Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 109/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 109/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 13-02-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 109/R DOSAR NR._
Ședința publică din 13 februarie 2013
Instanța constituită din:
Complet de judecată CR4:
PREȘEDINTE: A. C. M. - judecător
Judecător: A. D.
Judecător: C. G.
Grefier: A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursul formulat de inculpatul M. C. împotriva sentinței penale nr. 188/S din data de 31 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Tg. S. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 07 februarie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 13 februarie 2013.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 188/31.10.2012 a Judecătoriei T. S. s-a dispus condamnarea inculpatului M. C. – fiul lui E. și al lui Marghita, născut la data de 16 martie 1974 în loc. Moinești, jud. Bacău, studii 12 clase, de profesie instalator sanitar și fără loc de muncă, cu stagiul militar satisfăcut, recidivist post – condamnatoriu, divorțat, fără copii minori, domiciliat în comuna P., ., cu reședință în mun. S. G., ., ., jud. C., CNP_ pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, prevăzută și pedepsită de art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002, raportat la art. 37 lit. a Cod penal, cu aplicarea și a dispozițiilor art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0 ,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută și pedepsită de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, raportat la art. 37 lit. a Cod penal, cu aplicarea și a dispozițiilor art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 1(un ) an și 2 (două) luni închisoare.
În baza dispozițiilor art. 33 litera „b” Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.”b” Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.
În baza dispozițiilor art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1(un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 231 din data de 5 iulie 2011 a Judecătoriei S. G., definitivă prin nerecurare, dispunându-se executarea pedepsei principale de 2(doi) ani și 4(patru) luni închisoare.
Pe durata de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, inculpatul a fost lipsit de exercițiul drepturilor prevăzute la art. 64 alin. 1 litera „a”, Teza a II-a și lit.”b” Cod penal.
S-a obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 231 din data de 5 iulie 2011, a Judecătoriei S. G., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare la data de 18 iulie 2011, inculpatul M. C. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0 ,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută și pedepsită de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 la pedeapsa principală de 1(un ) an și 2 (două) luni închisoare, cu suspendarea condiționate a executării pedepsei principale, pe durata de 3 (trei) ani și 2 (două ) luni, durată ce a constituit termen de încercare și cu atragerea atenției inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În acest sens, începând cu data de 18 iulie 2011, s-a dispus anularea permisului de conducere al inculpatului M. C., aspect ce rezultă din Adresa nr._ din data de 18 august 2011 a INSTITUȚIEI PREFECTULUI JUD. BACĂU – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Bacău (fila nr. 17).
Cu toate acestea, în termenul de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal la data de 29 iulie 2011, în jurul orelor 01,20, inculpatul M. C., a rulat la volanul autoturismului marca FORD MONDEO, cu nr. de înmatriculare „_ ”, pe DN 11, din direcția T. S. – Onești, pe DN 11, fiind oprit de către organele de poliție la Km. 75 +600 m, inculpatul având permisul de conducere anulat și după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, conform procesului-verbal depus la dosar la filele nr.9-10, ocazie cu care inculpatul a fost testat cu fiola alcool test seria_ care și-a modificat culoarea reactivului în proporție de 60% (fiolă alcool test care nu a fost înaintată instanței de judecată, ca mijloc material de probă și cu toate că conform dispozițiilor legale în vigoare inculpatul trebuia testat cu aparatul etilotest, în vederea stabilirii concentrației de alcool pur în aerul expirat.
Din Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1294- A-12/201-a, întocmit de către Serviciul de Medicină Legală Sf. G. (fila 21), a rezultat faptul că inculpatul a avut o îmbibație alcoolică de 1,25 gr%o la ora 02,10 inculpatul refuzând recoltarea celei de-a doua probe biologice.
Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul personal a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare al instanței, motiv pentru care, având în vedere poziția inculpatului, respectiv probele administrate în cursul urmăririi penale referitoare la existența faptelor, la faptul că acestea constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, instanța conchide că starea de fapt mai sus expusă și examinată, întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, prevăzută și pedepsită de art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002, raportat la art. 37 lit. a Cod penal, respectiv ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0 ,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută și pedepsită de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, raportat la art. 37 lit. a Cod penal, pentru săvârșirea cărora, cu aplicarea și a dispozițiilor art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală – pentru fiecare din cele două infracțiuni, îl va condamna la pedeapsa principală, urmând ca după aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, acesta să execute pedeapsa principală cea mai grea de de1(un ) an și 2 (două) luni închisoare.
Având în vedere faptul că aceste infracțiuni au fost săvârșite în termenul de încercare, în baza dispozițiilor art. 83 Cod penal, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1(un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 231 din data de 5 iulie 2011 a Judecătoriei S. G., definitivă prin nerecurare și a dispus executarea pedepsei principale de 2(doi) ani și 4(patru) luni închisoare.
