente, calculate până la data achitării integrale a debitelor principale.

Referitor la solicitarea părții civile privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaților și părții responsabile civilmente până la concurența sumelor datorate bugetului de stat, inclusiv accesoriile fiscale, s-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 249 Cod procedură penală, măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune se pot lua asupra bunurilor inculpaților și ale părții responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acesteia.

Conform art. 11 din legea nr. 241/2005, „în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”

Față de infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 241/2005, potrivit cărora în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, dar și de cererea expresă a părții civile de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaților și ale părții responsabile civilmente, până la concurența sumelor datorate bugetului de stat, inclusiv accesoriile fiscale, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător, doar asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților până la concurența sumelor datorate, la care se adaugă accesoriile fiscale.

Nu s-a dispus instituirea sechestrului asigurător și asupra bunurilor S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, întrucât această societate nu mai ființează, fiind radiată din Registrul Comerțului N., la data de 30.07.2009, motiv pentru care societatea nici nu a fost introdusă în cauză ca parte responsabilă civilmente.

În consecință, inculpatul T. C. a fost obligat să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală București prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice N., suma de 683.358 lei, despăgubiri civile (reprezentând TVA - 370.966 lei și impozit pe profit - 312.392 lei), actualizată la data plății efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În temeiul art. 249 Cod procedură penală și art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului T. C., până la concurența sumei de 683.358 lei și accesoriilor fiscale aferente.

De asemenea, și inculpatul C. R. a fost obligat să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală București prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice N., suma de 686.089 lei, despăgubiri civile (reprezentând TVA - 372.449 lei și impozit pe profit - 313.640 lei), actualizată la data plății efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În temeiul art. 249 Cod procedură penală și art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului C. R., până la concurența sumei de 686.089 lei și accesoriilor fiscale aferente.

S-a constatat că inculpatul T. C. a fost asistat de avocat ales, iar în temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 6 din Protocolul încheiat la data de 26.11.2008 între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, s-a dispus avansarea către Baroul N. din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului care l-a asistat din oficiu pe inculpat, anterior angajării unui avocat.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul C. R. în sumă de 300 lei, a fost avansat către Baroul N. din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul T. C. a fost obligat să plătească suma de 2.100 lei, iar inculpatul R. C. suma de 2.300 lei, ambele cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În cauză au formulat în termen legal apel P. de pe lângă Tribunalul Bacău, partea civilă ANAF și inculpatul C. R..

În motivele scrise de apel ale procurorului se arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică, deoarece pedepsele principale aplicate inculpaților, reprezentând minimul special prevăzut de lege, și suspendarea sub supraveghere a executării în cazul inculpatului T. C. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, nu realizează scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal din 1968.

În aplicarea pedepselor principale de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, 9 al. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior și art. 5 Noul Cod penal, în sarcina fiecărui inculpat, instanța nu a ținut cont de criteriile de individualizare prevăzute în art. 72 Cod penal din 1968.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal anterior, la individualizarea judiciară a pedepsei instanța trebuie să țină cont de dispozițiile părții generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care agravează, sau atenuează răspunderea penală.

La individualizarea pedepselor aplicate în cauza de față, instanța nu a ținut cont de faptul că infracțiunile au fost săvârșite în formă continuată, formă ce reprezintă o cauză facultativă de agravare a răspunderii penale, existând, potrivit dispozițiilor art. 42 Cod penal anterior, posibilitatea ca instanța să sporească pedeapsa prevăzută de lege cu cel mult cinci 5 ani. Tot astfel, nu a fost avut în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, acesta fiind unul deosebit de ridicat, reflectându-se în primul rând în pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea infracțiunii pentru care inculpații au fost condamnați, aceasta fiind determinată la rândul său, de importanța valorii sociale ocrotite de legea penală.

De asemenea, pericolul concret al faptelor este unul ridicat, ținând cont atât de modalitatea de săvârșire (înregistrarea repetată de achiziții fictive de bunuri de la mai multe societăți comerciale), cât și de urmarea acestora, respectiv cauzarea, de către fiecare inculpat în parte, a unor prejudicii ce depășesc 100.000 euro.

