Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 488/2012. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 488/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 25-05-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 488/R DOSAR NR._
Ședința publică din data de 25 mai 2012
Instanța constituită din:
- Complet de judecat CR1:
Președinte - O. B.
Judecător - C. E.
Judecător - M. D.
- Grefier- C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D. C. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. DE PE L. J. B. și asiguratorul SOCIETATEA DE A. R. A. ASIGURĂRI SA, împotriva sentinței penale nr.2549/S din 16 decembrie 2011, pronunțată de J. B. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 mai 2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 17 mai 2012, iar apoi pentru data de 25 mai 2012, când,
CURTEA
Asupra recursului de față:
I. P. sentința penală 2549/2011 J. B. a dispus după cum urmează:
„În baza art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă inculpatul A. L. C. (fiul lui C. și G., născut la data de 20..02.1988 în mun. Ploiești, domiciliat în mun. Ploiești, ., ., ., cetățean român, necăsătorit, studii superioare, inspector A. asigurări, fără antecedente penale, posesor CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 65 Cod penal și art. 64 lit. c Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală condamnă același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 33 lit. b Cod penal, art. 34 alin. 1 Cod penal și art. 35 Cod penal contopește pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și interzicerea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 al. 2 Cod penal interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art. 861 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condițiile art. 862 Cod penal.
În baza art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare stabilește ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova și va avea următoarele obligații:
- se va prezenta la fiecare convocare la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B.;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
- va participa la programul de consiliere individuală derulat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal referitoare la faptul că: dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere și obligația stabilită, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.
În baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998, art. 999 cod civil de la 1864 admite în parte acțiunea formulată de părțile civile (în calitate de părinți ai victimei) M. I. (dom. în mun. B., .. 38, ., CNP_) și M. P. (cu același domiciliu, CNP_) pentru suma de 9.214,22 lei daune materiale și 75.000 Euro daune morale și respinge celelalte pretenții.
În baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998, art. 999 Cod civil de la 1864 admite în parte acțiunea formulată de partea civilă P. E. (cu domiciliul în ., CNP_) pentru suma de 1.000 Euro daune morale și respinge celelalte pretenții.
În baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998, art. 999 Cod civil de la 1864 admite în parte acțiunea formulată de partea civilă M. I. (în nume propriu) pentru suma de 2.895 lei daune materiale și 7.500 Euro daune morale și respinge celelalte pretenții.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil de la 1864 și art. 313 din Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare admite acțiunea formulată de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B. (cu sediul în mun. B., Calea București nr. 25-27), pentru suma de 24.729,54 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei M. R..
În baza art. 49 din Legea nr. 136/1995 și art. 26 din Ordinul nr. 5/2010 emis de Comisia de Supraveghere al Asigurărilor, obligă asigurătorul . SA (cu sediul în mun. București, .. 3, . 3) să plătească următoarele despăgubiri:
Părților civile M. I. și M. P. (în calitate de părinți ai victimei) suma de 9.214,22 lei daune materiale și 75.000 Euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății) cu titlu de daune morale;
Părții civile P. E. suma de 1.000 Euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății) cu titlu de daune morale;
Părții civile M. I. (în nume propriu) suma de 2.895 lei daune materiale și 7.500 Euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății) cu titlu de daune morale;
Părții civile S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B. suma de 24.729,54 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei M. R.;
În baza art. 193 Cod procedură penală raportat la art. 26 din Ordinul nr. 5/2010 emis de Comisia de Supraveghere al Asigurărilor, obligă asiguratorul . SA să plătească părții civile M. I. suma de 4.200 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu de avocat în faza de urmărire penală și în faza de judecată.
În baza art. 189 și art. 191 alin 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 970 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 50 lei reprezentând 1/4 din onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va achita de Tribunalul B. în contul Baroului B..”
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 661/P/2011 din data de 28.06.2011 al Parchetului de pe lângă J. B. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A. L. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal și art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut că în data de 15.01.2011 în jurul orelor 11.05, inculpatul a condus autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_ pe .. B. și la intersecția cu . respectat semnificația indicatorului STOP, a pătruns în intersecție și s-a tamponat cu autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ condus de partea vătămată M. I., căruia nu i-a acordat prioritate de trecere, în urma accidentului de circulație rezultând decesul victimei M. R. I. și vătămarea corporală a părții vătămate M. I., care a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 55-58 zile de îngrijiri medicale.
La termenul din 01.11.2011 inculpatul A. L. C. a solicitat, înainte de citirea actului de sesizare, ca judecata în prezenta cauză să se facă în conformitate cu prevederile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor depuse în circumstanțiere, cerere admisă de instanță. Cu aceiași ocazie inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată astfel cum acestea sunt descrise în actul de sesizare.
