Tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art.371 NCP. Decizia nr. 563/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 563/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 31-10-2014
ROMÂNIA
C. DE A. B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 563/AP Dosar nr._
Ședința publică din data de 31 octombrie 2014
Instanța constituită din:
Complet de judecată CAJ4:
Președinte: M. Ș. - judecător
Judecător: S. F.
Grefier: A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. – din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații M. T. și D. G. împotriva sentinței penale nr. 31 din 23 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 02 octombrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 17 octombrie 2014, iar apoi pentru aceleași motive a amânat pronunțarea pentru astăzi 31 octombrie 2014 când;
C.,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 31 din data de 23 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria R. s-a dispus:
Schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților D. G. și M. T. din cea de instigare la săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 25 raportat la art. 321 al. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 47 Noul Cod penal raportat la art. 371 Noul Cod penal.
Schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților C. C., C. M., C. V., B. I., C. V. din cea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 al. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 371 Noul Cod penal.
1. În baza art. art. 47 raportat la art. 371, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal condamnarea inculpatului D. G. la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Noul Cod penal pe o perioadă de 1 an
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În baza art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar in baza art.82 Cod penal din 1969 a stabilit un termen de încercare de 3 ani.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal din 1969.
2. În baza art. art. 47 raportat la art. 371 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal condamnarea inculpatului M. T. la pedeapsa închisorii de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Noul Cod penal pe o perioadă de 1 an.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În baza art.81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar in baza art.82 Cod penal din 1969 a stabilit un termen de încercare de 3 ani.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal din 1969.
3. În baza art. 371 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal condamnarea inculpatei C. M. la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar în baza art. 82 Cod penal din 1969 stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal din 1969.
4. În baza art. 371 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal condamnarea inculpatului C. V. la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar în baza art. 82 Cod penal din 1969 stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal din 1969.
5. În baza art. 371 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal condamnarea inculpatului B. I. la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar în baza art. 82 Cod penal din 1969 stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal din 1969.
6. În baza art. 371 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal condamnarea inculpatului C. V. la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar în baza art. 82 Cod penal din 1969 stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 Cod penal din 1969.
7. În baza art. 371 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal din 1969 condamnarea inculpatului C. C. la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 și art. 83 Cod penal din 1969 a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 69/29.06.2011 a Judecătoriei R. și executarea acesteia alăturat pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe timp de 24 ore începând cu data de 13.05.2013 și durata arestării preventive de la 13.05.2013.
În baza art. 274 Noul Cod procedură penală a obligat inculpații D. G., M. T., C. C., C. M., C. V., B. I. și C. V. la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 9800 lei, câte 1400 lei fiecare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că:
În dimineața zilei de 03.04.2013, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Apața au organizat o acțiune în vederea conducerii la sediul poliției a persoanelor cercetate sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni la regimul silvic și care se sustrag urmăririi penale care se efectuează în dosarele penale deschise pe numele acestora. Cu ocazia acestei activități, organele de poliție au condus la sediul poliției Apața un nr. de 5 persoane din cartierul de romi, respectiv numiții B. L., C. C., C. I., C. R. și C. M..
Aparținătorii și membri familiilor persoanelor conduse la sediul poliției, indignate și nemulțumite de această acțiune a poliției s-au adunat în centrul cartierului de romi la intersecția străzilor Unirii, Pădurii și Livezii unde se aflau și inculpații D. G. și M. T., care sunt liderii religioși și spirituali ai acestora.
Cei doi inculpați D. G. și M. T. luând cunoștință de cele întâmplate, i-au îndemnat pe ceilalți cetățeni de etnie romă, printre care se aflau și inculpații C. M., C. V., B. I. și C. V., să se înarmeze cu bâte, coase, furci și să se deplaseze în fața sediului poliției și a primăriei Apața și să amenințe reprezentanții celor două instituții cu distrugerea și incendierea lor, să pună astfel presiune pe aceștia și să-i determine să-i elibereze pe membri familiilor lor care au fost conduși la sediul poliției.
Inculpații D. G. și M. T., care sunt și consilieri locali în cadrul Primăriei Apața și care au o influență puternică asupra întregii comunități de romi din localitatea Apața i-au îndemnat pe toți cei adunați acolo să se deplaseze în fața celor două instituții ale statului unde să protesteze și să se manifeste violent și ca afront la măsurile luate anterior de reprezentanții acestora pentru prevenirea comiterii diferitelor fapte penale și contravenționale de către aceștia.
Un grup numeros de persoane de etnie romă, animați și încurajați de inculpații D. G. și M. T. că nu vor păți nimic, s-au pornit spre centrul comunei, iar când au ajuns în fața primăriei și a poliției au început să ceară socoteală poliției de ce îi anchetează pe ceilalți membri ai familiilor lor și pe reprezentanții primăriei cu privire la măsurile de pază și protecție luate privind fondul forestier al comunei și pentru restituirea căruțelor confiscate de aceștia.
Dintre manifestanți, cei mai agresivi au fost inculpații C. M., C. V., B. I., C. V. și C. C. care ieșise din postul de poliție și au început să strige pe stradă în fața celor două instituții: jos viceprimarul, jos primăria, îndemnându-i totodată pe ceilalți participanți să incendieze cele două instituții și să-și facă singuri dreptate. Această manifestare neautorizată a început în jurul orelor 08,00 când inculpații C. C., C. M., C. V., B. I. și C. V. împreună cu alte 10-20 de persoane s-au deplasat în fața primăriei și a poliției și au protestat violent până în jurul orelor 12,30 când s-au adunat aproximativ 150 de persoane de etnie romă.