Pe durata de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, inculpatul a fost lipsit de exercițiul drepturilor prevăzute la art. 64 alin. 1 litera „a”, teza a II-a și lit.”b” Cod penal.
La stabilirea și aplicarea pedepsei principale, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, și anume în termenul de încercare, circumstanțele reale de săvârșire mai sus arătate, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că acesta este recidivist post- condamnatoriu și a recunoscut și regretat faptele săvârșite, context în care a apreciat că prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, în urma reducerii limitelor pedepselor cu o treime, cu executare în regim de detenție a pedepsei rezultante, scopul reeducativ al pedepsei va putea fi atins și inculpatul se va resocializa, având în vedere faptul că singura modalitate de executare a pedepsei prevăzută de lege fiind în regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul M. C. care a solicitat admiterea recursului raportat la declarațiile date atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond, acesta arătând faptul că nu a știut că permisul i-a fost anulat, nefiindu-i comunicată vreo hotărâre în acest sens. Față de această împrejurare și având în vedere infracțiunea pentru care acest inculpat a fost trimis în judecată, respectiv, infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, permisul fiind anulat, inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, pe lipsa intenției de a săvârși această infracțiune.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, inculpatul susține că așa cum rezultă din materialul probator existent la dosarul cauzei acesta s-a deplasat cu autoturismul la cererea fratelui său ajutându-l să se mute și coroborat cu situația de fapt reținută în rechizitoriu, de asemenea, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. b1 din Codul de procedură penală și art. 181 Cod penal, fapta fiind lipsită de pericol social.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că recursul inculpatului nu este întemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele motive.
Nu poate fi primită susținerea inculpatului că nu ar fi avut cunoștință de faptul că i-a fost anulat permisul de circulație. Acesta cunoștea că i-a fost ridicat permisul de conducere, dându-i-se dovada de circulație ., nr._ din data de 09.03.2011, fără drept de circulație. De asemenea, inculpatul cunoștea faptul că i s-a întocmit dosarul penal nr._, în care s-a pronunțat sentința penală nr. 188/31.10.2011 a Judecătoriei T. S.. Având permis de conducere, inculpatul este prezumat a cunoaște dispozițiile legale privind anularea de drept a permisului de conducere, pentru săvârșirea unor infracțiuni de genul celei pentru care acesta a fost condamnat prin sentința menționată. Cum inculpatul știa că nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumul public, având dovadă de ridicare a permisului fără drept de circulație, iar sentința penală nr. 188/31.10.2011 a Judecătoriei T. S. a rămas definitivă prin nerecurare, la data de 18.07.2011, nu poate fi primită susținerea inculpatului că nu ar fi avut cunoștință că nu are avea dreptul să conducă autovehicule pe drumul public.
În ce privește solicitarea inculpatului de achitare pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, deoarece fapta nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, curtea constată de asemenea că nu poate fi primită, pentru următoarele motive. În primul rând inculpatul a săvârșit infracțiunea de conducere pe drumul public a unui autoturism, cu alcoolemie peste limita legală, la foarte scurt timp după ce a fost condamnat pentru o infracțiune similară, prin sentința penală nr. 188/31.10.2011 a Judecătoriei T. S.. Condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendare nu a avut un efect intimidant pentru inculpat, nefiind suficientă pentru a-l determina pe acesta să nu mai săvârșească alte fapte prevăzute de legea penală. În aceste condiții, nu se poate susține că fapta inculpatului, care a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, comisă alături de fapta de a conduce autovehiculul respectiv fără a avea permis de conducere valabil, nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni. Nu există nicio justificare rezonabilă, pentru care inculpatul să fi săvârșit aceste fapte, astfel încât să se poată susține că ar exista vreo circumstanță atenuantă.
Pentru aceste motive, având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată, ținându-se cont atât de gravitatea faptelor, de consecințele pe care acestea le puteau produce pentru siguranța pe drumul public și pentru viața participanților la trafic, cât și de persoana inculpatului, care are antecedente penale pentru fapte similare, curtea va respinge recursul acestuia ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul M. C. împotriva sentinței penale nr. 188/31.10.2012 a Judecătoriei T. S., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 de lei, suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.02.2013.
Președinte Judecător Judecător
A. C. M. A. D. C. G.
Grefier
A. O.
Red.C.G./21.02.2013
Tehnoredact.A.O./27.02.2013/2 ex.
Jud.fond R. L.
| ← Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 122/2013.... | Şantajul. Art.194 C.p.. Decizia nr. 19/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