Anterior acestui termen s-a constituit parte civilă în cauză (în calitate de părinți ai victimei) M. I. și M. P. cu suma de 20.769,29 lei daune materiale și 150.000 Euro daune morale, P. E. cu suma de 3.000 Euro daune morale și M. I. (în nume propriu) pentru suma de 1.314 lei daune materiale și 30.000 Euro daune morale. Ulterior, cu ocazia audierii, partea civilă și-a majorat pretențiile civile reprezentând daune materiale la suma de 2895 lei, diferența de 1500 lei reprezentând costul unei noi intervenții chirurgicale și a unei șosete speciale pentru piciorul stâng.
În faza de urmărire penală S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B. s-a constituit parte civilă cu suma de 24.729,54 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei M. R.;
Pe latura civilă a cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri, cu declarațiile părților civile M. I. și M. P., ale martorilor N. M. C. și N. A..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
În data de 15.01.2011 în jurul orelor 11.05, inculpatul a condus autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_ pe .. B. și la intersecția cu . respectat semnificația indicatorului STOP, a pătruns în intersecție și s-a tamponat cu autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ condus de partea vătămată M. I., căruia nu i-a acordat prioritate de trecere, din impact cele două autoturisme fiind proiectate într-un gard de beton și într-un alt autoturism parcat.
În urma accidentului de circulație a rezultat decesul victimei M. R. I. și vătămarea corporală a părții vătămate M. I., care a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 55-58 zile de îngrijiri medicale.
Victima M. R. I. a decedat la data de 03.02.2011 la S. C. Județean de Urgență B., din actele medico legale întocmite rezultând că între leziunile traumatice și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă.
Situația de fapt mai sus expusă a fost reținută de instanță pe baza coroborării materialului probator administrat pe urmării penale și a recunoașterii inculpatului din fața instanței.
Fiind audiat în faza de urmărire penală (filele 48-50) inculpatul A. L. C. a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea în care aceasta a fost reținută de instanță, declarând că nu a observat indicatorul STOP și s-a tamponat cu autoturismul condus de partea civilă
Conform art. 69 și art. 75 Cod procedură penală, declarațiile părților făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Prima instanță a reținut că declarațiile inculpatului se coroborează cu declarațiile părților civile M. I. și M. P., ambii aflați în autoturismul condus de partea vătămată M. I. precum și a martorului M. I. (fila 55 urmărire penală), toate aceste declarații concluzionând că accidentul s-a produs din vina inculpatului care nu a respectat semnificația indicatorului STOP.
Aceste declarații se coroborează și cu procesul verbal de cercetare, însoțit de schița locului accidentului și planșe foto, din care rezultă fără dubii că accidentul s-a produs din vina inculpatului.
Toate aceste probe se coroborează cu concluziile actele medico legale întocmite în cauză din care rezultă că între decesul victimei (nr. 50/AUT/04.02.2011, fila 27 urmărire penală), respectiv vătămările suferite de partea civilă M. I. (nr. 159/E/17.01.2011, fila 28 urmărire penală) și accidentul de circulație produs de inculpat la data de 15.01.2011 există legătură de cauzalitate directă.
Pentru aceste considerente, instanța a constatat că în drept, faptele inculpatului A. L. C. care la data de 15.01.2011 în jurul orelor 11.05, inculpatul a condus autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_ pe .. B. și la intersecția cu . respectat semnificația indicatorului STOP, a pătruns în intersecție și s-a tamponat cu autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ condus de partea vătămată M. I., căruia nu i-a acordat prioritate de trecere, în urma accidentului de circulație rezultând decesul victimei M. R. I. și vătămarea corporală a părții vătămate M. I., care a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 55-58 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal și art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal.
Vinovăția inculpatului sub forma culpei cu prevedere este dovedită. Conform întregului probatoriu administrat în cauză rezultă că accidentul s-a produs din culpa gravă și exclusivă a inculpatului care nu a respectat semnificația indicatorului STOP.
Apreciind că scopul pedepsei închisorii poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în baza art. 861 Cod penal prima instanță a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condițiile art. 862 Cod penal.
În baza art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare prima instanță a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova și va avea următoarele obligații:
- se va prezenta la fiecare convocare la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B.;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
- va participa la programul de consiliere individuală derulat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.
În baza art. 71 al. 5 cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanța a constatat că în cauză s-au constituit parte civilă (în calitate de părinți ai victimei) M. I. și M. P. cu suma de 20.769,29 lei daune materiale și 150.000 Euro daune morale, P. E. – bunica maternă a victimei - cu suma de 3.000 Euro daune morale și M. I. (în nume propriu) pentru suma de 2895 lei daune materiale și 30.000 Euro daune morale.