În timp ce manifestanții protestau violent în fața primăriei și a poliției, inculpații D. G. și M. T. au rămas în cartierul de romi și îi îndemnau pe ceilalți cetățeni să se înarmeze și ei și să se alăture grupului inițial pentru a provoca scandal public în localitate. Persoane de etnie romă, ascultând îndemnul celorlalți doi inculpați, în intervalul orar 08,00-12,30 s-au manifestat agresiv pe stradă față de autoritățile administrației publice locale și a organelor de poliție.
Cei mai agresivi dintre protestatari au fost inculpații C. M., C. V., B. I., C. V. și ciobotar C. care au lovit cu pumnii și picioarele autospeciala MAI_ fără însă a-i provoca distrugeri, au forțat poarta de acces în curtea primăriei și au blocat drumul județean ce străbate localitatea Apața, îngreunând în toată această perioadă de timp circulația rutieră.
Cu prilejul acestor manifestări, inculpații au spart și parbrizul autoturismului marca Opel Vectra, aparținând părții vătămate Kerekeș Jozsef, ce se afla parcat în fața Primăriei Apața, formându-se dosar penal separate față de aceștia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 al. 1 Cod penal.
Inculpații au aruncat cu bolovani înspre sediile celor două instituții, au amenințat continuu cu prilejul acestei manifestări că vor incendia și vor distruge primăria și poliția Apața, adoptând un comportament fizic și verbal agresiv, solicitând demisia viceprimarului comunei, tulburând astfel buna desfășurare a activității celor două instituții și provocând o indignare generală atât în rândul funcționarilor publici din cele două instituții cât și în rândul comunității din care fac parte. Aceștia au protestat și față de măsurile luate de către reprezentanții administrației publice locale și a ocolului silvic, în vederea prevenirii unor fapte penale, și contravenționale, în dauna cetățenilor comunei, și a fondului forestier, solicitând cu acest prilej restituirea atelajelor hipo confiscate anterior de la cei surprinși în flagrant comițând asemenea fapte și a li se permite în continuare săvârșirea unor fapte similare.
Prin amploarea și intensitatea acestei manifestări neautorizate, desfășurate în timp de aproximativ 4 ore, în care inculpații C. C., C. M., C. V., B. I. și C. V. susținuți de ceilalți doi inculpați D. G. și M. T. prin îndemnuri și încurajări că nu vor exista repercusiuni, au adoptat un comportament violent, țipând și urlând în fața primăriei și a poliției Apața, amenințând cu distrugerea și incendierea sediilor, perturbând și traficul rutier pe drumul județean din localitate, s-a tulburat grav ordinea și liniștea publică și s-a produs scandal public.
Prin comportamentul extrem de agresiv al inculpaților care au protestat față de măsurile legale dispuse de autoritățile administrației publice locale au generat o stare de insecuritate socială și o indignare generală a cetățenilor din localitatea Apața, creându-le o stare de temere pentru integritatea lor fizică și morală.
Inculpații C. M., C. V., B. I., C. V., și C. C. au recunoscut faptul că în data de 03.04.2013 au participat cu toții la manifestarea neautorizată din fața primăriei și a poliției Apața, dar nu au recunoscut că au provocat scandal public și s-au manifestat violent față de reprezentanții celor două instituții.
Nici inculpații D. G. și M. T. nu au recunoscut că ei au fost inițiatorii acestui scandal public care a luat amploare ca urmare a numărului mare de participanți și a modului cum aceștia au protestat timp îndelungat într-un loc public. În cursul urmăririi penale inculpatul D. G. a susținut faptul că în ziua respectivă nici nu se afla în localitate, fiind plecat în municipiul B. la medicul de familie Ț. A. I., însă din declarația acestuia rezultă că inculpatul nu a fost în ziua respectivă la cabinetul său din municipiul B..
Din declarațiile martorilor audiați cu identitate protejată a rezultat că și după ce manifestările au încetat în centrul comunei, inculpații D. G. și M. T. le cereau socoteală participanților de ce nu s-au manifestat și mai violent și de ce nu au incendiat primăria și poliția. Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că scandalul din 03.04.2013 din fața primăriei și a poliției Apața a fost inițiat și susținut de către inculpații D. G. și M. T. care au o mare autoritate și influență în rândul cetățenilor de etnie romă și care i-au încurajat pe ceilalți participanți, printre care și pe cei 5 inculpați să adopte un comportament agresiv și să se manifeste violent în fața celor două instituții publice. Starea de fapt expusă în rechizitoriu este dovedită cu următoarele probe și mijloace de probă:
- proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare filele 4-5
- rezoluția de începere a urmăririi penale filele 6-7
- proces verbal de sesizare din oficiu fila 8
- copia plângerii penale a părții vătămate Kerekeș Jozsef pentru distrugere autoturism, fila 9
- proces verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice efectuate cu acest prilej, filele 10-50
- 2 CD-uri cu captură video ale incidentului, fila 52
- declarații inculpați B. I., filele 53-59, C. C. filele 60-65, C. M. filele 66-73, C. V. filele 74-80, C. V. filele 81-87, D. G. filele 88-94, M. T. filele 95-101
- procese verbale de redare a declarațiilor martorilor cu identitate protejată I. A. fila 103, C. I. fila 104, P. V. filele 105-106, T. G. filele 107-108, D. T. fila 109, N. M. fila 110, T. N. fila 111, S. I. fila 112, T. M. fila 113
