Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 368/2015. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 368/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 16-04-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 368/2015

Ședința publică de la 16 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. D.

JUDECĂTOR: S. A.

GREFIER: C.-A. F.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău

Reprezentat legal prin procuror G. M.

Pe rol fiind pronunțarea apelurilor declarate de partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII și partea civilă M. C., împotriva sentinței penale nr. 2379 din 19.11.2014, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 19 Martie 2015 fiind consemnate în încheierea din aceeași zi.

CURTEA

Deliberând

  1. Partea civilă M. C. și partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII au declarat apel împotriva sentinței penale nr. 2379/2014 a Judecătoriei Bacău criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
  2. În motivele de apel partea civilă susține următoarele:

Constituirea de parte civilă vizează suma totală de 250 000 euro, care poate repara trauma fizică și trauma psihică suferită de către M. C.. Din păcate, instanța de fond a apreciat că ar fi suficientă despăgubirea de 70 000 lei. Ceea ce a arătat prin tot probatoriul dedus judecății, în primul rând atragerea culpei comune a asiguratorului și a Fondului de protecție a victimelor străzii, coroborat cu fotografiile pe care le-a depus atât la dosarul de fond, cât și la termenul anterior de judecată, pe lângă audierea tatălui părții vătămate, cel care a avut grijă de aceasta în perioada de recuperare și are grijă și în prezent împreună cu restul familiei, precum și cu actele pe care le-a mai păstrat, pentru că nimeni în asemenea situație nu are interesul să păstreze actele, ci să se recupereze cât mai repede fizic și psihic.

Instanța va aprecia cât anume din cei 70 000 lei reprezintă daune materiale și diferența ar trebui să reprezinte daunele morale. Este vorba despre o tânără la 28 de ani, este vorba despre un eveniment petrecut acum 5 ani de zile, desfigurată permanent, astfel cum reiese din fotografiile depuse dinainte și după accident. Trauma fizică teoretic este reparată, în realitate și la acest moment suferă de anxietate, vertij. Aceasta a fost dusă pe brațe timp de 60-70 de zile de către tatăl ei, inclusiv pentru igiena intimă, 90 de zile a purtat corset cervical. Îngrijirile medicale stabilite prin rechizitoriu sunt în număr de 70-75, însă recuperarea ulterioară are loc și în acest moment. Urmează terapie pentru recuperare psihiatrică, încă nu merge cu mașina, încă are teamă de spații deschise și de mulțime. În concluzie, se solicită majorarea daunelor morale cu mult, care nu reprezintă o îmbogățire fără justă cauză, ci o recuperare pațială a prejudiciului suferit. Pentru aceste motive, consideră că este pertinentă solicitarea de majorare a cuantumului despăgubirilor.

  1. Partea responsabilă civilmente în motivele de apel a arătat următoarele:

Având în vedere că latura civilă a dosarelor penale se soluționează conform Codului Civil, se invocă prevederile art. 1371 care stipulează următoarele: „În cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.” Înțelesul textului invocat este cât se poate de explicit, în sensul că la plata despăgubirilor se are în vedere atât culpa, cât și contribuția la mărirea prejudiciului a victimei ori în speță cel vinovat de apariția, dar și de mărirea prejudiciului este în exclusivitate făptuitorul. Este corect că nu se poate invoca consimțământul făptuitorului la rezultatul și la prejudiciul apărut ca urmare a faptei sale, însă se poate afirma că nerespectarea obligațiilor ce îi revin unui șofer pe drumurile publice, în speță respectarea vitezei legale pe drumurile publice sunt imputabile în exclusivitate persoanei decedate, conform expertizei tehnice efectuate în cauză și a întregului material probator.

  1. Dispoziții legale relevante:

Art. 417 C. pr. pen. „ (1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.

(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.”

Art. 418 C.pr.pen. „ (1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.

(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.”

Art. 419 C. pr. pen. „ Instanța de apel examinează cauza prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără să poată crea acestor părți o situație mai grea.”

Art. 19 alin. 1 C. pr. pen. „(1) Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.”

Art. 86 C. pr. pen. „ Persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente.”

Art. 11 pct. 2 din Legea nr. 136/1995 „ În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

2. vehicul - orice mijloc de transport, cu sau fără propulsie proprie, destinat deplasării pe uscat, inclusiv orice tip de remorcă, indiferent dacă este cuplată sau nu, excepție făcând cele care se deplasează pe șine, bicicletele sau vehiculele cu tracțiune animală;”

Art. 61 din Legea nr. 136/1995 „ Se constituie F. de protecție a victimelor străzii, în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule.