Astfel, inculpatul T. a prejudiciat bugetul statului cu suma de 683.358 lei, iar inculpatul C., cu suma de 686.089 lei, sume ce reprezintă atingeri grave aduse dreptului statului de a colecta taxele și impozitele de la cetățenii săi, legea penală sancționând astfel de fapte, potrivit art. 9 alin. 2 din Legea 241/2005, cu închisoarea între 4 și 10 ani. Or, aplicarea unor pedepse reprezentând minimul special de 4 ani și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia în cazul inculpatului T. C. pe un termen minim de supraveghere, nu se justifică raportat la gravitatea faptelor săvârșite.

Instanța nu a ținut cont nici de faptul că inculpatul C. R. a mai fost anterior cercetat și condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni de evaziune fiscală, fapta din prezenta cauză nefiind una izolată, ci face parte din modul în care inculpatul a înțeles să își deruleze afacerile.

S-a considerat că elementele de fapt și de drept conduc la concluzia că reeducarea inculpaților și apărarea societății civile prin descurajarea săvârșirii unor fapte de acest gen se pot realiza numai prin majorarea cuantumului pedepselor principale și, în cazul inculpatului T. C., executarea acesteia în regim privativ de libertate.

În motivele scrise de apel ale părții civile se arată că prin cererea de constituire parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - A.J.F.P. N. a cerut instanței de fond obligarea inculpatului T. C., administrator al S.C. PRODACT PREST S.R.L. și C. R. – împuternicit să administreze societatea la plata prejudiciului stabilit prin DI340/31.03.2011, structurat după cum urmează:

- impozit pe profit - 901.582 lei

- accesorii impozit profit - 640.285 lei

- TVA-1.075.613 lei

- accesorii TVA - 740.085 lei

Sumă ce va fi actualizata la data plații efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedura fiscala. Respectiv instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale inculpaților și părții responsabile civilmente S.C. PRODACT PREST S.R.L. până la concurența sumei de 3.391.565 lei, actualizată la data plații efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

S-a precizat că solicitarea Agenția Națională de Administrare Fiscală - A.J.F.P. N. de înființare a sechestrului asigurător s-a făcut in temeiul art. 249 din Noul Cod de procedură penală, respectiv de a se pune sechestru asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 3.391.565 lei, actualizată la data plații efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În opinia sa, aplicarea măsurilor asigurătorii asigură utilitatea admiterii acțiunii civile în cadrul procesului penal și garantează executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din admiterea acesteia.

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei.

S-a menționat că solicitarea de înființare a sechestrului asigurător s-a făcut în temeiul art.249 din noul Cod de procedură penală:

„Condițiile generale de luare a măsurilor asigurătorii

(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se afla bunurile ce urmează a fi confiscate.

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, și la cererea părții civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi și părții civile.

(7) Măsurile asigurătorii luate în condițiile alin. (1) sunt obligatorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă.

(8) Nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege.”

Cererea de instituire a măsurilor asigurătorii este întemeiata pe existența condițiilor de fapt (atitudinea infracțională a inculpaților) care pot duce la periclitarea sau îngreunarea colectării debitelor pentru care s-au constituit parte civilă, prin posibilitatea înstrăinării bunurilor proprietate personală a inculpatului și părții responsabile civilmente.

De altfel, și practica instanțelor de judecata a fost constantă în sensul de a dispune, în cazul admiterii acțiunilor civile, instituirea măsurilor asigurătorii până la concurența întregului prejudiciu, constând atât din debit, cât și din accesorii.

Față de motivele invocate s-a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței primei instanțe în ce privește soluția dată în latură civila iar prin hotărârea ce se va pronunța admiterea în totalitate a acțiunii civile, așa cum a fost formulată, respectiv obligarea inculpatului T. C., administrator al S.C. PRODACT PREST S.R.L. și C. R. - împuternicit să administreze societatea la plata prejudiciului stabilit prin DI340/31.03.2011, structurat după cum urmează:

- impozit pe profit - 901.582 lei

- accesorii impozit profit - 640.285 lei

- TVA-1.075.613 lei

- accesorii TVA - 740.085 lei

actualizată la data plății efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală. Respectiv instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părții responsabile civilmente S.C. PRODACT PREST S.R.L. până la concurența sumei de 3.391.565 lei, actualizată la data plații efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și sub toate aspectele, Curtea de Apel reține următoarele:

Prima instanță a făcut o descriere amănunțită atât a situației de fapt cât și a temeiurilor de drept pe baza cărora și-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusă judecății precum și a probelor care au fundamentat-o, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, respectând întocmai dispozițiile art. 403 Cod procedură penală, care prevăd mențiunile pe care trebuie să le conțină considerentele unei hotărâri. Astfel, Tribunalul N. a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpați, dar și mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și nemijlocit în fața instanței, care au confirmat pe deplin activitatea infracțională expusă în considerentele rechizitoriului.

