Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 366/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 366/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 11-04-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 366/R DOSAR NR._
Ședința publică din 11 aprilie 2013
Instanța constituită din:
Completul de judecată CR4:
PREȘEDINTE: C. G. - judecător
JUDECĂTOR: A. C. M.
JUDECĂTOR: A. P. D.
Grefier: A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recursului declarat de inculpatul J. Z. împotriva sentinței penale nr. 10 din data de 15 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Sf. G. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 4 aprilie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 11 aprilie 2013.
CURTEA,
Constată că prin sentința penală nr. 10/2013 a Judecătoriei S. G., în baza art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 320/1 Cod procedură penală s-a condamnat inculpatul J. Z., fiul lui Geza și K., născut la data de 06.10.1960 în or. Baraolt jud. C., domiciliat în or. Baraolt . A jud. C., respectiv . jud. C., citat și prin afișare la sediul Consiliului Local Sf. G., posesor al CI . nr._ CNP_, recidivist, necăsătorit, la pedeapsa de 1 an și 8 luni ( un an și opt luni ) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 86 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 320/1 Cod procedură penală s-a condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an (un an) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere.
În baza art. 61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la pedeapsa de 22 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 17/14.10.1992 a Tribunalului C. (definitivă prin decizia penală nr. 847/31.05.1994 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 2234 zile cu fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, rezultând așadar pedepsele de 2234 zile ( respectiv 6 ani 1 lună și 14 zile) închisoare, 2234 zile ( respectiv 6 ani 1 lună și 14 zile) închisoare .
Totodată s-au contopit pedepsele de 6 ani 1 lună și 14 zile închisoare, 6 ani 1 lună și 14 zile închisoare (rezultate în urma revocării liberării condiționate ) și conform art. 34 al.1 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 ani 1 lună și 14 zile ( șase ani o lună și paisprezece zile) închisoare.
În baza art. 71 Cod penal inculpatul pierde drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a teza II, b Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
Instanța de fond a constatat că prin sentința penală nr. 17/14.10.1992 a Tribunalului C. ( definitivă prin decizia penală nr. 847/31.05.1994 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal pe durata de 10 ani.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în data de 25.12.2011, în jurul orelor 02,22, inculpatul a condus autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare CV_ pe drumul public, respectiv pe . mun. Sf. G., fiind oprit pentru control de organele de poliție. Cu acea ocazie, inculpatul a fost legitimat și întrucât emana miros de băuturi alcoolice, inculpatul a fost testat cu etilotestul, rezultatul indicat fiind de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat ( fila 9). D. urmare, inculpatul a fost condus la Spitalul Județean Sf. G., fiind examinat clinic și recoltându-i-se o probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, inculpatul refuzând recoltarea celei de-a doua probe. Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie ( fila 12), la ora 02,45 inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,85 gr. %0. Totodată, conform dovezii aflate la fila 8 dosar, inculpatul nu este posesor al permisului de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Prin declarația dată inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, precizând că a consumat alcool, după care a urcat la volanul autoturismului menționat, conducând pe . mun. Sf. G., fiind oprit de organele de poliție, inculpatul declarându-se de acord cu valoarea alcoolemiei stabilite conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie, recunoscând și faptul că nu posedă permis de conducere, precizând însă faptul că anterior, în anul 1998 ar fi deținut permis de conducere eliberat de autoritățile din Italia, permis ce i-a fost sustras, ulterior inculpatul obținând o dovadă de circulație pentru o zonă de 200 km din jurul Siciliei, eliberată de autoritățile din Sicilia, inculpatul nefăcând însă vreo dovadă în acest sens, menționând că ar fi pierdut acea dovadă, aspect ce nu s-a coroborat nici cu fișa de cazier judiciar, din care a rezultat faptul că inculpatul a fost deținut în perioada 08.12._07.
Starea de fapt astfel reținută a rezultat din materialul probatoriu administrat în cauză, în sensul celor reținute anterior, fiind de altfel recunoscută și de inculpat, în sensul menționat anterior, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului coroborându-se și cu restul materialului probatoriu administrat, respectiv proces verbal de constatare ( fila 7), dovada aflată la fila 8, rezultat etilotest ( fila 9), proces verbal de prelevare a probelor de sânge ( fila 11), buletin de examinare clinică ( fila 10), buletin de analiză toxicologică alcoolemie ( fila 12), depozițiile martorului N. S. ( fila 19).