Asigurătorii care practică asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule conform art. 5 sunt obligați să contribuie la constituirea fondului prevăzut la alin. 1 proporțional cu volumul primelor încasate pentru această asigurare, până la acoperirea obligațiilor de plată ale acestuia. Această contribuție nu va depăși 5% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare.

F. de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.

În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor prin accidente produse de vehicule, respectiv tramvaie, neasigurate, rămâne în sarcina persoanei păgubite o franșiză stabilită prin normele adoptate în baza prezentei legi.

F. de protecție a victimelor străzii se va constitui, administra, utiliza și prelua, în condițiile normelor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Disponibilitățile Fondului de protecție a victimelor străzii, astfel constituite, vor fi plasate la Trezoreria Statului în instrumente purtătoare de dobândă, la instituții de credit, în instrumente ale pieței monetare, în titluri de stat sau titluri ale administrației publice locale.

În caz de deficit al Fondului de protecție a victimelor străzii, Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru acoperirea obligațiilor acestuia, poate majora în cursul anului contribuția stabilită prin norme.

În caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, se exercită împotriva administratorului Fondului de protecție a victimelor străzii, desemnat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în conformitate cu prevederile alin. 5.”

  1. Din actele și lucrările cauzei Curtea reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 2379/2014 a Judecătoriei Bacău s-a dispus următoarele:

În temeiul art. 397 C.p.p. coroborat cu art.25 C.p.p. și art.1349 din Codul civil, s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de persoanele vătămate constituite părți civile N. S. A., N. S. A., S. C. de Urgenta Bucuresti, S. Judetean de Urgenta Bacau, S. de Ambulanta Judetean, S.C. Generalli Romania S.A.

I-In baza art. 2223-2226 C. civ. rap la art. 61 din Legea 136/1995 a fost obligat F. de Protecție al Victimelor Străzii cu sediul in mun. București, .. 40-40 bis, sector 2, la plata sumelor de:

- 15.000 lei cu titlul de daune materiale către părțile civile N. S. A. si N. S. A.,

-500 lei cu titlul de prestație periodica lunara către minorul N. S. A. pana la împlinirea vârstei de 18 ani;

-150.000 lei cu titlul de daune morale către părțile civile N. S. A. si N. S. A..

II-În temeiul art.2223 – 2226 Cod civil, coroborat cu art.49 – 51 și art.55 din Legea nr.136/1995 si art. 61 din Legea 136/1995 a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă . si F. de Protecție al Victimelor Străzii la plata despăgubirilor în procent de 50% fiecare din suma de 70.000 lei către partea civilă M. C., cu titlul de despăgubiri civile.

III-In baza art. art.49 – 51 și art.55 din Legea nr.136/1995 si art. 61 din Legea 136/1995, art. 313 din Legea 95/2006 a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă . si F. de Protecție al Victimelor Străzii la plata despăgubirilor în procent de 50% fiecare din:

-suma de 24.630,22 lei care partea civila S. C. de Urgenta București reprezentând valoarea serviciilor medicale acordate p.v M. C;

-817.28 lei către S. Județean de Urgenta Bacău;

-1.527,55 lei către S. de Ambulanta Județean Bacău reprezentând valoarea transportului pacientei M. C.

IV-In baza art. 2223-2226 C. civ. rap la art. 61 din Legea 136/1995 a fost obligat F. de Protecție al Victimelor Străzii la plata a 50 % din suma de 206.974,74 lei către S.C Generalli R. S.A cu titlul de despăgubiri.

S-au respins celelalte pretenții ca nefondate.

În temeiul art.274 alin.1 NCPP a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.

  1. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

In fapt s-a reținut ca în data de 19.11.2010, in jurul orelor 22.30, N. A. D. împreună cu partea vătămată M. C. se deplasau pe DN2 E 85 din directia A.-Bacau . Lexus cu nr. de înmatriculare_ . Viteza cu care autoturismul rula era de 166 km/h.

Concomitent, in localitatea Gh. D. din jud. Bacau inculpatul B. I. B. transporta un număr de doua baloturi de furaje cu o caruta ce nu avea dispozitive sau elemente reflectorizante, angajându-se in traversarea DN2 E 85, dupa ce anterior mai transportase furaje sustrase de la o ferma din zona.