- declarații martori A. C. V. filele 114-116, P. D. fila 117, C. I. filele 119-120, L. I. filele 121-123, G. Gh. D. filele 124-126, B. L. filele 127-129, S. I. filele 130-132, V. I. filele 134-136, L. Ș. filele 137-141, O. Gyula filele 142-143, Ș. D. filele 144-145, S. L. fila 146, Kispal M. filele 147-150, S. A. fila 151, Szekely R. fila 152, Valadi I. filele 153-155, S. I. filele 156 -157, S. Gyula filele 158-160, S. L. filele 161-162, C. V. fila 163, Ț. A. I. filele 164-165, B. D. fila 166, C. G. filele 167-168, C. M. fila 170, B. L. Darius, filele 172-173, F. D. fila 175, L. M. fila 176, Bokor D. fila 177, B. L. fila 178, Bokor Vergil fila 179, C. E. fila 180, Kalanyos R. fila 181, B. S. fila 182, C. V. fila 183, B. R. fila 184, C. R. fila 185, C. I. fila 188, C. R. V. fila 189, C. G. fila 190, A. C. fila 204, B. N. fila 205, A. D. fila 206
- adresă Serviciul de Ambulanță Județean B. filele 186-187
- proces verbal încheiat de organele de poliție prin care au constatat faptul că martorul Z. N. G. a refuzat să dea declarație în calitate de martor
- fișe intervenție ambulanță filele 192-200
- raportul organelor de poliție Apața de identificare și conducere la sediul poliției a mai multor persoane, fila 201
- proces verbal de redare a conversației purtate cu D. S., fila 202
- adresă IPJ –Serviciul Cabinet fila 207
- adresă Partidul Democrat Liberal –Organizația Județeană B., fila 208
- proces verbal întocmit de organele de poliție Apața de identificare și conducere la sediul poliției a persoanelor cercetate în dosarele penale silvice aflate în lucru, filele 209-210
- rapoarte polițiști privind folosirea forței și a mijloacelor din dotare filele 211-219.
Sub aspectul profilului moral al inculpaților instanța a reținut următoarele: inculpatul D. G. este în vârstă de 59 ani, este consilier local în cadrul Primăriei Apața și deține și funcția de pastor al Bisericii Penticostale din . de cazier a inculpatului a rezultat faptul că prin se4ntința penală nr. 736 din 13.04.2007 a Judecătoriei B. definitivă prin decizia penală nr. 438/R/25. 06.2009 a Curții de A. B., a fost condamnat la o pedeapsă de 10 luni închisoare cu suspendare condiționată, conform art. 81,82 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3 Cod penal cu art. 74,76 Cod penal. Față de această condamnare inculpatul D. G. nu se află în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal, deoarece potrivit art. 86 Cod penal acesta este reabilitat de drept.
Inculpatul M. T. este în vârstă de 48 ani, căsătorit și are 4 copii. Din fișa de cazier a inculpatului a rezultat faptul că prin ordonanța nr. 240/P/2009 din 03.08.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria R. i s-a aplicat o amendă administrativă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.85 al. 1 din OUG 195/2002 republicată.
Inculpatul C. C. este în vârstă de 20 ani, nu este căsătorit, nu are copii. Nu are loc de muncă. Din fișa de cazier a inculpatului a rezultat faptul că prin sentința penală nr. 69/29.06.2011 a Judecătoriei R. a fost condamnat la 1 an închisoare cu suspendare condiționată, stabilind un termen de încercare de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 239 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală. Față de această condamnare inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal.
Inculpata C. M. este în vârstă de 47 de ani, este căsătorită și are 4 copii. Nu are loc de muncă și nu are antecedente penale.
Inculpatul C. V. este în vârstă de 51 ani, este căsătorit și are 4 copii. Nu are loc de muncă și nu are antecedente penale.
Inculpatul C. V. este în vârstă de 52 ani, este căsătorit și are 3 copii. Nu are loc de muncă și nu are antecedente penale.
Inculpatul B. I. este în vârstă de 37 ani, este căsătorit și are 6 copii dintre care 3 minori. Nu are loc de muncă și nu are antecedente penale.
Urmare a intrării în vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod Penal instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților D. G. și M. T. din cea de instigare la săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 25 raportat la art. 321 al. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 47 Noul Cod penal raportat la art. 371 Noul Cod penal.
Totodată, a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților C. C., C. M., C. V., B. I., C. V. din cea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 al. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 371 Noul Cod penal.
Nici în etapa cercetării judecătorești inculpații D. G. și M. T. nu au recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina lor prin actul de sesizare al instanței.
Inculpatul D. G. a susținut că în dimineața zilei de 03.04.2013, a fost la medicul de familie împreună cu B. A. și B. D. pe la orele 8,30-9,00. S-a întors din B. la orele 12,30 ora aproximativă când B. A. și Bokor D. au înregistrat adeverințele la Primărie. Pentru că are artrită la picioare, când a ajuns a acasă s-a pus în pat și nu a mai ieșit din casă.
Inculpatul M. T. a susținut că în dimineața zilei de 03.04.2013 nu era acasă deoarece are multe animale 40 vaci și 200 de oi și le ține la o fermă din afara satului, prin urmare nu avea cum să audă scandalul. S-a întors de la fermă în jurul orelor 11,00 iar din fața locuinței sale de la care are vedere spre primărie și postul de poliție a văzut și auzit salvări. La cca. 45 minute a venit B. I. care i-a spus că, consilierii locali ar trebui să ia măsuri și să facă ceva. El i-a spus că nu are ce să facă, să facă o plângere. După discuția cu B., a fost chemat de sora sa să mănânce, după care a plecat din nou la grajd care se află la 3 km de localitate.
