Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 323/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 323/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 18-06-2014
ROMÂNIA
C. DE A. B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 323/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 18 iunie 2014
Instanța constituită din
- Complet de judecată CAJ2:
Președinte - R. – C. D. – judecător
Judecător - A. D.
- Grefier - C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. - din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de revizuentul G. T., împotriva sentinței penale nr. 153/S din 24 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio – video.
La prima strigare a cauzei se prezintă apelantul revizuent G. T..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța procedează la identificarea apelantului revizuent G. T. care se legitimează cu CI . nr._, CNP_, cu domiciliu în B., ., .,..
Apelantul revizuent G. T. arată că și-a angajat apărătorul ales, care încă nu a ajuns în instanță, fiind pe drum, sens în care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a fi prezent și apărătorul său.
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigarea în vederea prezentării apărătorului ales al apelantului revizuent G. T..
La a doua strigare a cauzei se constată lipsa apelantul revizuent G. T..
Instanța constată lipsa unei cererii de amânare formulată de către apelantul revizuent G. T., în sensul de acordare a unui termen de judecată pentru asigurarea apărării și, totodată, având în vedere că prezenta cauză este în apel declarat împotriva unei sentințe penale prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire, constată că asistența juridică pentru revizuent nu este obligatorie.
La solicitarea completului s-au efectuat verificări la registratura instanței de către grefierul de ședință pentru a se constat dacă apelantul a depus o cerere în legătură cu prezenta cauză, constatându-se că nu a fost înregistrată nicio cerere din partea apelantului revizuent.
Întrebat fiind, reprezentatul Ministerului Public arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 420 alin 6Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentatul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prin sentința penală nr. 153/S/24.04.2014 Tribunalul B., analizând cererea de revizuire formulată de către condamnatul petent G. T. cu privire la sentința penală nr. 36/14.02.2012 a Tribunalului B., definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, a constat că motivele invocate de condamnatul-petent nu se încadrează în prevederile expres prevăzute de art. 453 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală și, în opinia parchetului, în mod legal și temeinic a respins cererea de revizuire formulată de către petent.
În potriva acestei sentințe petentul a formulat apel, iar în memoriul depus la dosarul cauzei, acesta face referire a o altă stare de fapt decât cea reținută prin sentința a cărei revizuire a solicitat-o. În arare situație, nici motivele de apel nu se pliază pe vreunul din cazurile prevăzute de art. 453 Cod procedură penală, astfel consideră că apelul formulat de condamnatul petent este neîntemeiat, motiv pentru care solicită respingerea acestuia.
CURTEA
Asupra apelului penal de față, constată următoarele.
Prin sentința penală nr.153/S din 24 aprilie 2014 Tribunalul B. a respins ca neîntemeiată, în temeiul art.459 din noul Cod de procedură penală, cererea formulată de revizuentul G. T. având ca obiect revizuirea sentinței penale nr.36 din 14 februarie 2012 a Tribunalului B., definitivă prin decizia penală nr.3928/29 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art. 275 alin.3 din noul Cod de procedură penală a obligat pe revizuent la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul B. a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată la data de 31 ianuarie 2014, condamnatul G. T. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 36 din 14 februarie 2012 a Tribunalului B. definitivă prin decizia penală nr. 3928 din 29 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru următoarele motive:
- a fost condamnat pe nedrept pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în arătarea ca adevărată a unei fapte mincinoase – vandalizarea autoturismului marca VW Golf 4 aflat în leasing pe numele lui, în vederea obținerii unor foloase necuvenite. Invocă faptul că instanța nu a avut cunoștință de existența unei adrese emise de Secția 5 Poliție B. - prin care i s-a comunicat că a fost trecut în evidențele cu autori necunoscuți în dosarul penal privind faptele sesizate de el, săvârșite în perioada 6 - 7 august 2010, de către persoane necunoscute care au distrus caroseria autoturismului marca VW Golf cu număr de înmatriculare_ . În condițiile în care autorii au rămas necunoscuți, revizuentul susține că nu putea fi condamnat pentru această faptă;
- nu există dovezi că a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 al. 2 și 3 Cod penal;
- instanța de recurs a făcut referire în decizia pronunțată la sentința penală nr.1356 din 17 iunie 2011, pronunțată în dosar nr._/197/2010, revizuentul arătând că a formulat cerere de revizuire și împotriva acestei sentințe, la P. de pe lângă Judecătoria B., considerând-o nelegală și netemeinică, pentru că nu s-au respectat normele privind competența materială a instanțelor care au judecat această cauză. De asemenea, consideră că a fost condamnat pe nedrept pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, neexistând probe că fapta a existat în materialitatea ei;
- a fost lipsit de libertate timp de 10 zile, deși era nevinovat.
La dosarul cauzei revizuentul a depus înscrisurile de care face vorbire în susținerea primului motiv al cererii de revizuire - filele 31-33.
Tribunalul B., examinând cererea de revizuire, in raport de motivele invocate de condamnatul revizuent G. T. a reținut următoarele.
Prin intermediul revizuirii reglementată ca o cale extraordinara de atac se tinde la desființarea hotărârii pronunțate, pentru îndreptarea unor erori de fapt, erori comise de organele judiciare cu ocazia stabilirii unor situații de fapt. Aceste erori apar fie datorită imposibilității cunoașterii unor anumite împrejurări, fie unor fraude procesuale: mărturii mincinoase, falsuri, corupție, etc.