Desi inculpatul a observat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ ce venea dinspre mun. A., acesta a apreciat ca are timp sa traverseze. Șoferul a actionat sistemul de franare la vederea atelajului condus de inculpat. Autoturismul a intrat in coliziune cu cabalina, s-a rupt harnașamentul, iar calul a fost proiectat mai intai pe capota autoturismului, apoi pe partea dreapta a drumului, pe acostament. Din cauza impactului autoturismul condus de N. A. D. s-a rotit cu 180 grade si a parasit acostamentul, izbindu-se de gardurile imobilelor cu nr. 169 si 170 dupa care s-a răsturnat. In urma acestui eveniment rutier a rezultat decesul conducatorului auto N. A. D. si vatamarea corporala a partii vatamate M. C. care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-75 zile ingrijiri medicale.

Inculpatul, fiind speriat de cele întâmplate a parasit locul accidentului, abandonând cele doua baloturi de furaje care erau cazute din atelaj precum si caruta. N. A. D. a fost transportat la S. Judetean Bacau unde a decedat in data de 22.11.2010.

In timpul urmaririi penale a fost dispusa efectuarea unei expertize medico-legale la INML „ M. Minovici” . In baza acesteia s-a stabilit ca partea vatamata M. C. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure, asociat cu mecanismul de hiperflexie-hiperextensie a coloanei cervicale, posibil in conditii de accident rutier la data de 19.11.2010, necesitand 70-75 zile ingrijiri medicale.

In baza Raportului de constatare medico-legala nr. 3673/31.12.2010 medicul legist concluzionează ca moartea numitului N. A. D. a fost violenta, datorandu-se hemoragiei si contuziei cerebrale, consecutiv unui TCC acut si traumatism cranio-facial cu . de masiv facial operat. Leziunile s-au putut produce prin lovirea victimei in cadrul unui accident rutier comis in data de 19.11.2010.

Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, organele de urmărire penala au dispus efectuarea unei expertize tehnice. In baza concluziilor raportului de expertiza s-a stabilit ca autoturismul Lexus_ rula cu o viteza de 166 KM/h, iar altelejul hipo condus de B. I. B. cu 10,3 KM/h. N. A. D. putea evita producerea accidentului daca rula cu viteza de 50km/h admisa in zona. Viteza la care ar fi putut opri masina (viteza de evitare )inainte de locul impactului era de 67km/ora. B. I. B. a circulat neregulamentar, nu era permisa circulatia atelejului pe drumul national, nu avea elemente reflectorizante care sa indice prezenta carutei pe sosea.

Latura civilă dedusă judecății în prezentul dosar are ca obiect acțiunea civilă disjunsă din dosarul penal nr._ exercitată de persoanele vătămate constituite parti civile N. S. A., N. S. A., M. C. ,S. C. de Urgenta Bucuresti, S. Județean de Urgenta Bacău, S. de Ambulanta Județean, S.C. Generalli R. S.A.

Pentru a lamuri cauza, instanța a solicitat expertului G. R. precizari suplimentare in sensul de a preciza procentul de culpa in producerea accidentului al celor doi participanti la trafic-inculpatul B. I. B. si N. D..

Analizând datele puse la dispoziție de expertul G. R. instanța a reținut că accidentul de circulație având ca efect uciderea din culpa a numitului N. A. D. si vătămarea părții civile M. C. a fost cauzat de culpa celor doi precizați anterior in procent de 50 % fiecare.

În cauză s-au constituit parti civile:

-sotia supravietuitoare si fiul minor al defunctului-N. S. A., N. S. A. cu suma de 20.000 lei reprezentand daune materiale, 2.000 lei cu titlul de prestatie periodica lunara catre fiul minor, 100.000 euro reprezentand daune morale;

- victima M. C. cu suma de 250.000 euro cu titlu de daune materiale, pe care aceasta o motivează ca fiind suma folosită la spital, pentru medicamente, îngrijire și venitul nerealizat al acesteia pe perioada cât nu s-a putut deplasa, cu titlu de daune morale, pe care aceasta îl motivează ca fiind cauzat de deteriorarea iremediabilă a stării de sănătate, raportat la vârsta sa și la evoluția ulterioară, a consecințelor accidentului, a durerii fizice și psihice și a impactului negativ al desfășurării vieții;

-S. C. de Urgenta Bucuresti cu suma de 24.630,22 lei reprezentând valoarea serviciilor medicale acordate p.v M. C;

- S. Judetean de Urgenta Bacau cu suma de 817,28 lei reprezentând valoarea serviciilor medicale acordate p.v M. C;

- S. de Ambulanta Judetean Bacau cu suma de 1537,55 lei reprezentând valoarea transportului pacientei M. C

- S.C Generalli Romania S.A cu suma de 206.974,74 lei cu titlul de despăgubiri ( contravaloarea autoturismului distrus in accident).

Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei ( fl. 88, 89 dosar) instanta a constatat ca la momentul producerii accidentului autoturismul implicat in accident_, identificat cu . sașiu JTHBL46F_ era asigurat in baza politei RCA RO/05/M3/NP_ emisa in data de 01.10.2010 cu valabilitate de la 30.10.2010 pana la 29.04.2011 la S.C. asigurare Reasigurare Ardaf S.A.

In baza încheierii nr. 193/01.09.2011 pronunțata de Tribunalul București in dosarul nr._/3/2011, aceasta din urma a fuzionat prin absorbție cu S.C. Generalli Romania Asigurare S.A.

In temeiul art. 61 din Legea 136/1995 „F. de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.”

Având in vedere ca la momentul producerii accidentului de circulație inculpatul B. I. B. nu avea încheiat un contract de asigurare cu privire la vehiculul pe care-l conducea, instanța a dispus introducerea in cauza a Fondului de Protecție al Victimelor Străzii.

Referitor la acțiunea civilă exercitată de persoanele vătămate N. S. A., N. S. A. si M. C. în cadrul procesului – penal, instanța a apreciat că acestea au dovedit doar parțial despăgubirile materiale ce au fost ocazionate de săvârșirea infracțiunii .

Așa cum este cunoscut acțiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și părții responsabile civilmente, desigur atunci când aceasta este parte în cauza penală, precum și a asiguratorului de răspundere civilă în speța dedusă judecății, în vederea obligării lor la repararea justă și integrală a pagubelor cauzate prin infracțiunea săvârșită de inculpat.

Pentru ca acțiunea civilă să poată fi exercitată în cadrul procesului penal trebuie îndeplinite, cumulativ, anumite condiții, și anume:

a) infracțiunea săfi cauzat un prejudiciu material sau moral;

b) între infracțiunea săvârșită și prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate;

c) prejudiciul trebuie să fie cert;

d) prejudiciul să nu fi fost reparat;

e) în cazul persoanelor fizice cu capacitate deplină de exercițiu să existe cererea de constituire caparte civilă în cadrul procesului penal.

Despăgubirile bănești, care constă într-o sumă de bani, trebuie să reprezinte valoarea, atât a pierderii suferite (damnum emergens ), cât și a folosului de care a fost lipsită partea civilă (lucrum cessans).

În cauza dedusă judecății nu se poate pune în discuție decât pierderea efectiv suferită (damnum emergens).

Potrivit și art.26 alin.1 din Ordinul nr.5 din data de 17 mai 2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de Comisia de Supraveghere a asigurărilor, asiguratorul are obligația de a despăgubi partea civilă pentru prejudiciile suferite în urma accidentului provocat de asigurat, potrivit pretențiilor formulate, dovedite prin orice mijloc de probă.

In ceea ce o priveste pe sotia supravietuitoare instanta a reținut ca aceasta a efectuat cheltuieli cu organizarea înmormântării, cu lucrarea funerară, precum și cu îndeplinirea ritualurilor de pomenire, potrivit obiceiului locului și tradiției ortodoxe: sicriu, lenjerie, coroane de flori, haine și prosoape pentru înmormântare, onorariul preotului - slujba de înmormântare, organizarea mesei de pomenire după înmormântare, organizarea mesei de pomenire de 9 zile, organizarea mesei de pomenire la 40 de zile de la deces și onorariul preotului, organizarea mesei de pomenire la 90 de zile de la deces și onorariul preotului, organizarea mesei de pomenire după 6 luni de la deces .

Partea civilă M. C. a făcut cheltuieli cu medicamentația, spitalizarea,cu ședințele de kinetoterapie, fizioterapie, evaluări psihologice.

Așa cum s-a mai precizat, in timpul urmăririi penale a fost dispusa efectuarea unei expertize medico-legale la INML „ M. Minovici” . In baza acesteia s-a stabilit ca partea vătămata M. C. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure, asociat cu mecanismul de hiperflexie-hiperextensie a coloanei cervicale, posibil in condiții de accident rutier la data de 19.11.2010, necesitând 70-75 zile îngrijiri medicale.

Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, în cauza dedusă judecății și a asiguratorului în vederea obligării la repararea justă și integrală a pagubelor acuzat prin infracțiune.

Așa cum este cunoscut, condițiile în care poate interveni răspunderea civilă și modalitățile prin care aceasta se realizează sunt reglementate de legea civilă.

In ceea ce privește prestația perioadă solicitata de minorul N. S. A., aceasta se stabilește în raport de contribuțiile efective pe care victima le destina beneficiarului întreținerii, așa cum s-a stabilit și în literatura juridică și în jurisprudența.