Ceilalți inculpați au avut aceeași poziție ca și în cursul urmăririi penale respectiv au recunoscut că au strigat dar nu și că s-au manifestat violent.
Semnificative în privința stării de fapt prezentate în actul de sesizare al instanței sunt declarațiile martorilor sub identitate protejată.
Astfel, martorul audiat la termenul din data de 21.01.2014, fila 31 din volumul IV al dosarului a învederat faptul că are cunoștință despre manifestația din 03.04.2013 din fața primăriei și poliției Apața. A recunoscut pe majoritatea manifestanților. I-a văzut pe inculpații D. și M. la intersecția străzilor Unirii, M. V., Brașovului. Pe la orele 7,30-08,00 i-a văzut pe acești inculpați la intersecția celor 3 străzi. D. și M. spuneau cetățenilor de etnie romă să meargă la primărie să-și facă dreptate. Inculpatul D. îi îndemna pe oameni să meargă să-și facă dreptate pentru că el nu mai este acolo și nu mai poate să facă dreptate. Martorul a mai învederat faptul că acești inculpați D. și M. au cerut socoteală manifestanților când s-au întors de la primărie pentru faptul că nu s-au manifestat suficient de violent. L-a auzit pe inculpatul D. cerându-le manifestanților să se comporte în așa fel încât să-l dea jos pe actualul viceprimar G. și să poată fi dânsul numit în funcție.
Un alt martor audiat la același termen de judecată, fila 30 din volumul IV a declarat faptul că manifestanții s-au comportat violent, au rupt poarta și au agresat poliția. I-a văzut pe inculpații D. și M. între orele 09-11,00 îndemnându-i pe manifestanți să manifeste în fața primăriei și poliției.
Instanța a avut în vedere și declarația de la fila 32 din volumul IV, în cuprinsul căreia un alt martor relatează că manifestanții au forțat poarta primăriei și că au atacat mașina poliției. A auzit când inculpatul D. a promis manifestanților că dacă va ajunge primar nu o să se mai lege nimeni de ei, nu o să mai fie sancționați pentru furturile de lemne, nu o să li se mai confiște căruțele. A auzit că inculpatul D. a promis că va desființa postul de poliție Apața dacă va ajunge primar.
Conform declarației de la fila 33 din volumul IV al dosarului, inculpații D. G. și M. T. le spuneau cetățenilor de etnie romă să dea foc la primărie. A văzut de asemenea printre manifestanți și pe C. C., C. M., C. V., B. I. și C. V..
Martorul audiat la fila 35, același volumul IV, a relatat faptul că manifestanții au dorit să dea foc la primărie și poliție, au blocat drumul. Manifestanții erau nemulțumiți în legătură cu niște căruțe confiscate.
Semnificativă pentru starea de fapt reținută în cauză este și declarația martorului G. G. D., fila 98, volumul III din dosarul cauzei. Acesta a relatat în cuprinsul declarației sale faptul că a încercat să poarte un dialog cu persoanele adunate în fața poliției și a primăriei și până la urmă a reușit. Este adevărat că cei adunați în fața poliției i-au adresat expresii injurioase și au strigat „haideți măi să ne facem singuri dreptate”. Solicitările manifestanților erau acelea de a fi lăsați să taie lemne în pădure după bunul plac. Este posibil ca în intervalul de 2 ore jumătate – 3, cât a durat manifestația, manifestanții să fi amenințat că vor da foc primăriei și poliției în cazul în care nu vor fi lăsați în pădure să taie lemne după bunul plac. Datorită felului în care s-au manifestat manifestanții i-a fost creată o stare de teamă atât martorului cât și familiei sale. Ordinea publică și traficul rutier au fost afectate în localitate.
Datorită situației precare economice din . faptului că romii nu-și găsesc de lucru aceștia încearcă să-și câștige existența prin fapte mai puțin legale și una din aceste modalități ar fi tăierea ilegală a lemnului din pădure. S-a încercat luarea de măsuri împotriva acestor persoane iar dânșii sunt nemulțumiți de măsurile luate. Printre manifestanți i-a văzut pe B. I., C. V., C. V., C. C. și C. M.. Este adevărat că aceste persoane au fost cele mai agresive. În comună s-a discutat că inculpații M. și D. ar fi îndemnat pe manifestanți să protesteze în fața primăriei și a poliției.
Instanța a reținut, totodată, că o parte dintre martorii care în cursul urmăririi penale au susținut că manifestația din 03.04.2013 le-a creat o stare de panică și insecuritate, că au văzut pe manifestanți manifestându-se agresiv, la adresa primăriei și poliției, strigând jos primăria, jos poliția, să ne facem singuri dreptate, să dăm foc primăriei și poliției, că au blocat traficul rutier, că au lovit cu pumnii și picioarele mașina poliției încercând să spargă geamurile, și-au schimbat declarațiile în fața instanței fără a putea explica în vreun fel schimbarea declarațiilor sau încercând să acrediteze ideea că răspunsurile le-ar fi fost sugerate de șeful de post de la Poliția Apața, fără însă a exista dovada formulării vreunei plângeri penale împotriva acestuia.
Instanța a apreciat că martorii nu au justificat credibil schimbarea declarațiilor, motiv pentru care a avut în vedere declarațiile inițiale ale acestora date în cursul urmăririi penale. Împrejurarea că cea mai mare parte a martorilor au retractat declarațiile date în cursul urmăririi penale nu poate fi luată în considerare câtă vreme nu au făcut dovada presiunilor exercitate asupra lor așa cum susțin, iar la dosar sunt declarații scrise de aceștia.
Probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, instanța neputând înlătura declarațiile date de martori în faza de urmărire penală numai pe considerentul că acești martori audiați în instanță nu și-au mai menținut declarațiile inițiale.
În privința declarațiilor medicului Ț. A. I. instanța a reținut faptul că declarațiile acestuia sunt contradictorii. În timpul urmăririi penale aceasta a declarat că nu-și mai aduce aminte. Ulterior, a venit în instanță necitat și a invocat cu certitudine faptul că inculpatul D. ar fi fost prezent între orele 10 și 12 la cabinetul său. Din adresa medicului depusă la dosar rezultă că în data respectivă a fost prezent la cabinetul său doar inculpatul D., ceilalți cărora se spune că li s-au eliberat certificate prenupțiale nu figurează în registru.
Din ansamblul probator administrat a rezultat întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și a pronunțat soluția descrisă la începutul prezentei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații D. G. și M. T. care a solicitat achitarea în temeiul art. 16 lit. a din Codul de procedură penală achitarea inculpaților, în sensul că fapta nu există iar, în subsidiar, lit. c al art. 16 din Codul de procedură penală, în sensul că nu există probe că inculpații ar fi săvârșit fapta de instigare.
În primul rând, critica adusă acestei hotărâri de către inculpați vizează interpretarea probelor care potrivit art. 103 Cod de procedură penală ar fi trebuit efectuată ținând cont de toate probele administrate în dosar, cât și aprecierea lor în măsura în care se coroborează unele cu altele. Or, în cauză instanța de fond a apreciat în mod greșit probele administrate, dând eficiență juridică numai acelor probe care de altfel sunt contradictorii între ele, și anume, declarațiilor de martori cu identitate protejată. La dosar există patru declarații ale unor martori cu identitate protejată care sunt contradictorii între ele, în raport de declarațiile date de numeroși alți martori propuși atât de către parchet cât și de către inculpați, declarații care se coroborează între ele, în sensul că din conținutul acestora reiese faptul că inculpații nu au instigat și mai mult, nici măcar nu au fost prezenți la locul faptei în dimineața zilei respective, în schimb declarațiile martorilor cu identitate protejată, contradictorii între ele, vin să incrimineze pe cei doi inculpați.
S-a mai susținut că întreaga anchetă penală din perspectiva audierii martorilor în faza de urmărire penală este lovită de nulitate absolută, în sensul că niciunul dintre martorii cu identitate protejată înainte de a fi audiați nu au depus jurământul prevăzut de lege. De reținut este și faptul că unii dintre martorii audiați în fața instanței de judecată au susținut împrejurarea că polițiștii anchetatori în acest dosar, i-au oprit pe stradă și i-au pus să semneze declarația fără ca să li se dea posibilitatea să lectureze declarația pentru a avea cunoștință de ceea ce urma să semneze.
Inculpații au mai arătat că nu se știe cine sunt martorii sub acoperire, unii dintre ei s-au prezentat după ce s-a trimit cauza la R. și la sugestia viceprimarului în funcție la acea vreme și a ajutorului de post au relatat aspectele spuse de ei. Cei trei martorii sub identitate protejată care au fost audiați, lucrau la primărie și au fost amenințați de către viceprimarul G. care îndeplinea la acel moment interimatul funcției de primar, în sensul că dacă nu vor declara cum le spune el vor fi dați concediați. Acestora le era teamă să nu-și piardă serviciul pentru că primarul care a fost în exercițiu în . urma să se organizeze alegeri anticipate la care vroia să participe viceprimarul G. și contracandidatul său de bază era inculpatul D. care era consilier în cadrul Consiliului Local, mai mult decât atât acesta fiind și predicator la Biserica penticostală din .> De asemenea, în motivarea hotărârii se mai reține faptul că nu ar exista dovezi în sensul că nu s-ar fi formulat plângeri în legătură cu actele polițiștilor din dimineața zilei respective, deși la dosarul cauzei există copia plângerii. Dacă a existat o manifestare de nemulțumire din partea comunității din . fost determinată de comportamentul polițiștilor, din propria inițiativă a celorlalți coinculpați fără ca acești inculpați D. G. și M. T. să fi determinat în vreun fel sau altul. Inculpații au demonstrat cu martori împrejurarea că în dimineața zilei respective, inculpatul D. era plecat la B. la medicul de familie, iar celălalt inculpat M. s-a dus cu „noaptea în cap” la ferma lui pentru a avea grijă de animale.
În subsidiar, inculpații au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii acestora.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 Cod procedură penală se constată că apelurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză și a atribuit faptelor caracterizarea juridică legală.
Probele administrate în cauză demonstrează, fără putință de tăgadă, că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care prima instanță a dispus condamnarea lor.
În primul rând, instanța va analiza motivul invocat de inculpați referitor la nulitatea absolută a declarațiilor martorilor protejați pe considerentul că aceștia nu ar fi depus jurământul.
Instanța constată că acest motiv este lipsit de temei, deoarece: martorul a cărui declarație se află la fila 30 volumul IV a depus jurământul; la fel declarația de la fila 31; la fel declarațiile de la filele 32, 33, 34, 35 acești martori afirmând că au depus jurământul și înainte de a i se lua declarație în cursul urmăririi penale.
De altfel, această atribuție revine președintelui completului și există prezumția că acesta și-a îndeplinit obligația; prezumția poate fi răsturnată numai în condițiile legii; simpla afirmație în acest sens nu este suficientă pentru a conduce la nulitatea acestor declarații, astfel că acest motiv de apel este cu totul lipsit de suport.
