Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 808/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 808/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 19-11-2015
ROMÂNIA
C. DE A. B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 808/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
- Completul de judecată A3
- Președinte - N. H. - judecător
- Judecător- N. Țînț
- Grefier- O. S.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – C. D. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr. 66 din 06 mai 2015, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 05 noiembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 391 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 19 noiembrie 2015, când,
C U RT E A,
Constată că, prin sentința penală nr. 66/06.05.2015, pronunțată de Judecătoria F. în dosar penal nr._, în baza art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 75 alin. 2 lit. b, art. 76 alin. 1 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului C. V., fiul lui natural și E., născut la data de 11.04.1987, în municipiul Sibiu, județul Sibiu, studii 6 clase, divorțat, cu 1 copil minor, ocupația agricultor, recidivist, C.N.P._, domiciliat în . de Jos, nr. 65K, județul B., la o pedeapsă de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
În temeiul art. 104 alin. 2 teza I Cod penal raportat la art. 10 din Legea nr. 187/2012, a fost revocat beneficiul liberării condiționate dispusă prin sentința penală nr. 1109/21.08.2013 a Judecătoriei Miercurea-C., definitivă prin nerecurare, dispunându-se executarea restului de pedeapsă de 2 ani, 11 luni și 15 zile închisoare, rămas din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 15/18.02.2009 a Judecătoriei R., modificată prin decizia penală nr. 39/A/03.09.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie B., definitivă prin decizia penală nr. 75/R/03.02.2010 a Curții de A. B..
A fost menținută pedeapsa accesorie aplicată prin sentința penală nr. 15/2009 a Judecătoriei R., constând în interzicerea în baza art. 71 din Codul penal din 1969 a drepturilor prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal din 1969, pe durata executării restului de pedeapsă de 2 ani, 11 luni și 15 zile închisoare.
În temeiul art. 104 alin. 2 teza a II-a Cod penal raportat la art. 43 alin. 1 Cod penal, pedeapsa de 8 luni închisoare, aplicată prin prezenta sentință, a fost adăugată la restul de pedeapsă rămas neexecutat de 2 ani, 11 luni și 15 zile închisoare, inculpatul C. V. urmând să execute în final pedeapsa de 3 ani 7 luni și 15 zile închisoare.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 15/2009 a Judecătoriei R. și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei în baza prezentei sentințe.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 370 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, faptul că în dimineața zilei de 09.05.2014, inculpatul C. V. s-a deplasat cu autoturismul marca „Opel Astra” cu număr de înmatriculare P-6901 AT, proprietatea sa, din localitatea Ucea în municipiul F., conducător auto fiind martorul F. I., care fusese angajat ca șofer, întrucât inculpatul nu posedă permis de conducere.
În municipiul F., martorul F. I. s-a deplasat cu autoturismul la spital, la gară și apoi în centrul orașului, la B.C.R., pentru a retrage bani de la bancomat.
În centrul localității, martorul F. I. a oprit autoturismul aproape de o intersecție, pe partea dreaptă, pe prima bandă de mers, și a coborât pentru a se deplasa la bancomat, în autoturism rămânând inculpatul și martora F. L..
Întrucât autoturismul staționa neregulamentar, blocând prima bandă de mers, care dădea posibilitatea virajului la dreapta pe un bulevard, iar conducătorii auto din autovehiculele care formaseră o coloană în spatele autoturismului inculpatului, claxonau pentru ca acest autoturism să fie deplasat de acolo, inculpatul i-a cerut martorei F. L., care deținea permis de conducere, să se urce la volan pentru a muta autoturismul într-o parcare din apropiere.
Fiind refuzat de F. L. și fără șofer, având în vedere situația de blocaj a traficului creată prin staționarea neregulamentară a autoturismului său, inculpatul s-a urcat la volan pentru a se deplasa cu mașina în parcarea din apropiere.
După câțiva zeci de metri, după efectuarea virajului la dreapta pe Bulevardul Unirii, întrucât nu purta centura de siguranță, inculpatul a fost oprit în jurul orelor 1024, de un echipaj de poliție rutieră, care a venit din spatele său.
În urma verificărilor efectuate de lucrătorii de poliție, s-a constatat că inculpatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost invocate dispozițiile art. 74 Cod penal, privind criteriile generale de individualizare a pedepsei, reținându-se că inculpatul C. V. are 28 de ani, este divorțat, are 1 copil minor, este agricultor, recidivist, iar în familie și societate are o comportare corespunzătoare.
Instanța de fond, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, distanța foarte scurtă pe care a condus inculpatul și motivul pentru care s-a suit la volanul acelui autoturism, respectiv, doar pentru descongestionarea traficului, blocat de staționarea autoturismului său, care fusese oprit neregulamentar de șoferul angajat de inculpat, pe una din benzile de circulație, precum și persoana inculpatului, care a avut o comportare sinceră, recunoscând și regretând fapta săvârșită, a apreciat că pot fi reținute în favoarea acestuia circumstanțe atenuante, potrivit art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal.