Rațiunea acestei interpretări este dată de faptul că ne aflăm pe tărâmul răspunderii civile delictuale. Intinderea prestației periodice se stabilește în raport cu probațiunea administrată, din care trebuie să rezulte ce venituri obținea victima din munca salariată sau din alte activități și ce sume destina efectiv copiilor din veniturile sale. Întinderea prestației periodice se stabilește în raport cu contribuția materială efectivă pe care victima o destina beneficiarului întreținerii, reflectată în probațiunea administrată.

În vederea calculării în mod just a obligației legale de întreținere trebuie să se ia în calcul veniturile cu caracter permanent pe care le realiza victima înainte de deces și sumele cu care contribuia la creșterea și educația fiului, din care să se deducă sumele acordate acestuia cu titlul de pensie de urmaș.

Despăgubirile cu titlu de daune morale pentru prejudiciul moral sunt destinate a oferi compensații de natură a ajuta efectiv victimele să depășească momentul de suferință, atenuând sentimentul de frustrare încercat.

Dispozițiile art.19 Cod procedură penală, precum și literatura de specialitate și practica judiciară au subliniat în mod constant că legiuitorul, voind să apere toate drepturile și bunurile unei persoane, a prevăzut în termeni generali și fără a face vreo distincție după natura prejudiciului că orice daună trebuie să fie reparată, deci atât dauna materială, cât și cea morală.

După cum s-a statuat în mod unanim în jurisprudență, dauna morală este și ea susceptibilă de reparare pecuniară.

Doctrina juridică și practica judiciară din R. admit repararea bănească a daunelor morale pe considerentul că despăgubirea acordată persoanei vătămate îi conferă acesteia o satisfacție compensatorie de natură a-i ușura suferințele fizice și psihice („suma de bani acordată cu titlu de daune morale trebuie să-i permită victimei să realizeze un transfer de afectivitate sau să găsească o alinare în condiții de viață mai confortabile”).

În ceea ce privește acordarea daunelor morale în dreptul românesc nu sunt criterii de determinare, stabilirea cuantumului sumelor acordate cu acest titlul fiind lăsată la aprecierea magistratului.

De asemenea, față de dovedirea despăgubirilor civile cu titlul de daune materiale, unde sunt incidente prevederile din dreptul civil, în sensul că partea civilă trebuie să facă dovada nu numai a prejudiciului suferit prin infracțiunea săvârșită de inculpat, dar și întinderea acestuia, față de faptul că stabilirea cuantumului sumelor acordate cu titlul de daune morale este lăsat la aprecierea magistratului, nu se impune a fi făcute probe cu privire la întinderea acestui prejudiciu.

La cuantificarea sumelor cu titlul de daune morale instanțele trebuie să valorifice criteriile care se regăsesc în doctrina și practica judiciară, aplicabile și în caza dedusă judecății, cum ar fi gravitatea și importanța valorilor morale lezate, consecințele în planul vieții personale a lezării aduse personalității afective a victimelor indirecte, cu accent pe identificarea perturbărilor care au apărut în condițiile de existență a acestora, determinate de absența definitivă a acestei persoane iubită de familie, precum și a dificultăților majore de reintegrare în societate consecutive șocului psihic inerent unei astfel de pierderi intempestive.

Partea civilă M. C. este îndreptățită la acordarea de daune morale, care să recompenseze cel puțin în parte prejudiciul suferit ca urmare a leziunilor suferite și a urmărilor acestora. Leziunile cauzate au fost de natură să-i provoace acestei părți civile dureri fizice și psihice deosebite, fiind nevoită să suporte mediul spitalicesc o perioadă îndelungată de timp, iar sechelele produse vor exista mult timp.

Scopul acordării daunelor morale este acela de a complini modificările intervenite în stilul de viață al părților civile, modificări care duc la privarea acestuia de anumite activități, care, anterior evenimentului puteau fi îndeplinite în mod natural, fără nicio intervenție sau fără nici un ajutor, sau, în situații grave, alinarea suferinței cauzate de decesul unei persoane apropiate.

La acordarea daunelor morale instanțele trebuie sa aibă în vedere ca sumele acordate cu titlul de despăgubiri civile, cu titlul de daune morale, nu trebuie să reprezinte o sancțiune aplicata asigurătorului și/sau inculpatului și nu trebuie să reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză.

Scopul acordării daunelor morale este acela de a complini modificările intervenite în stilul de viață al părților civile, modificări care duc la privarea acestuia de anumite activități, care, anterior evenimentului puteau fi îndeplinite în mod natural, fără nicio intervenție sau fără nici un ajutor, sau, în situații grave, alinarea suferinței cauzate de decesul unei persoane apropiate.