În ce privește declarația martorului Ț. A. I. (filele 164-165 dosar urmărire penală), aceasta a declarat că nu-și mai aduce aminte. Ulterior, a venit în fața instanței de fond, necitat și a invocat cu certitudine faptul că inculpatul D. ar fi fost prezent între orele 10 și 12 la cabinetul său. Din adresa medicului depusă la dosar rezultă că în data respectivă a fost prezent la cabinetul său doar inculpatul D., ceilalți cărora se spune că li s-au eliberat certificate prenupțiale nu figurează în registru.
S-a depus copie certificată de pe registrul de consultații, pentru că în ipoteza în care inculpatul s-ar fi prezentat la cabinetul său medical din Apața, era obligatoriu să fie trecut în registrul de consultații; totuși, pe acest registru nu apare ora la care s-ar fi prezentat inculpatul. Cum manifestația din centrul comunei s-a derulat în intervalul orar 08,00-12,30, inculpatul ar fi avut timp să revină de la cabinetul situat în . rezultă din rețeta aflată la fila 43, volumul IV, la locul manifestației.
Inclusiv parafa medicului atestă că acesta are calitatea de medic de familie în Apața.
Prin urmare, afirmația inculpatului D. (inclusiv prin notele scrise depuse la dosar în apel) că s-ar fi deplasat la B. nu este reală, din moment ce cabinetul medical este situat chiar în com. Apața, . (parafa medicului aflată pe biletul de trimitere de la fila 94 volumul III dosar instanță).
În mod asemănător, apărarea inculpatului M. T. care susține că în dimineața zilei de 03.04.2013 nu era acasă, deoarece are multe animale (40 vaci și 200 de oi) și le ține la o fermă din afara satului, prin urmare nu avea cum să audă scandalul nu este credibilă. Inculpatul a susținut că s-a întors de la fermă în jurul orelor 11,00 iar din fața locuinței sale de la care are vedere spre primărie și postul de poliție a văzut și auzit salvări. La cca. 45 minute a venit B. I. care i-a spus că, consilierii locali ar trebui să ia măsuri și să facă ceva. El i-a spus că nu are ce să facă, să facă o plângere. După discuția cu B., a fost chemat de sora sa să mănânce, după care a plecat din nou la grajd care se află la 3 km de localitate.
Faptul că inculpatul s-a deplasat la ferma din afara localității nu reprezintă o justificare a faptului că era imposibil să se afle în comună, câtă vreme distanța este una foarte scurtă, astfel că acesta avea suficient timp pentru a se deplasa la fermă și apoi în comună, cu atât mai mult cu cât martorii menționați au declarat că i-au văzut pe acesta și pe inculpatul D. amestecați în mulțime, mai discret tocmai pentru a nu fi văzuți.
De altfel, chiar inculpatul M., în declarația de la fila 99 dosar urmărire penală a relatat că în dimineața de 3 04.2013 se afla la locuința sa, a auzit strigăte și gălăgie, a ieșit în stradă și a văzut un grup mare de consăteni de etnie romă; aceștia i-au cerut să-i însoțească, în calitate de consilier, la poliție și Primărie pentru a-i ajuta să-și facă dreptate, deoarece o parte din rudele lor fuseseră duși la poliție pentru cercetarea unor furturi de material lemnos și le-au fost confiscate căruțele și lemnele și că a asistat cam o oră la scandal, după care a plecat la grajdul de animale situat în câmp.
În consecință, afirmațiile inculpaților apelanți, în sensul că la dosar nu există probe care să dovedească vinovăția lor nu pot fi acceptate de instanța de control judiciar, fiind simple afirmații fără nici un suport.
În plus, în fața instanței au fost readministrate probele de la urmărirea penală, precum și probe noi, astfel că dreptul la apărare al inculpaților a fost pe deplin respectat.
Este de observat că instanța de fond a procedat la o analiză exhaustivă a probelor administrate, din care rezultă, fără putință de tăgadă, că inculpații, în calitatea lor de lideri ai comunității de romi, au comis infracțiunea de instigare la tulburarea ordinii și liniștii publice pentru care au fost condamnați.
Similar primei instanțe, C. constată deosebit de relevante depozițiile martorilor cu identitate protejată, între aceste depoziții nu există contradicții așa cum au susținut inculpații, dimpotrivă, acestea susțin în esență același lucru, cu mici diferențe de detaliu, în funcție de faptele percepute de fiecare și firești, în condițiile în care fiecare a văzut un anumit moment al agresiunii și scandalului provocat de toți inculpații, inclusiv cei ce nu au promovat calea de atac a apelului.
Cum aceste depoziții au fost analizate pe larg de prima instanță, instanța nu va relua conținutul acestor depoziții, deoarece a proceda la reluarea lor ar fi tautologic.
Aceste depoziții, alături de depozițiile martorilor G. G. D., fila 98, volumul III, A. C. V. (fila 100, volumul III dosar instanță).
Acest ultim martor a relatat în fața instanței că se afla în sediul postului de poliție, împreună cu alți colegi polițiști, au venit aparținătorii persoanelor aduse pentru cercetări la post, în jur de 20-30 de persoane, fără a fi prezenți cei doi inculpați, D. și morar, dar a auzit zilele următoare că ceștia ar fi trimis oamenii să manifeste în fața primăriei și a poliției, că nu a auzit nimic legat de căruțele confiscate, că oamenii s-au potolit pentru moment, dar au început din nou. Martorul a mai relatat că traficul a fost perturbat, la fel ordinea publică, ulterior ar fi venit și salvare, dar nu știe pe cine au luat., că participanții au aruncat cu pietre în mașina firmei de pază, în poarta sediului postului de poliție și că toată manifestația i-a creat o stare de temere.