Întrucât inculpatul C. V. a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 15/2009, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R., definitivă prin decizia penală nr. 75/R din 03.02.2010 a Curții de A. B., la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Codul penal din 1969 raportat la art. 211 alin. 2 lit. b din Codul penal din 1969, alin. 21 lit. a și c din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 raportat la art. 76 alin. 1 lit. b din Codul penal din 1969, din a cărei executare a fost liberat condiționat prin sentința penală nr. 1109/21.08.2013 a Judecătoriei Miercurea-C., definitivă prin nerecurare, rămânându-i de executat un rest de pedeapsă de 2 ani, 11 luni și 15 zile închisoare, iar fapta pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar a fost săvârșită până la împlinirea duratei pedepsei, au fost reținute în privința acestuia și dispozițiile art. 41 alin. 1 din Codul penal, fapta fiind comisă în stare de recidivă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul C. V., solicitând, prin intermediul apărătorului său ales, să fie reținut cazul fortuit, ca și cauză de neimputabilitate, cu consecința achitării inculpatului în baza art. 16 lit. b și d Cod procedură penală; s-a susținut faptul că inculpatul a mutat mașina dintr-un loc în altul neavând intenția să comită o infracțiune, ci de a degaja traficul blocat de autoturismul său, astfel încât nu există forma de vinovăție cerută de lege.
Relativ la starea de recidivă în care se găsește inculpatul, apărătorul său a precizat că rezultă din comiterea unei infracțiuni de altă natură, o faptă de rezultat, iar în speță infracțiunea imputată este una de pericol; or, în alte legislații, pentru a exista starea de recidivă este necesară săvârșirea de infracțiuni de același tip.
Cu ocazia judecării cauzei în apel, nu au fost administrate probe, inculpatul nefiind prezent.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, astfel cum cer dispozițiile art. 420 alin. 8 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 417 alin. 1 Cod procedură penală, C. constată că apelul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Starea de fapt a fost corect stabilită, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești efectuate, instanța de fond analizându-le și valorificându-le în mod judicios; fără niciun dubiu în cauză rezultă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, fapta constând în aceea că, în data de data de 9.05.2014, deși nu poseda permis de conducere, a condus pe un drum public din municipiul F., autoturismul marca ,,Opel Astra” înmatriculat sub numărul P-6901 AT, fiind oprit în trafic de un echipaj de poliție care a sesizat că nu purta centura de siguranță.
În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 31 Cod penal privind cazul fortuit; atât din declarațiile furnizate de inculpat, cât și din cele ale martorei F. L., rezultă că, ulterior opririi autoturismului în mod neregulamentar, de către conducătorul auto F. I., în mașină au avut loc discuții legate despre faptul că nu este bine că F. I. a oprit mașina în acel loc; inculpatul i-a cerut acestei martore să mute autoturismul, întrucât cunoștea împrejurarea că martora deținea permis de conducere, însă a fost refuzat de aceasta; în aceste condiții, a luat hotărârea de a conduce, deși nu avea permis de conducere, deplasând mașina până în momentul în care a fost oprit de echipajul de poliție; potrivit declarației martorei F. L., după ce a oprit, inculpatul a sărit de pe scaunul șoferului pe bancheta din spate a autoturismului.
Tot acest mod de derulare a faptelor denotă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul a luat hotărârea de a conduce autoturismul și a condus efectiv, deși știa că nu îndeplinește condițiile legale pentru exercitarea acestei activități, astfel încât sunt nefondate susținerile apelantului privind lipsa intenției în săvârșirea infracțiunii.
Neîntemeiat este și motivul de apel privind incidența cazului fortuit; fapta comisă de inculpat este o infracțiune de pericol a cărei urmare imediată rezidă într-o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice; o faptă se consideră săvârșită în caz fortuit atunci când rezultatul socialmente periculos al faptei este consecința intervenției unei împrejurări străine de voința și conștiința făptuitorului, acesta fiind în imposibilitate de a prevedea intervenția forței străine care a produs rezultatul. Or, în speță, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită: împrejurarea că autoturismul oprit neregulamentar bloca o bandă de circulație, determinând astfel nemulțumirea celorlalți participanți la trafic, nu justifică în niciun fel conduita inculpatului, acesta având posibilitatea să îl cheme pe conducătorul auto și să-i solicite mutarea mașinii.
În ceea ce privește reținerea stării de recidivă, referirile apelantului la sistemele de drept ale altor state sunt nerelevante sub aspectul situației sale juridice; în Codul penal român, întrucât nu au fost prevăzute condiții cu privire la natura infracțiunilor săvârșite, recidiva este generală, care poate îngloba și recidiva specială, existența recidivei nefiind așadar condiționată de natura infracțiunilor comise, putând fi de aceeași natură sau de natură diferită.
Relativ la modul în care s-a procedat la individualizarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea comisă, se constată că s-a ținut seama de pericolul social al faptei, apreciat în mod justificat ca fiind ridicat în raport cu modalitatea de comitere, anterior menționată.
De asemenea, au fost evaluate și circumstanțele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, săvârșind prezenta infracțiune în timpul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 15/18.02.2009 a Judecătoriei R., definitivă prin decizia penală nr. 75/03.02.2010 a Curții de A. B.. Totodată, au fost reținute și circumstanțe atenuante, astfel încât pedeapsa aplicată pentru infracțiunea comisă, a fost redusă sub minimul special.
Pedeapsa rezultantă pe care inculpatul o are de executat - de 3 ani 7 luni și 15 zile - sancționează conduita acestuia; deși aflat în timpul liberării condiționate, inculpatul nu a înțeles să adopte un comportament de conformare față de normele de conviețuire socială, ci dimpotrivă a ales să continue comiterea de infracțiuni.
Așa fiind, constatând că nu este incident niciun motiv de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, C. va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr. 66/06.05.2015, pronunțată de Judecătoria F. în dosar penal nr._, pe care o va menține.
Conform art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, apelantul va fi obligat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr. 66/06.05.2015, pronunțată de Judecătoria F. în dosar penal nr._, pe care o menține.
Obligă apelantul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
N. H. N. Țînț
GREFIER
O. S.
Red. N.Ț./24.11.2015
Dact. O.S./25.11.2015
2 exemplare
Jud. fond: B. M.-A.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
