Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 40/2012. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 40/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 28-03-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
SENTINȚA PENALĂ NR. 40/FDosar nr._
Ședința publică din data de 28 martie 2012
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CF2:
Președinte – O. B. - judecător
- Grefier – D. C.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – D. C. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată, în conformitate cu dispozițiile art. 2781 Cod procedură penală, de către petentul E. P. – reprezentant al Asociației C. de A. E. P., împotriva rezoluției dată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., la data de 17 ianuarie 2012, în dosarul nr. 1155/II/2/2011 precum și împotriva rezoluției din 06 decembrie 2011 dată de către P. de pe lângă Curtea de Apel B. în dosarul nr. 612/P/2011.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 martie 2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 28 martie 2012.
CURTEA
Asupra plângerii de față:
La data de 14.02.2012 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel B. plângerea formulată de petentul E. P., în calitate de reprezentant al Asociației C. de A. E. P. împotriva rezoluției procurorului din data de 17.01.2012.
Din conținutul plângerii formulate, rezultă că petentul a apreciat soluția adoptată de procuror ca fiind netemeinică, întrucât, atât procurorul de caz, cât și prim – procurorul nu au înțeles datele speței, ignorând aspecte invocate de petent, de care, de alt fel nici nu se vorbește în motivarea rezoluției. Se mai arată că aceleași aspecte se desprind și din rezoluția prim procurorului care a soluționat plângerea, care, de asemenea se limitează a menționa că aspectele reținute de procurorul de caz au fost corecte, chiar dacă actele depuse la dosar nu au fost analizate.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
La data de 29.06.2011 petentul E. P. în calitate de reprezentant al Asociației C. de A. E. P. a formulat plângere împotriva notarului public C. M., avocatei B. R. și a funcționarilor OCPI R. și F. care au contribuit la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288 Cod penal, 289 Cod penal, 291 Cod penal, 248 al. 1 raportat la art. 246 Cod penal și complicitate la săvârșirea acestor infracțiuni.
În motivarea plângerii sale petentul a învederat că, potrivit contractului de vânzare – cumpărare încheiat la data de 28.11.2004 a devenit proprietarul imobilului cu denumirea „magazia din . inventar 1432, liber de sarcini, că a intrat în posesia de fapt și de drept a acestui imobil unde a și depozitat materiale de construcții, iar în toamna anului 2010 a observat că la magazie au început să se facă lucrări de renovare, ignorându-se dreptul său de proprietate.
În aceste împrejurări, petentul a efectuat verificări la cartea funciară și a constatat că imobilul magazie a fost inițial înscris în CF 857 Viscri sub nr. top 512, proprietar tabular fiind Cuist Mihaly; în anul 1968 cu actul de CF 656/25.09.1968 imobilul a fost transcris în CF 1354 „în favorul” Statului; în CF 1354 Viscri imobilul apare întabulat în baza reformei agrare 187/1945, însă în CF 857 Viscri această mențiune nu se regăsește, la fel cum nu se regăsește nici actul de expropriere; apoi în CF 1354 Viscri apare o ștampilă ștearsă prin care se face mențiunea dobândirii de către proprietarul tabular prin actul de cf 1242/1982 a dreptului de proprietate în baza „Hotărârii nr. 1311”; în anul 2001 „proprietarul” Guist Muhail vinde imobilul deși era decedat de 28 de ani, iar notarul nu verifică valabilitatea procurii și apoi emite o încheiere de îndreptare a erorii materiale în sensul că dispune radierea dreptului de administrare operativă, deși nu putea opera îndreptarea de eroare materială; în ceea ce privește contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1218/2003 există mai multe exemplare, în unele din exemplare fiind menționat nr. de CF 1343 Viscri, iar în altele regăsindu-se modificarea făcută de notar cu instrument scriptural în sensul indicării nr. de CF corect 1354 Viscri . Se mai arată că în cuprinsul acțiunii formulate pe rolul J. R. se folosește un exemplar al contractului care nu poartă modificare numărului de CF, acțiunea denotă o conivență frauduloasă între notar și avocat, iar la săvârșirea infracțiunilor și-a dat concursul și președintele instanței de judecată, judecătorul H. A. P., aceasta rezultând din faptul că: la dosarul cauzei nu s-au depus dovezi privind construirea vreunei șuri de către Guist M., nu există dovezi privind calitatea de moștenitor a lui Guist Hartman și dezbatrea succesiunii după Guist M., nefiind dovedită calitatea procesuală a pârâtului, la dosarul cauzei s-a depus o copie a acțiunii care se pretinde că a fost trimisă în Germania; deși s-a depus la dosar extras CF_ Bunești care reprezintă conversia pe hârtie a Cf 1354 Viscri și nu 1343 Viscri, judecătorul continuă judecata referitor la CF 1343 Viscri ; raportul de expertiză se referă la 1354 Viscri și nici instanța,, nici avocatul nu aveau dreptul să se refere la alt CF.