Legiuitorul oferă persoanelor prejudiciate prin producerea unui accident rutier care doresc o satisfacție morală, pe care o obțin în urma condamnării vinovatului de producerea accidentului, posibilitatea obținerii și a unei satisfacții constând în plata unei sume de bani, dar, doar în cazul intervenirii unor modificări importante în viețile acestora.

Din definițiile date, atât în literatura juridică română cât și în cea străină, rezultă că trăsăturile esențiale ale prejudiciilor morale sunt rezultatul încălcării ilicite a unor drepturi extrapatrimoniale; nu se exprimă prin pierderi pecuniare, materiale, se manifestă însă prin suferințe fizice sau psihice pe care le resimte partea vătămată și nu pot fi evaluate în bani.

Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca și repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate părții vătămate trebuie să constituie întotdeauna o justă și integrală reparație a daunelor morale suferite și pot fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă și fără exagerări.

Prejudiciul moral cauzat este apreciat de judecător nu în bani, ci după criterii proprii naturii acestuia, cum ar fi importanța prejudiciului, durata menținerii consecințelor vătămării, intensitatea durerilor fizice și psihice. Dacă gravitatea prejudiciului moral este important, conform aprecierii instanței, atunci indemnizația trebuie să fie și ea considerabilă, pentru a fi efectiv reparatorie, compensatorie.

Niciodată nu se impune stabilirea unei indemnizații de reparare exacte, pentru a repara un prejudiciu moral, ci se impune stabilirea unei indemnizații care poate oferi, prin utilizarea sa, o satisfacție compensatorie suficientă persoanei vătămate.

Majoritatea măsurilor nepatrimoniale au fost considerate pe bună dreptate, deficitare, insuficiente și neîndestulătoare, întrucât lezarea sentimentelor de afecțiune față de persoanele apropiate nu pot fi reparate prin măsuri nepatrimoniale. Aceste prejudicii morale, constând în suferințe pur psihice, care se regăsesc și în cauza de față au un caracter subiectiv, iar intensitatea suferințelor psihice diferă de la individ la individ, în funcție de echilibrul și sensibilitatea sa psihică, nivelul intelectual, vârstă, sex, etc.

Limitele minime de despăgubire stabilite de către Comisia de supraveghere a Asigurărilor constituie sumă minimă de asigurare dar nu obligă, în lipsa unor probe și a unor convingeri bazate pe probe și argumente întemeiate, instanța de judecată să le și acorde în acest cuantum pentru despăgubiri civile al căror cuantum stabilit cade doar in atributul instanței de judecată.

Instanta a apreciat că în cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părților civile.

Importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială, părții civile, impun netăgăduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă și echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.

Având in vedere cele precizate anterior, instanța a admis în parte acțiunea civilă exercitată de persoanele vătămate constituite parti civile N. S. A., N. S. A., M. C., S. C. de Urgenta Bucuresti, S. Judetean de Urgenta Bacau, S. de Ambulanta Judetean, S.C. Generalli Romania S.A.

In ceea ce priveste partile civile N. S. A. si N. S. A., obliga F. de P. al Victimelor Strazii cu sediul in mun. Bucuresti, .. 40-40 bis, sector 2, la plata sumelor de:

- 15.000 lei cu titlul de daune materiale catre partile civile N. S. A. si N. S. A.,

-500 lei cu titlul de prestatie periodica lunara catre minorul N. S. A. pana la implinirea varstei de 18 ani;

-150.000 lei cu titlul de daune morale catre partile civile N. S. A. si N. S. A..

În temeiul art.2223 – 2226 Cod civil, coroborat cu art.49 – 51 și art.55 din Legea nr.136/1995 si art. 61 din Legea 136/1995 a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă . si F. de P. al Victimelor Strazii la plata despăgubirilor în procent de 50% fiecare din suma de 70.000 lei către partea civilă M. C., cu titlul de despagubiri civile.

Asiguratorul de răspundere civilă . si F. de P. al Victimelor Strazii au fost obligați la plata despăgubirilor în procent de 50% fiecare din:

-suma de 24.630,22 lei care partea civila S. C. de Urgenta Bucuresti reprezentad valoarea serviciilor medicale acordate p.v M. C;

-817.28 lei catre S. Judetean de Urgenta Bacau;

-1.527,55 lei catre S. de Ambulanta Judetean Bacau reprezentand valoarea transportului pacientei M. C.

In baza art. 2223-2226 C. civ. rap la art. 61 din Legea 136/1995 a fost obligat F. de Protecție al Victimelor Străzii la plata a 50 % din suma de 206.974,74 lei catre S.C Generalli Romania S.A cu titlul de despagubiri. Celelalte pretentii vor fi respinse ca nefondate.