În faza de urmărire penală, S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B. s-a constituit parte civilă cu suma de 24.729,54 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei M. R.;
Conform art. 998, 999 Cod civil de la 1864, în vigoare la data săvârșirii faptei, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a - l repara, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Pentru a opera răspunderea civilă delictuală, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții, condiții a căror dovadă trebuie făcută de partea vătămată: să existe o faptă ilicită, adică o acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere drepturilor subiective sau intereselor legitime ale persoanei vătămate; un prejudiciu, acele consecințe dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane; legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția autorului faptei ilicite.
Potrivit art. 1169 Cod civil de la 1864 ”Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”, astfel că sarcina probei daunelor materiale și morale revine părții civile.
Analizând probatoriul administrat prin raportare la soluția pe latură penală a cauzei și la criteriile și elementele care au stat la baza acesteia, instanța a constatat că părțile civile au suferit, după caz, atât un prejudiciu material cât și un prejudiciu moral.
1) Părțile civile M. I. și M. P. (în calitate de părinți ai victimei M. R.) au formulat pretenții civile de 20.769,29 lei daune materiale și 150.000 Euro daune morale.
În dovedirea acestor pretenții s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu declarațiile părților civile, declarațiile martorilor N. M. C. și N. A. și REML nr. 50/AUT/04.02.2011 (fila 27 urmărire penală).
Pierderea fiului minor în urma accidentului constituie pentru părțile civile un prejudiciu nepatrimonial considerabil, greu de cuantificat pentru instanța de judecată, ce poate fi doar parțial acoperit prin obligarea persoanei răspunzătoare la plata unei sume de bani, suferințele părților civile fiind sporite și de perioada lungă dintre momentul accidentului și deces.
P. urmare, instanța a apreciat că suma de 75.000 Euro daune morale este de natură să acopere parte din pierderea suferită de părțile civile prin decesul prematur al fiului lor minor.
Instanța a reținut că prejudiciul material este reprezentat de cheltuielile în sumă de 9.214,22 lei dovedite de partea civilă cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei din care 1.709,86 lei contravaloarea medicamentelor în perioada spitalizării victimei, 2.059,43 lei contravaloarea cheltuielilor de transport (la/de la spital, la locul înmormântării și pomenirilor, în jud. V.) și 5.444,93 lei contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și pomenire dovedite cu înscrisuri.
Celelalte cheltuieli solicitate de părțile civile (diferența de la 5.444,93 lei la 17.000 lei cheltuieli de înmormântare și pomenire) a considerat prima instanță că nu pot fi reținute cu titlu de prejudiciu cert deoarece declarațiile părților și ale martorilor sunt relativ contradictorii și nu pot fi avute în vedere la stabilirii cuantumului acestor cheltuieli, aceste declarații putând fi subiective, fapt pe deplin justificat însă raportat la circumstanțele în care martorii au perceput cele declarate în fața instanței.
Pentru aceste motive, a fost admisă cererea părților civile pentru suma de 9.214,22 lei daune materiale și va respinge celelalte pretenții solicitate cu acest titlu ca neîntemeiate.
Fiind întrunite și celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale așa cum sunt prevăzute de art. 998, art. 999 Cod civil de la 1864, în baza art. 14 raportat la art. 346 alin 1 Cod procedură penală a fost admisă în parte acțiunea formulată de părțile civile M. I. și M. P. pentru suma de 9.214,22 lei daune materiale și 75.000 Euro daune morale și au fost respinse celelalte pretenții.
2) Partea civilă P. E. – bunica maternă a victimei –a formulat pretenții de 3.000 Euro cu titlu de daune morale ca urmare a decesului nepotului său, din declarațiile martorilor rezultând că aceasta era foarte atașată de victimă - ca și soțul acestei părți, bunicul matern al victimei, care la scut timp a decedat, boala de care suferea agravându-se ca urmare a pierderii suferite. Din declarațiile acestor martori rezultă că această parte civilă a fost și este în continuare afectată de decesul nepotului său, aceste suferințe constituind un prejudiciu moral ce poate fi cuantificat prin plata unor daune morale.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că suma de 1.000 Euro reprezentând daune morale pentru partea civilă P. E. nu este disproporționată față de suferințele pricinuite părții civile ca urmare a decesului nepotului său.
3) Partea civilă M. I. s-a constituit parte civilă în nume propriu cu suma de 1.314 lei daune materiale și 30.000 Euro daune morale iar cu ocazia audierii și-a precizat pretențiile civile reprezentând daune materiale la suma de 2895 lei, diferența de 1500 lei reprezentând costul unei noi intervenții chirurgicale și a unei șosete speciale pentru piciorul stâng.
