Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr. 36/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 36/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 24-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ nr. 36/2015
Ședința publică din data de 24 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. N. C.
GREFIER: S. N. T.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat prin PROCUROR: P. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de strămutare formulată de petentul D. R., prin care se solicită strămutarea dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Piatra – N..
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsește petentul D. R..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei, după care:
Se constată că la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, s-a depus referatul întocmit de Tribunalul N. privind informațiile solicitate conform art. 72 alin. 6 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai sunt cereri de formulat în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că petentul D. R. a solicitat strămutarea judecății dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei R. susținând faptul că organele de urmărire penală nu au respectat principiul loialității administrării probelor cu ocazia efectuării urmăririi penale. Subliniază că potrivit art. 71 Cod procedură penală temeiurile de strămutare se referă la faptul existenței unei suspiciuni rezonabile asupra imparțialității judecătorului căruia i s-a repartizat aleatoriu soluționarea unei cauze, ori în speță, aceste temeiuri nu se regăsesc având în vedere că petentul se referă la anumite aspecte care privesc administrarea probelor și existența unor suspiciuni cu privire la organele de urmărire penală. Având în vedere aceste aspecte solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de strămutare formulată de petentul D. R..
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare
CURTEA
-deliberând-
Asupra cererii de strămutare de față, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23 februarie 2015, petentul D. R. I. a solicitat strămutarea judecării cauzei penale înregistrate la Judecătoria R. sub nr._, făcând referire la imparțialitatea judecătorului investit cu judecarea cauzei întrucât acesta a avut un comportament neadecvat și nu i-a dat voie să prezinte probe, datorită faptului că polițistul cu care a avut o altercație are influență asupra judecătorilor și i-a „fabricat” dosarul de urmărire penală.
Potrivit art. 72 alin. 6 Cod procedură penală au fost solicitate informații de la Tribunalul N..
Din informarea transmisă de Tribunalul N. rezultă următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. nr. 1756/P/2014 din 28.10.2014 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a petiționarului D. R. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 Cod penal, reținându-se în esență, în sarcina acestuia că la data de 09.04.2014, în jurul orei 13:00 în timp ce se afla pe . municipiul R., prin întrebuințarea amenințării, i-a sustras persoanei vătămate minore R. C. A. un telefon mobil marca Samsung Galaxy S3 în valoare de 1.600 lei, pe care l-a vândut ulterior cumpărătorului de bună-credință T. L. A., de la care a fost recuperat și restituit persoanei vătămate.
Rechizitoriul a fost înregistrat pe rolul Judecători R. sub nr._ la data de 07.11.2014.
S-au efectuat activitățile specifice procedurii de cameră preliminară, s-a comunicat inculpatului rechizitoriul la data de 10.11.2014, căruia i s-a adus la cunoștință că poate formula cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în termen de 20 de zile, fiindu-i aduse la cunoștință stadiul procesului și drepturile procesuale.
Inculpatul D. R. I. a studiat dosarul, așa cum rezultă din cererea depusă la fila 22 dosar instanță, și nu a formulat cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, astfel că, prin încheierea din 5.12.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării și a probelor și actelor de urmărire penală, fixând termen de judecată la data de 09.01.2015.
Întrucât procedura de citare s-a îndeplinit prin afișare și inculpatul D. R. I. a lipsit, s-a acordat un nou termen de judecată, la data de 30.01.2015, când acesta a fost prezent, a fost asistat de avocat ales, nu a dorit să facă declarații în cauză, cu precizarea că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, și a propus prin apărător, proba cu martori și cu înscrisuri, urmând să depună lista martorilor care să fie citați ulterior.
La data de 17 februarie 2015 s-au depus la dosar înscrisuri și lista de martori de către apărătorul ales al inculpatului D. R. I., iar la termenul de judecată din data de 27.02.2015 au fost audiați martorii din lucrări prezenți și s-a dispus citarea martorilor în apărare propuși de inculpat.