Totodată, instanța s-a conformat dispozițiilor art. 403 Cod procedură penală, atât în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele, cât și a celor care au fost înlăturate, procedând la identificarea acestora.

Rezultă din întregul material probatoriu administrat în cursul procesului penal, că inculpații T. C. și C. R., în calitate de administratori ai S.C. Prodact Prest S.R.L. Zănești, primul în perioada iulie 2007 - februarie 2008, iar al doilea în perioada februarie 2008 - februarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au declarat achiziții fictive de la patru societăți comerciale, respectiv S.C. C. T. Invest S.R.L. Iași, S.C. Blue Point S.R.L. Iași, S.C. Krc Company S.R.L. Piatra N. și .. Iași, care aveau comportamentul specific unor firme fantomă, cu scopul de a sustrage societatea de la plata obligațiilor fiscale către stat, cauzând fiecare un prejudiciu mai mare de 100.000 euro.

Niciunul dintre apelanți nu a contestat situația de fapt reținută de prima instanță, mai ales că inculpatul C. R. s-a prevalat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției. Totodată inculpatul T. C. nu a apelat hotărârea primei instanțe.

Și procurorul și inculpatul C. R. critică sentința apelată sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, din perspectiva intereselor procesuale opuse.

Sub acest aspect Curtea constată că pedepsele stabilite de prima instanță corespund criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal anterior, mai ales că au fost orientate spre minimul special prevăzut de lege. Curtea, la rândul său, pe baza propriei reevaluări asupra individualizării pedepsei aplicate inculpaților, față și de criticile formulate în apel, constată că o modificare de pedeapsă nu se impune, nefiind incidentă nici o circumstanță atenuantă. De la data faptelor s-a scurs o perioadă îndelungată până la sesizarea instanței de judecată și condamnarea acestora, de 5-6 ani, împrejurare ce a contribuit semnificativ la diminuarea pericolului social concret. Inculpatul C. R., care are și antecedente penale, a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, în cazul său în mod corect depășindu-se minimul special rezultat pe această cale. În sfârșit, inculpatul T. C. este la prima abatere de ordin penal și este grav bolnav, astfel că se justifică ceea ce a statuat prima instanță, cum că reeducarea sa se poate realiza fără executarea efectivă a pedepsei.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile și apelul formulat de partea civilă, Curtea reține că motivele de apel sub aspectul sumelor acordate sunt practic inexistente, iar soluția primei instanțe, de a stabili prejudiciul pe baza calculelor efectuate de expertul contabil, apare ca judicioasă. În absența unor critici concrete, instanța de apel nu identifică elemente care să contrazică răspunsurile expertului, astfel că și sub acest aspect hotărârea Tribunalului N. este întemeiată. Prin urmare și sechestrul asigurător se limitează la sumele datorate și fără bunurile unei persoane juridice care nu mai există.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.421, pct. 1, lit. b Cod procedură penală se vor respinge apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul N., apelantul-inculpat C. R. și apelanta-parte civilă ANAF, ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 275, alin.2 și 4 Cod procedură penală și art. 275, alin. 3 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art.421, pct.1, lit.b c.pr.pen., respinge apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul N., apelantul-inculpat C. R. și apelanta-parte civilă ANAF împotriva sentinței penale nr.28/P/31.03.2015, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului N., ca nefondate.

În baza art.275, alin.2 și 4 c.pr.pen., obligă apelantul-inculpat C. R. și apelanta-parte civilă ANAF la plata a 290 lei, fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.275, alin.3 c.pr.pen., cheltuieli judiciare avansate de stat în apelul procurorului rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.08.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

O. V. P. S. A.

GREFIER,

E. D.

Red. sent. V. M.

Red. dec. S.A. – 27.08.2015

Tehnored. E.D. – 8 ex.

04.09.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 782/2015. Curtea de Apel BACĂU