Devin incidente dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a și al. 2 din vechiul Cod de procedură penală, preluate în noua reglementare procesual penală în art.453 al. 1 pct. 1 lit.a, în situația în care probele pe care se fundamentează o cerere de revizuire au fost descoperite ulterior pronunțării unei soluții de condamnare și sunt în măsură să răstoarne starea de fapt cunoscută de instanța de judecată și care a stat la baza pronunțării soluției de condamnare a cărei revizuire se cere.
Instanța a reținut că, în cauză, împrejurarea invocată de condamnatul revizuent potrivit căreia instanța nu a avut cunoștință de existența înscrisului emis de Secția 5 poliție B. depus la dosarul cauzei în prezenta procedură, înscris din care rezultă că faptele sesizate de el acestei secții de poliție au fost trecute în evidențele cu autori necunoscuți, nu reprezintă o situație care ar putea atrage netemeinicia hotărârii de condamnare, întrucât, pe de o parte, dosarul penal despre care i s-a comunicat revizuentului că a fost trecut în evidențele cu autori necunoscuți a fost înregistrat tocmai ca urmare a sesizării mincinoase făcute de către acesta, aceasta reprezentând una dintre acțiunile care au format elementul material al infracțiunii de înșelăciune reținută în sarcina sa având în vedere că instanța de recurs care a pronunțat condamnarea pentru infracțiunea de înșelăciune a menționat următoarele: „… în deplină cunoștință de cauză, inculpatul a făcut afirmații neadevărate în fața organului de poliție, privitoare la data și circumstanțele în care avariile s-au produs, iar în baza acestei declarații inculpatului i s-a eliberat o adeverință (fila 412 dup) ce a fost depusă la dosarul de daună, document fără de care despăgubirea nu ar fi fost posibilă, în condițiile în care și în fața asigurătorului inculpatul a invocat aceeași situație de fapt.”
Celelalte motive invocate de revizuent nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 lit.a - d din vechiul Cod de procedură penală sau art. 453 din noul Cod de procedură penală.
Pentru aceste motive, în baza art.459 al.7 din noul Cod de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de revizuentul G. T. având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 36 din 14 februarie 2012 a Tribunalului B., definitivă prin decizia penală nr. 3928 din 29 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel la data de 16 mai 2014 (conform datei înscrise pe plicul anexat la fila 4) condamnatul G. T..
Prin promovarea acestei căi de atac s-a solicitat, desființarea sentinței de fond, apelantul considerând că aceasta este greșită, fiind rezultatul unei analize eronate a stării de fapt.
În dezvoltarea acestei cereri, G. T. susține că în mod greșit organele de poliție ale B.C.C.O. B. au procedat la audierea martorului N. D. C., raportul de expertiză tehnico-științifică de natură grafică a fost efectuat în perioada în care revizuentul se afla în stare de arest preventiv, iar în primă instanță s-ar fi dispus în mod corect o soluție de achitare pentru învinuirile ce i-au fost aduse prin actul de inculpare.
În fața Curții de A. B., în calea de atac a apelului, nu au fost administrate mijloace de probă.
Din analiza memoriului de apel, a sentinței penale apelate, precum și a hotărârilor a căror revizuire se solicită, C. de A. constată că soluția adoptată de către Tribunalul B., relativ la calea de atac extraordinară a revizuirii, este legală și temeinică și va fi menținută pentru considerentele ce preced.
Motivele invocate de către apelant nu se regăsesc printre cele expres reglementate de art.453 alin.1 din noul Cod de procedură penală pentru a se putea proceda la admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Aspectele invocate în cererea adresată Tribunalului B. relativ la vinovăția penală, probele administrate, perioada arestului preventiv, au format obiectul analizei instanțelor de judecată legal învestite cu soluționarea cauzei în care s-a pronunțat sentința penală nr.36 din 14 februarie 2012 a Tribunalului B., definitivă prin decizia penală nr.3928 din 29 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât, din această perspectivă, ele nu reprezintă fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost avute în vedere de către judecători la soluționarea dosarului nr._/62/2011 al Tribunalului B..
Susținerea apelantului, în conformitate cu care, în prezent, a solicitat revizuirea și a sentinței penale nr.1365 din 17 iunie 2011 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr.36/R din 19 ianuarie 2012 a Curții de A. B., nu are relevanță din perspectiva revizuirii hotărârii nr.36 din 14 februarie 2012, astfel după cum aceasta a rămas definitivă, în condițiile în care, în prezent, nu s-a procedat la desființarea acelei sentinței penale în calea extraordinară de atac promovată, starea de fapt și cea de drept nefiind schimbată.
Se constată, din analiza memoriului de apel, că aspectele invocate de condamnat nu au legătură cu cauza a cărei revizuire se solicită, motiv pentru care aceste motive nu pot constitui critici ale sentinței penale nr.153/S din 24 aprilie 2014 a Tribunalului B..
Cum în cauză nu sunt identificate considerente care să poată fi apreciate motive de revizuire în sensul celor menționate în art.453 alin.1 din noul Cod de procedură penală, apelul declarat de condamnatul G. T. va fi respins.
În conformitate cu art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, apelantul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.421 pct.1 lit.b din noul Cod de procedură penală, RESPINGE apelul formulat de apelantul revizuent G. T. (CNP_, domiciliat în municipiul B., ., scara A, apartament 14, județ B.) împotriva sentinței penale nr.153/S din 24 aprilie 2014 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art.275 alin.2 din noul Cod de procedură penală, obligă apelantul revizuent la plata a 100 RON cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 iunie 2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
R.-C. D. A. D.
GREFIER
C. G.
Red.D.R.C./20.06.2014
Dact.C.G./23.06.2014
4 ex.
Jud.fond/M.G.D.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