Prin ordonanța din 06.12.2011 P. de pe lângă Curtea de Apel B. a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public C. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 289, 246, 248 ind. 1 Cod penal întrucât s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale, neînceperea urmăririi penale față de notarul public C. M., avocatul B. R. și judecătorul H. A. – P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 288, 289, 291, 246 și 248 ind. 1 Cod penal întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive și sesizarea Camerei Notarilor Publici B. pentru a stabili răspunderea notarului public în cazul contractului de vânzare – cumpărare 1218/24.06.2003.
La adoptarea acestei soluții s-a avut în vedere că în ceea ce privește participația notarului public C. M. la încheierea contractului autentificat sub nr. 1106/16.08.2001, respectiv a încheierii de îndreptare a erorii materiale în condițiile art. 122 lit. b și d Cod penal s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, iar în ceea ce privește contractul de vânzare cumpărare 1218/24.06.2003 împrejurarea că notarul public a rectificat greșeala cu privire la numărul cărții funciare din 1343 în 1354 scriptural, semnând în dreptul modificării, fără a proceda la îndreptarea erorii materiale, nu poate atrage răspunderea penală, ci eventual disciplinară a notarului, atâta vreme cât voința părților a fost de a vinde și a cumpăra imobilul înscris în CF 1354 Viscri.
În ceea ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale față de avocatul B. R. și judecătorul H. A. P. s-a avut în vedere că aceștia s-au prevalat de înscrisurile furnizate de părți, iar soluția dispusă de judecător a fost rezultatul aprecierii probelor și nu urmare a denaturării realității.
Împotriva acestei soluții, uzând de dispozițiile art. 275-278 Cod procedură penală, petentul s-a adresat cu plângere procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., motivele invocate de aceasta regâsindu-se la filele nr.1-7 din lucrarea nr. 1155/II/2/2011.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., prin ordonanța nr.1155/II/2/2011, a respins plângerea petentului ca neîntemeiată, reținând că în cauză rezoluția dispusă este una legală și temeinică.
Urmare a acestei soluții, în termen legal petentul s-a adresat cu plângere Curții de Apel B..
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că plângerea este nefondată urmând a fi respinsă ca atare, potrivit dispozițiilor art.2781 alin.8 lit. a Cod procedură penală, pentru următoarele considerente :
Potrivit contractului de vânzare – cumpărare nr. 210/28.11.2004 încheiat între . și petentă aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției cu denumirea „magazia din . însă o identificare de carte funciară a imobilului dobândit.
Criticile petentei referitoare la legalitatea înscrierilor în CF 1354 Viscri sunt neadecvate. Astfel, dreptul de proprietate fiind dobândit în temeiul legii ( Legea 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare) nu se impunea emiterea unui act individual de preluare, preluarea fiind făcută în temeiul legii, cu titlu de expropriere.
La încheierea actului notarial notarul nu era ținut să verifice legalitatea actelor de dobândire de către stat, fiind obligat să se întemeieze pe evidențele de carte funciară.