Martorul L. Ș. a relatat în depoziția de la filele 120-121 volumul III dosar instanță, că nu mai știe dacă la urmărirea penală a relatat că inculpații apelanți ar fi fost printre manifestanți, deși singura justificare pentru schimbarea declarațiilor date în cursul urmăririi penale a arătat că răspunsurile i-ar fi fost sugerate de către șeful de post de la Poliția Apața.
Această justificare nu poate fi primită de instanță, deoarece martorul nu este o persoană care să nu știe ce spune, are calitatea de inginer silvic, astfel că la momentul luării declarației în cursul urmăririi penale ar fi aptitudinea să-și dea seama ce face și să spună adevărul, fără a se lăsa influențat de sugestiile șefului de post, dacă acestea au existat. În plus, dacă așa ar fi stat lucrurile și șeful de post i-ar fi sugerat răspunsurile, atunci martorul avea posibilitatea de a refuza să semneze declarația ori de a spune pur și simplu adevărul și chiar de formula o plângere împotriva acestuia, ceea ce martorul nu a făcut.
Cu toate acestea, martorul afirmă că în declarația olografă sunt înscrise răspunsurile pe care le-a dat la întrebările ce i-au fost adresate, nicidecum că aceste răspunsuri ar fi fost sugerate de cineva, dar că nu a fost lăsat să declare liber despre eveniment și că acest eveniment i-a creat o stare de teamă și insecuritate pentru el și familia sa.
În această declarație olografă (filele 140-141 dosar urmărire penală) martorul a relatat că manifestanții au fost foarte agresivi, că nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, că persoanele de etnie rromă care au manifestat terorizează cetățenii comunei prin furturi din locuințe, câmpuri, culturi, pădure, că inculpatul D. are influență asupra unui grup mare de rromi pentru că este și lider religios și că l-a văzut pe inculpatul M. printre manifestanți.
La finalul acestei declarații, martorul a cerut să fie protejat de organele în drept față de cei implicați în eveniment, deoarece aceste persoane sunt foarte agresive.
Cum martorul nu a oferit nicio justificare credibilă pentru schimbarea esențială a declarațiilor, instanța de apel constată similar primei instanțe, că în cursul urmăririi penale a spus adevărul și că este posibil ca această schimbare să fi avut loc din cauza stării de temere.
De altfel, depoziția acestui martor dată în fața primei instanțe conține mai multe contradicții. Astfel, mar torul a relatat că există probleme în comună în legătură cu furtul de material lemnos de către romi și că aceștia au vrut să-l atace în anul 2012 când i-a prins furând lemne, a formulat și o plângere împotriva lor; că deși nu l-a văzut pe inculpatul D. printre manifestanți, a auzit că fiul acestuia ar fi fost implicat în furtul de material lemnos.
Martorul a afirmat că manifestanții nu au afectat traficul, deoarece manifestanți se dădeau la o parte când treceau mașinile: instanța are a constata că această afirmație nu poate fi susținută, deoarece simplul fapt că oamenii erau pe drum afecta circulația, deoarece aceștia nu se puteau da la o parte din drum suficient de repede pentru a nu afecta circulația, faptul fiind de notorietate șu firesc.
Singurele declarații constante atât pe parcursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești sunt cele ale martorilor cu identitate protejată.
Astfel, acești martori au relatat că inculpatul D. este pastorul bisericii penticostale din Apața, frecventată numai de cetățeni de etnie rromă și dorește ca prin prisma influenței pe care o are asupra acestora să dețină funcția de primar.
Martorii au relatat că atât inculpatul D. cât și inculpatul M. se aflau printre manifestanți și îi îndemnau să se deplaseze în fața primăriei și poliției și aceștia strigau să li se facă dreptate, în sensul de a li se restitui căruțele confiscate și de a fi lăsați să ia lemne din pădure, prin intimidarea viceprimarului.
Martorii au mai afirmat că inculpații apelanți D. și M. și cu alte prilejuri au instigat cetățenii de etnie rromă să fie agresivi la adresa autorităților și că de când inculpatul D. nu mai este viceprimar încearcă să influențeze aceste persoane la diverse manifestări în funcție de nemulțumirile pe care le are.
Unul dintre acești martori (filele 105-106 dosar urmărire penală) a relatat că în data respectivă se afla pe stradă, chiar în centrul comunei, erau deja adunați mai mulți cetățeni de etnie rromă, iar inculpații D. și M. îi influențau pe toți să meargă la poliție și să facă scandal, să arunce cu bolovani în primărie și poliție și pentru că mai multe persoane fuseseră conduse la poliție pentru cercetări, inculpații au decis să profite de această situație și să-i îndemne pe ceilalți cetățeni să protesteze violent, „să desființeze aceste instituții” și „să nu ne fie frică deoarece ei sunt în spatele nostru”.
Acest martor a relatat că nu s-a deplasat cu grupul la primărie și poliție, dar a aflat de la cei care au participat că în jurule orelor 12,00 grupul s-a întors de la primărie și s-au întâlnit din nou cu cei doi inculpați la intersecția .. Principală, iar aceștia le-au cerut socoteală de ce nu s-au manifestat mai violent, de ce nu au aruncat cu bolovani și de ce nu au incendiat primăria și poliția și de această dată au plecat și ei cu grupul de manifestanți, martorul arătând că a văzut acest fapt.