La termenul de judecată din data de 27.02.2015, față de susținerile făcute de inculpatul D. R. I. prin cererea de strămutare depusă la Judecătoria R. la data de 18.02.2015 și care a fost înaintată Curții de Apel Bacău în vederea soluționării, a fost întrebat de instanță cu privire la modul concret în care i-a fost obstrucționat dreptul la apărare, i-a fost refuzată administrarea probelor solicitate în apărare și i s-a cerut să precizeze care sunt probele pe care le-a depus și care au fost distruse, aspecte despre care inculpatul a explicat că s-au produs în cursul urmăririi penale.
Este adevărat că numitul B. N. la care se referă inculpatul D. R. I. în cererea de strămutare, este agent la Poliția R., calitate în care a efectuat în cursul urmăririi penale activități specifice de administrare a probelor, constând în audierea unor martori, respectiv a numitului A. D. Ș., minor în prezența tatălui acestuia A. D. N. care, conform procesului verbal de prezentare pentru identificare din 10.04.2014 a afirmat că l-a recunoscut pe inculpat după fotografii, a martorilor M. R. M., S. D., M. M., T. L. A. de la care a fost ridicat mijlocul de probă reprezentat de telefonul mobil marca Samsung Galaxy S.3 ce se presupune că a fost sustras de la partea vătămată de către inculpat, dar toate aceste acte procedurale cu impact în susținerea acuzațiilor, alături și de alte mijloace de probă administrate de alți lucrători de poliție în aceeași cauză, au fost confirmate de procurorul de caz care a întocmit rechizitoriul.
Deși a avut posibilitatea în procedura de cameră preliminară să formuleze cereri și excepții cu privire la probele administrate în cursul urmăririi penale, fapt care i-a fost adus la cunoștință prin adresa de comunicare a rechizitoriului, deși a studiat dosarul în interiorul termenului de 20 de zile fixat pentru depunerea excepțiilor, așa cum rezultă din cererea existentă la dosar, inculpatul D. R. I. nu a formulat cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, în termenul legal, conform prevederilor art. 344 alin. 2 Cod procedură penală, astfel că judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării și a probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, și prin încheierea din 5.12.2014 a dispus începerea judecății.
Rezultă că judecătorul de cameră preliminară învestit a dispus măsurile legale, conform normelor de procedură, iar în faza de judecată în care se află cauza la acest moment au fost admise probele cu martori și înscrisuri solicitate de inculpat în apărare, cauza aflându-se în etapa de administrare a probatoriului.
Nu se confirmă împrejurări sau fapte care pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului învestit în mod aleatoriu cu soluționarea cauzei, care a parcurs etapele procesuale conform normelor procedurale, nici existența vreunui indiciu care să releve imixtiunea organelor de urmărire penală în cercetarea judecătorească ori intenția instanței de judecată de obstrucționare a dreptului la apărare al inculpatului, care este asistat de apărător ales și ale cărui probe au fost admise în totalitate.
Mai mult decât atât, în prezența apărătorului ales, inculpatul a precizat la termenul de judecată din 27.02.2015, la întrebarea instanței, că toate criticile menționate în cererea de strămutare privesc modul în care s-au desfășurat ancheta și s-au administrat probele în cursul urmăririi penale, fără a prezenta ori invoca dovezi în susținerea afirmațiilor sale.
Curtea examinând lucrările dosarului constată că cererea de strămutare este nefondată, pentru considerentele care vor fi prezentate.
Potrivit art. 71 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice
În cauză, niciuna dintre condițiile art. 71 alin. 1 Cod procedură penală nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent necircumscriindu-se situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat.
La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte care se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de față, curtea, în raport de prevederile art.71 alin. 1 Cod procedură penală și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate.
În plus, se constată că nu există nici o dovadă că, existența unui presupus conflict cu un polițist și respingerea unor probe formulate, ar putea știrbi imparțialitatea judecătorilor de la această instanță.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 Cod procedură penală, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă ca nefondată.
Văzând dispozițiile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 74 cpp respinge cererea de strămutarea a cauzei înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei R., formulată de petentul D. R. I., ca nefondată.
In baza art. 275 al.2 Cpp obligă petentul să plătească statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuielile judiciare.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică azi 24.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. N. C. S. N. T.
Red. sent.: I.N.C. – 20.04.2015
Tehnored.: SNT – 2 ex.
20.04.2015
| ← Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 317/2015. Curtea de... → |
|---|