Pe baza materialului probatoriu administrat, în sensul celor reținute, instanța de fond a constatat că inculpatul se face vinovat de comiterea, cu intenție, a faptelor reținute în sarcina sa, în drept, faptele acestuia care, în data de 25.12.2011, în jurul orelor 02,22, a condus pe drumul public, respectiv pe . mun. Sf. G., autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare CV_ fără a poseda permis de conducere, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,85 gr. %0, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală și fără a poseda permis de conducere, prevăzute de art. 86 al.1 din OUG nr. 195/2002, art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit.b Cod penal art. 37 lit.a Cod penal și art. 61 Cod penal (având în vedere fișa de cazier judiciar), pentru comiterea acestor infracțiuni inculpatul urmând a răspunde penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 72 Cod penal, respectiv împrejurările și modalitățile de comitere a faptei - inculpatul conducând autoturismul pe drumurile publice, respectiv pe străzi din mun. Sf. G., în jurul orelor 02,22, după ce anterior consumase alcool, fără a poseda permis de conducere, urmarea produsă, sau care s-ar fi putut produce, valoarea foarte ridicată a alcoolemiei - ( 1,85 gr. %0 ), precum și persoana și conduita inculpatului, acesta fiind o persoană în vârstă de 51 de ani, care a suferit o condamnare anterioară, astfel cum a rezultat din fișa de cazier judiciar, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsă de 22 de ani închisoare pentru comiterea a două infracțiuni de omor, respectiv tentativă de omor, fiind liberat condiționat la data de 26.10.2007 cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 2234 de zile, faptele deduse judecății fiind astfel comise atât în cursul liberării condiționate, dar și pe fondul stării de recidivă, inculpatul dând astfel dovadă de perseverență infracțională, nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, deși a recunoscut comiterea faptelor în cursul urmăririi penale, instanța de fond, având în vedere și mențiunile cuprinse în buletinul de examinare clinică, în sensul că inculpatul avea vorbirea clară, comportarea ordonată, judecata coerentă, fiind orientată în timp și spațiu, atenția concentrată, concluzionându-se că inculpatul este sub influența băuturilor alcoolice. Instanța de fond a avut în vedere și limitele de pedeapsă, conform art. 320/1 al.7 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 320/1 Cod procedură penală instanța de fond a condamnat pe inculpatul J. Z., fiul lui Geza și K., născut la data de 06.10.1960 în or. Baraolt jud. C., domiciliat în or. Baraolt . A jud. C., citat și prin afișare la sediul Consiliului Local Sf. G., posesor al CI . nr._ CNP_, recidivist, necăsătorit, la pedeapsa de 1 an și 8 luni (un an și opt luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 86 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 320/1 Cod procedură penală instanța a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an ( un an ) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere.
Faptele deduse judecății fiind comise în cursul liberării condiționate cu privire la condamnarea anterioară menționată în fișa de cazier, inculpatul dând astfel dovadă de perseverență infracțională, în baza art. 61 Cod penal instanța a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la pedeapsa de 22 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 17/14.10.1992 a Tribunalului C. (definitivă prin decizia penală nr. 847/31.05.1994 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) și a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 2234 zile cu fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, rezultând așadar pedepsele de 2234 zile ( respectiv 6 ani 1 lună și 14 zile) închisoare, 2234 zile ( respectiv 6 ani 1 lună și 14 zile) închisoare.
Infracțiunile fiind concurente, instanța de fond a contopit pedepsele de 6 ani 1 lună și 14 zile închisoare, 6 ani 1 lună și 14 zile închisoare (rezultate în urma revocării liberării condiționate ) și conform art. 34 al.1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 ani 1 lună și 14 zile ( șase ani o lună și paisprezece zile) închisoare.
Nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal sau art. 86 /1 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată în regim de detenție, iar în baza art. 71 Cod penal inculpatul va pierde drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a teza II, b Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
Totodată, instanța de fond a constatat că prin sentința penală nr. 17/14.10.1992 a Tribunalului C. (definitivă prin decizia penală nr. 847/31.05.1994 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal pe durata de 10 ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul J. Z., care a solicitat, prin apărătorul desemnat din oficiu, casarea hotărârii atacate, iar în urma rejudecării, în principal, a se dispune achitarea în baza art. 10 lit. b1 Cod procedură penală cu aplicarea art. 181 Cod penal, având în vedere gradul de pericol social scăzut al faptei săvârșite și faptul că inculpatul a condus autoturismul pe o distanță relativ mică. Consideră că în speță poate fi aplicată o sancțiune administrativă putând fi asigurat și în aceste condiții scopul pedepsei, care este acela de reeducare a infractorului și de împiedicare a acestuia de a săvârși noi infracțiuni. În subsidiar, inculpatul solicită reindividualizarea pedepsei și coborârea acesteia sub minimul special prevăzut de lege. A se avea în vedere faptul că inculpatul a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, a recunoscut săvârșirea faptei și a avut o atitudine sinceră și cooperantă.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea constată că recursul inculpatului nu este întemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele motive.
În primul rând nu se poate reține că faptele inculpatului nu ar prezenta gradul de pericol social al unor infracțiuni, așa cum a solicitat acesta, deoarece față de gravitatea faptelor și față de persoana inculpatului, faptele supuse judecății prezintă un grad ridicat de pericol social. Inculpatul a săvârșit două infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, respectiv conducere a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere. Aceste infracțiuni sunt unele destul de grave, care pot pune în pericol viața sau integritatea corporală a participanților la traficul rutier. Ambele infracțiuni sunt comise cu intenție și sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii, ceea ce denotă un grad ridicat de pericol social al acestora.
De asemenea, persoana inculpatului este una periculoasă, având în vedere că aceasta a săvârșit infracțiunile în stare de recidivă postcondamnatorie, după ce s-a liberat condiționat din executarea unei pedepse de 22 de ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 17/14.10.1992 a Tribunalului C.. Deși acesta cunoștea că s-a liberat de puțin timp din executarea unei pedepse deosebit de mare, a săvârșit infracțiunile supuse judecății, prin care a pus în pericol viața și integritatea corporală a altor persoane.
Față de aceste aspecte ce caracterizează faptele săvârșite de inculpat și persoana acestuia, nu se poate dispune achitarea inculpatului pentru motivul că faptele reținute în sarcina acestuia nu ar prezenta gradul de pericol social al unor infracțiuni.
De asemenea, aceste aspecte sunt relevante și pentru individualizarea pedepselor aplicate inculpatului prin sentința recurată, pentru infracțiunile prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002. Chiar dacă inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat judecarea sa pe baza procedurii recunoașterii vinovăției, prevăzute de art. 3201 Cod procedură penală, având în vedere elementele de agravare a răspunderii penale și în special comiterea faptelor în stare de recidivă postcondamnatorie, după liberarea condiționată a inculpatului din executarea unei pedepse foarte mari, de 22 de ani închisoare, nu se justifică aplicarea minimului pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile comise, reduse potrivit art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală.
De altfel, în urma contopirii pedepselor aplicate inculpatului prin sentința recurată cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de 22 de ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 17/14.10.1992 a Tribunalului C. (de 6 ani 1 lună și 14 zile), instanța de fond i-a aplicat inculpatului această din urmă pedeapsă, deoarece aceasta este mai grea, fără a-i mai aplica vreun spor. În consecință, nu poate fi redusă pedeapsa rezultantă aplicată acestuia, chiar dacă ar fi reduse pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile comise în termenul de liberare condiționată, deoarece restul rămas neexecutat este pedeapsa cea mai gravă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul J. Z. împotriva sentinței penale nr. 10/15.01.2013 a Judecătoriei S. G., pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, în care s-a inclus și onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 de lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.04.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORJUDECĂTOR
C. G. A. C. M. A. P. D.
Grefier
A. O.
Red. CG/17.04.2013
Tehnoredact.AO/22.04.2013/2 ex.
jud.fond. M. G. M.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 19/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