  1. Analizând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu sub toate motivele de fapt și de drept Curtea găsește apelurile părții civile M. C. și a părții responsabile civilmente F. de Protecție al Victimelor Străzii întemeiate pentru următoarele motive:
  1. Prima instanță a reținut în mod just situația de fapt, astfel cum este pusă în evidență prin probele administrate în cauză. Inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 246/29.01.2014 a Judecătoriei Bacău; latura civilă a cauzei fiind soluționată prin sentința penală care face obiectul apelurilor de față. Astfel în privința existenței faptei și a persoanei care a săvârșit-o sentința penală de condamnare are autoritate de lucru judecat; angajarea răspunderii civile delictuale urmând a se face numai prin raportare la prejudiciul încercat de partea civilă și raportul de cauzalitate cu fapta ilicit penală reținută în sarcina inculpatului observată din perspectivă exclusiv civilă – ca delict -.

În atare condiții Curtea constată că prima instanță a stabilit conținutul raportului juridic civil dedus judecății cu neobservarea art. 998-999 C. civ.(anterior) și art. 19 C. pr. pen. Concret potrivit art. 19 C. pr. pen. obiectul acțiunii civile in procesul penal vizează tragerea la răspundere civilă a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. Acțiunea civilă se exercită împotriva inculpatului și, după caz a părții responsabile civilmente; inculpatul este conceptual determinat prin art. 82 C. pr. pen., iar partea responsabilă civilmente este persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara ... prejudiciul cauzat prin infracțiune...

Din cele ce preced rezultă cu evidență că au calitatea de subiecți ai acțiunii civile în cauza de față: partea civilă M. C. – subiect activ -, inculpatul B. I. B. – inculpat -.

F. de Protecție al Victimelor Străzii nu are calitatea de parte responsabilă civilmente întrucât în cauză nu este realizată ipoteza normativă prev. de art. 61 rap. la art. 11 din Legea nr. 136/1995 dat fiind faptul că accidentul de circulație soldat cu moartea victimei este imputabil inculpatului B. I. B. care conducea un vehicul cu tracțiune animală care nu intra în categoria vizată de textele legale menționate.

În atare condiții, acțiunea civilă promovată împotriva unei persoane – F. de Protecție al Victimelor Străzii - care nu poate fi calificată potrivit art. 82 C. pr. pen. drept parte responsabilă civilmente, de aceea instanța de apel o respinge potrivit dispozitivului prezentei.

Pe aceeași linie instanța de apel constată că în cauza de față s-a promovat acțiune civilă și împotriva asiguratorului de răspundere civilă a victimei și anume . Reasigurare” SA. În privința acesteia Curtea constată că prima instanță nu a observat că victima, căreia într-o anumita proporție îi este imputabil accidentul rutier, nu este subiect pasiv al acțiunii penale potrivit art. 82 C. pr. pen.. Cum în conformitate cu art. 19 alin. 2 C. pr. pen acțiunea civilă se poate exercita numai împotriva inculpatului și părții responsabile civilmente corespondente lui, societatea de asigurare nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal de față context în care acțiunea civilă exercitată împotriva sa apare ca fiind inadmisibilă potrivit art. 19 alin. 2 C. pr. pen.

Întrucât asiguratorul nu a declarat apel in cauză, dat fiind aptul că poziția sa procesuală este similară cu cea a apelantului F. de Protecție al Victimelor Străzii Curtea în condițiile art. 419 c. pr. pen. extinde efectele apelului acestuia și cu privire la asiguratorul de răspundere civilă și reformează soluția primei instanțe și cu privire la acesta potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel că instanța de apel găsește ca inadmisibile acțiunile civile exercitate împotriva Fondului de Protecție al Victimelor Străzii și . Reasigurare” SA.

  1. Curtea constată că inculpatului îi este imputabilă fapta generatoare de prejudiciu pentru partea civilă M. C., așa cum de altfel în mod just a reținut prima instanță, context în care găsindu-l și culpabil prejudiciul determinat în cauză și nereparat îi angajează răspunderea civilă potrivit art. 999 C. civ. (anterior).

Întrucât o parte din prejudiciul cauzat părții civile a fost acoperit de . Reasigurare” SA – in calitatea de asigurator CASCO- instanța de apel găsește admisibilă acțiunea civilă față de inculpatul B. I. B., ca urmare a subrogării acestuia în drepturile victimei asigurate, drept pentru care îl obligă la plata despăgubirilor civile echivalente pentru autoturismul avariat în accidentul rutier.