De asemenea, acest martor a afirmat că l-a auzit pe inculpatul D. spunând că dacă va ajunge primar va desființa poliția și gardienii dându-le frâu liber rromilor și că în ziua respectivă inculpatul D. le-a solicitat rromilor să se manifeste de așa manieră încât să-l schimbe pe actualul viceprimar și să îl numească pe el în această funcție pentru a le da căruțele înapoi și aceștia să poată continua cu furtul de lemne din pădure.
În consecință, declarațiile martorilor ci identitate protejată se coroborează cu declarațiile celorlalți martori date în cursul urmăririi penale, dar și al cercetării judecătorești, cu precizarea formulată anterior, că martorii care și-au schimbat declarațiile nu au oferit o justificare serioasă și credibilă pentru această schimbare, dar și cu alte probe, inclusiv declarațiile inculpaților.
Exemplificativ, instanța menționează declarația inculpatei C. M. (fila 70 dosar urmărire penală) care a relatat că ea nu a fost îndemnată de nimeni să facă scandal sau să arunce cu diverse obiecte, dar că a auzit alți participanți au venit la îndemnul fostului viceprimar D. G..
Nu sunt de neglijat nici declarațiile unor locuitori din comună care au afirmat că sunt indignați de faptul că rromii care au fost prinși la furat în pădure și au probleme cu respectarea legilor, au avut curajul ca „în plină zi să ceară socoteală autorităților, să atace primăria și poliția, să ceară lucrurile confiscate după ce au fost prinși la furat lemne din pădure. Mulți dintre cei care au făcut scandal se ocupă cu furturi din gospodăriile oamenilor, de pe câmpurile lucrate, iar când au fost prinși au devenit foarte agresivi cu oricine le-a stat în cale, pădurari, poliție, etc.” - filele 121-122 dosar urmărire penală).
Așa cum judicios a observat și prima instanță, esențială este declarația martorului G. G., viceprimarul . nu se poate susține că trebuie înlăturată pe considerentul că a fost contracandidatul inculpatului D. și care a relatat aceleași împrejurări cu privire la implicarea celor doi inculpați apelanți – filele 124-126 dosar urmărire penală, fila 98, volumul III din dosarul cauzei. Acesta a relatat în cuprinsul declarației sale faptul că a încercat să poarte un dialog cu persoanele adunate în fața poliției și a primăriei și până la urmă a reușit. Este adevărat că cei adunați în fața poliției i-au adresat expresii injurioase și au strigat „haideți măi să ne facem singuri dreptate”. Solicitările manifestanților erau acelea de a fi lăsați să taie lemne în pădure după bunul plac. Este posibil ca în intervalul de 2 ore jumătate – 3, cât a durat manifestația, manifestanții să fi amenințat că vor da foc primăriei și poliției în cazul în care nu vor fi lăsați în pădure să taie lemne după bunul plac. Datorită felului în care s-au manifestat manifestanții i-a fost creată o stare de teamă atât martorului cât și familiei sale. Ordinea publică și traficul rutier au fost afectate în localitate.
Datorită situației precare economice din . faptului că romii nu-și găsesc de lucru aceștia încearcă să-și câștige existența prin fapte mai puțin legale și una din aceste modalități ar fi tăierea ilegală a lemnului din pădure. S-a încercat luarea de măsuri împotriva acestor persoane iar dânșii sunt nemulțumiți de măsurile luate. Printre manifestanți i-a văzut pe B. I., C. V., C. V., C. C. și C. M.. Este adevărat că aceste persoane au fost cele mai agresive. În comună s-a discutat că inculpații M. și D. ar fi îndemnat pe manifestanți să protesteze în fața primăriei și a poliției.
În consecință, instanța de apel are a constata că inculpații apelanți se fac vinovați de comiterea infracțiunii de instigare la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice pentru care au fost condamnați, probele dovedind fără putință de tăgadă vinovăția acestora, astfel că solicitările cestora de achitare sunt lipsite de temei și vor fi respinse.
Cu privire la individualizarea judiciară a tratamentului penal, instanța constată că inculpaților apelanți le-au fost aplicate pedepse de câte 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit Cod penal anterior.
C. constată că nu se impune reducerea acestor pedepse: față de starea de fapt reținută chiar se impuneau pedepse mai aspre, dar în lipsa apelului promovat de Ministerul Public nu se pot majora aceste pedepse, astfel că instanța acordă eficiența cuvenită principiului non reformatio in pejus.
Având în vedere criteriile de individualizare judiciară a tratamentului penal, referitoare la conținutul concret al faptei comise, urmarea produsă – o serioasă perturbare a traficului, distrugerea unor bunuri, tulburarea adusă ordinii și liniștii publice, starea de temere care s-a creat în rândul locuitorilor comunei, impuneau pedepse mai aspre față de cele aplicate de instanță. Cum acest lucru nu este posibil în apelul promovat de inculpați, consecința este aceea a respingerii solicitării acestora de reducere a pedepselor.
Pentru considerentele mai sus expuse, se constată că toate criticile aduse hotărârii primei instanțe sunt lipsite de fundament, aceasta este legală și temeinică și potrivit art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge apelurile declarate de inculpații D. G. și M. T..
Cu aplicarea art. 275 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații D. G. și M. T. împotriva sentinței penale nr. 31/23 aprilie 2014 a Judecătoriei R., pe care o menține.
Obligă inculpații să plătească statului sumele de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 octombrie 2014.
Președinte Judecător
M. Ș. S. F.
Grefier
A. O.
Red.S.F./03.03.2015
Tehnoredact.A.O./05.03.2015/5 ex.
Jud.fond V. G. C.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 276/2014. Curtea de... → |
|---|