Regularitatea înscrierilor în temeiul Legii 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare, existența sau inexistența documentului privind exproprierea, valabilitatea înscrisului nr. 1242/1982 prin care s-a făcut o nouă înscriere în cartea funciară, nici unul din aceste aspecte nu putea fi imputat intimaților.
Din acest punct de vedere nici procurorul de caz, nici procurorul general nu erau ținuți a stabili, așa cum a solicitat petentul cine a avut interesul ca în anul 1982 să se înscrie dreptul de proprietate al numitului Guist M. și dacă există documente originale în acest sens și nici petentul nu poate afirma că intimații sunt autorii acestor înscrieri și mențiuni.
Cât privește legalitatea încheierii contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1106/2001, respectiv a încheierii de îndreptare a erorii materiale, raportat la dispozițiile art. 122 lit. b și d Cod penal este împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, astfel că este legală și temeinică soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale în condițiile art. 10 lit. g Cod procedură penală împotriva notarului public C. M..
Cu referire la contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1218/24.06.2003, împrejurarea că notarul public a efectuat mențiune olografă în cuprinsul unora dintre exemplarele actului notarial în sensul indicării numărului de carte funciară ca fiind 1354 în loc de 1343 Viscri nu poate avea consecințe decât pe tărâmul răspunderi disciplinare, iar nu penale, odată ce din cuprinsul actului rezultă voința părților de a contracta cu privire la imobilul înscris în CF 1354 Viscri, astfel că este legală și temeinică soluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală față de notarul public C. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 288, 289, 291, 246 și 248 ind. 1 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.
În ceea ce privește infracțiunile imputate avocatului B. R., la care, potrivit susținerilor petentei și-ar fi dat concursul și președintele completului de judecată, judecătorul H. P. A., Curtea observă că sunt inexacte afirmațiile potrivit cărora la dosarul cauzei în care s-a pronunțat sentința civilă 340/2010 a J. R. nu s-au depus dovezi privind construirea vreunei șuri de către Guist M..
Din cuprinsul considerentelor sentinței se constată că instanța și-a întemeiat soluția pe probele administrate în mod nemijlocit, reținând că, potrivit declarațiilor martorilor B. F. și G. E. imobilul cu destinația de șură a fost construit înainte de război și a fost cumpărat de reclamanți de la familia Guist.
Curtea observă că într-adevăr, atât în cuprinsul acțiunii introductive, cât și în cuprinsul hotărârii judecătorești imobilul este identificat în CF 1343 Viscri, însă eroarea este evidentă, odată ce în acțiune s-a făcut referire la CF_ Bunești, care reprezintă conversia pe hârtie a CF 1354 Viscri, iar expertiza face referire corect la CF 1354 Bunești.
Față de aceste considerente este legală și temeinică soluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală avocatul B. R. și judecătorul H. A. – P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 288, 289, 291, 246 și 248 ind. 1 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive.
Pentru aceste considerente, în baza art.278 ind.1 alin.8 lit. a Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul E. P., în calitate de reprezentant al Asociației C. de A. E. P. împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B. pronunțată la data de 06.12.2011 în dosarul nr. 612/P/2011, confirmată prin rezoluția Procurorului General nr. 1155/II/2/2011 din data de 17.01.2012, pe care o va menține.
Reținând culpa procesuală a petentei, în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală o va obliga la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 278 ind. 1 al. 8 lit. a Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul E. P., în calitate de reprezentant al Asociației C. de A. E. P. împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B. pronunțată la data de 06.12.2011 în dosarul nr. 612/P/2011, confirmată prin rezoluția Procurorului General nr. 1155/II/2/2011 din data de 17.01.2012, pe care o menține.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă petentul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.03.2012.
Președinte,
O. B. Grefier,
D. C.
Red.O.B./19.04.2012
Dact.D.C./19.04.2012/2 exemplare
| ← Falsul privind identitatea. Art. 293 C.p.. Decizia nr. 276/2012.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 157/2012. Curtea... → |
|---|
