Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 558/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 558/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 31-10-2014
ROMÂNIA
C. DE A. B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 558/AP Dosar nr._
Ședința publică din data de 31 octombrie 2014
Instanța constituită din:
Complet de judecată CAJ4:
Președinte: M. Ș. - judecător
Judecător: S. F.
Grefier: A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. – din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de revizuentul I. E. împotriva sentinței penale nr. 1384 din 3 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 02 octombrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 17 octombrie 2014 și apoi pentru data de astăzi 31 octombrie 2014 când;
C.,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1354/3 iunie 2014 a Judecătoriei B. s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul I. E. împotriva sentinței penale nr. 2196/2012 a Judecătoriei B., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, reținându-se, în esență, că nici unul dintre motivele invocate nu se încadrează între cele prevăzut de art. 459 Cod procedură penală, deoarece acesta a fost judecat o dată în lipsă, după care, în cadrul procedurii de rejudecare după extrădare, s-a realizat o nouă judecată, cu ocazia căreia a fost audiat de instanță și a putut solicitat administrarea de probe noi, judecătorul reținând că acestea nu sunt de natură a modifica situația de fapt reținută inițial pentru pronunțarea soluției de condamnare.
Faptul că se apreciază că probele nu sunt suficiente pentru pronunțarea unei soluții de condamnare nu poate face obiectul unui control în cadrul revizuirii în faza admisibilității în principiu, o astfel de apreciere subiectivă neîncadrându-se în nici unul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul I. E. care a solicitat audierea martorilor P. L. G. și L. E. I. despre care consideră că au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă și împotriva cărora a formulat plângere penală sub aspectul comiterii acestei infracțiuni, că este nevinovat și a fost condamnat pe nedrept deoarece „judecătorii au judecat cu ochii închiși și buzunarele pline”.
Verificând hotărârea penală atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, se constată că apelul este nefondat.
Prima instanță a constatat corect că revizuentul nu a invocat împrejurări noi, care să nu fi fost cunoscute de instanța de fond.
Așa cum corect a reținut prima instanță cu o motivare pe care C. și-o însușește integral, motivele invocate nu se încadrează între cele prevăzut de art. 459 Cod procedură penală.
Astfel, revizuentul a solicitat readministrarea unor probe, respectiv reaudierea martorilor P. L. G. și L. E. I..
Este adevărat că petentul a formulat plângere penală împotriva acestor, cauza fiind înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria B. sub nr._/27.05.2014 și i-a fost atribuit nr. unic, însă nu este finalizată.
Pentru a putea constitui motiv de revizuire potrivit art. 453 lit. b Cod procedură penală este necesară existența unei condamnări definitive a martorului, expertului, interpretului pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, or, în speță există numai confirmarea că se efectuează cercetări.
Până când nu se va face dovada că martorii menționați au comis infracțiunea de mărturie mincinoasă nu este posibilă invocarea acestui caz de revizuire, astfel că solicitarea petentului este inadmisibilă.
În ipoteza în care acești martori ar fi condamnați definitiv pentru această infracțiuni, petentul va putea solicita revizuire întemeiată pe acest caz.
Nu în ultimul rând, trebuie precizat că revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se tinde a se îndrepta erorile de fapt realizate la momentul soluționării cauzei, astfel că această cale de atac poate viza doar acele hotărâri judecătorești prin care instanța a stabilit o situație de fapt care, în lumina noilor date (regăsite în motivele de revizuire prevăzute de lege), apare eronată.
Prin decizia nr. 60/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, în soluționarea recursului în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ce își păstrează parțial valabilitatea și în lumina dispozițiilor Noului Cod procedură penală) cu privire la modul de soluționare a cererii de revizuire, în cazul în care motivul invocat nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală (actual 453 Cod procedură penală) s-a stabilit cu valoare de principiu, faptul că cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile expres și limitativ prevăzute de lege este inadmisibilă.
Așa fiind, hotărârea instanței de apel este legală și temeinică și potrivit art. 463 și 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge apelul declarat de revizuentul I. E., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste considerente,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul I. E. împotriva sentinței penale nr. 1384/3 iunie 2014 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, inclusiv onorariul avocatului din oficiu I. P. în sumă de 200 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 octombrie 2014.
Președinte Judecător
M. Ș. S. F.
Grefier
A. O.
Red.SF/06.02.2015
Tehnoredact.DS/11.02.2015/2 ex.
Jud.fond. C. M.
| ← Delapidarea. Art.295 NCP. Decizia nr. 564/2014. Curtea de Apel... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