  1. De asemenea inculpatul B. I. B. este responsabil civil si pentru prejudiciile încercate de părțile civile S. C. de Urgență București, S. Județean de Urgenta Bacău; S. de Ambulanta Județean Bacău în condițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006.

10. Menține celelalte dispoziții ale santinței penale apelată.

11. În baza art. 274 alin. 1 c. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în primă instanță se vor suporta de către inculpat.

Pentru aceste motive;

În numele legii,

DECIDE :

În baza art.421, pct.2, lit.a c.pr.pen., admite apelurile formulate de apelanta-parte civilă M. C. și apelanta-parte responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței penale nr.2379/19.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău.

Desființează sentința penală apelată.

Reține cauza spre rejudecare și în fond.

În baza art.419 c.pr.pen. extinde apelul părții responsabile civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii și cu privire la asigurătorul . Reasigurare” SA.

În baza art.19, alin.1 și art.86 c.pr.pen., coroborat cu art.61, raportat la art.11, pct.2 din Legea nr.136/1995, art.251, și alin.10, lit.b din Legea nr.32/2000 și art.3, alin.3 din Ordinul Președintelui CSA nr.1/2008, respinge acțiunile civile ale părților civile N. S. A. si N. S. A. împotriva Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, ca inadmisibile.

În baza art.998-999 c.civ. anterior obligă inculpatul B. I. B., la plata sumelor de:

- 15.000 lei, cu titlul de daune materiale catre partile civile N. S. A. si N. S. A.;

- 500 lei, cu titlul de prestație periodica lunara catre minorul N. S. A., pana la implinirea varstei de 18 ani;

- 150.000 lei, cu titlul de daune morale catre partile civile N. S. A. si N. S. A..

În baza art.19, alin.1 și art.86 c.pr.pen., coroborat cu art.61, raportat la art.11, pct.2 din Legea nr.136/1995, art.251, și alin.10, lit.b din Legea nr.32/2000 și art.3, alin.3 din Ordinul Președintelui CSA nr.1/2008, respinge acțiunea civilă a părții civile M. C. împotriva Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, ca inadmisibilă.

În baza art.19, alin.1 c.pr.pen. respinge acțiunea civilă a părții civile M. C. împotriva asigurătorului . Reasigurare” SA, ca inadmisibilă.

În baza art.998-999 c.civ. anterior obligă inculpatul B. I. B. la plata a 80.000 lei, daune civile către partea civilă M. C..

În baza art.19, alin.1 și art.86 c.pr.pen., coroborat cu art.61, raportat la art.11, pct.2 din Legea nr.136/1995, art.251, și alin.10, lit.b din Legea nr.32/2000 și art.3, alin.3 din Ordinul Președintelui CSA nr.1/2008, respinge acțiunile civile ale părților civile S. C. de Urgenta Bucuresti, S. Judetean de Urgenta Bacau și S. de Ambulanta Judetean Bacau împotriva Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, ca inadmisibilă.

În baza art.19, alin.1 c.pr.pen. respinge acțiunile civile ale părților civile S. C. de Urgenta Bucuresti, S. Judetean de Urgenta Bacau și S. de Ambulanta Judetean Bacau împotriva asigurătorului . Reasigurare” SA, ca inadmisibilă.

În baza art.998-999 c.civ. anterior și art.313 din Legea 95/2006 obligă inculpatul B. I. B., la plata de daune materiale:

- 12.315,11 lei către partea civilă S. C. de Urgenta Bucuresti;

- 408,64 lei către partea civilă S. Judetean de Urgenta Bacau;

- 763,78 lei către partea civilă S. de Ambulanta Judetean Bacau.

În baza art.19, alin.1 și art.86 c.pr.pen., coroborat cu art.61, raportat la art.11, pct.2 din Legea nr.136/1995, art.251, și alin.10, lit.b din Legea nr.32/2000 și art.3, alin.3 din Ordinul Președintelui CSA nr.1/2008, respinge acțiunea civilă a părții civile . Reasigurare” SA împotriva Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, ca inadmisibilă.

În baza art.998-999 c.civ. anterior obligă inculpatul B. I. B. la plata de 103.487, 37 lei, daune materiale către partea civilă . Reasigurare” SA.

În baza art.274, alin.1 c.pr.pen., obligă inculpatul la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat la prima instanță.

În baza art.275, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. D.S. A.

GREFIER,

C.-A. F.

Red. sent. P.R.M.

Red. dec. D.C. 11.05.2015

Tehnoredactat F.C.A. 13.05.2015/15 ex.

← Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 652/2015. Curtea de...  Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 396/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 368/2015. Curtea de Apel BACĂU