Cheltuielile solicitate cu titlu de prejudiciu material astfel cum acestea au fost precizate au fost dovedite de parte cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei astfel că instanța a admis această cerere, pentru suma de 2.895 lei.
În ce privește prejudiciul moral suferit de partea civilăM. I., prima instanță a considerat că acesta este evident. Potrivit raportului de constatare medico legală nr. 159/E/17.01.2011 (fila 28 urmărire penală), partea civilă a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 55-58 de zile de îngrijiri medicale Din coroborarea actelor medicale și medico legale cu declarația părții civile și declarațiile martorilor N. M. C. și N. A. rezultă că această parte civilă a îndurat suferințele fizice și psihice mari în special ca urmare a fracturii suferite la piciorul stâng și a celor două intervenții chirurgicale ca urmare a acestei fracturi.
Față de considerentele mai sus expuse precum și faptul că pe latură penală se va reține că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, instanța a apreciat că suma de 7.500 Euro reprezentând daune morale pentru partea civilă nu este disproporționată față de suferințele fizice și psihice pricinuite părții civile ca urmare vătămărilor corporale suferite în accidentului rutier din data de 15.01.2011.
4) În faza de urmărire penală, S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B. s-a constituit parte civilă cu suma de 24.729,54 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei M. R., alături de constituirea de parte civilă fiind depus decontul acestor cheltuieli (filele 56 – 59 urmărire penală), decont necontestat nici de părți și nici de asigurator.
Pentru aceste motive, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil de la 1864 și art. 313 din Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare a fost admisă acțiunea civilă astfel cum aceasta a fost formulată.
Prima instanță a reținut că în cauză a fost introdusă și citată în calitate de asigurător . SA în baza poliței de asigurare de răspundere civilă nr._/2010 (fila 72 urmărire penală), valabilă la data producerii accidentului încheiată pentru autoturismul marca autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpat.
Potrivit deciziei în interesul legii nr. 1/28.03.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, societatea de asigurare are în procesul penal calitatea de asigurător, răspunderea acesteia putând fi angajată în mod direct cu citarea obligatorie a acesteia.
S-a apreciat că răspunderea civilă a asigurătorului este reglementată prin dispozițiile speciale ale legii civile (Legea nr. 136/1995), iar în cazul producerii unui accident de circulație având ca urmare cauzarea unui prejudiciu în care a fost implicat un autoturism pentru care s-a încheiat contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie, coexistă răspunderea civilă delictuală a învinuitului care prin fapta sa a cauzat efecte păgubitoare, bazată pe dispozițiile art. 998 Cod civil, cu răspunderea contractuală a asigurătorului întemeiată pe contractul de asigurare în condițiile reglementate de Legea nr. 136/1995.
În cazul asigurărilor de răspundere civilă, societatea de asigurare are obligația despăgubirii persoanelor păgubite în limitele stabilite de contract sau lege o dată cu producerea cazului asigurat.
Potrivit art. 26 din Ordinul nr. 5/2010 emis de Comisia de Supraveghere al Asigurărilor, pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește pentru anul 2011 la un nivel de cel puțin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului comunicat de BNR, iar pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește la un nivel de 3.500.000 euro echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului comunicat de BNR.
Conform art. 49 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.
P. urmare, asigurătorul plătește nemijlocit celui păgubit prin accident de autovehicul în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, pe de o parte, despăgubirilor civile sub forma daunelor materiale și/sau morale, iar pe de altă parte cheltuielile de judecată pe care persoanele păgubite le-au efectuat în cadrul procesului penal.
II. Împotriva acestei soluții au declarat recurs P. de pe lângă J. B. și asiguratorul A. SA .
În recursul Parchetului de pe lângă J. B. a fost criticată soluția primei instanțe pentru netemeinicie, apreciind că se impunea în cauză și obligarea inculpatului de a se supune măsurii de supraveghere prevăzută de art. 86 ind. 3 al. 3 lit. e Cod penal, respectiv să nu conducă nici un vehicul sau anumite vehicule.
În recursul declarat de societatea de asigurări a fost criticată soluția primei instanțe sub aspectul cuantumul daunelor morale acordate părților civile M. I. și M. P., care au fost apreciat ca situându-se mult peste limitele unei despăgubiri rezonabile, iar în ceea ce privește despăgubirile acordate părții civile P. E. s-a solicitat înlăturarea acestora, întrucât nu s-a dovedit acest prejudiciu.
De asemenea, s-a solicitat reducerea cuantumului daunelor morale acordate părții civile M. I. în raport cu gravitatea leziunilor suferite.
III. Analizând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât și din oficiu, potrivit disp.art.385/6 al.l și 3 Cod procedură penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prevăzute de art.385/9 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Starea de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, aceasta fiind rezultatul examinării coroborate a tuturor probelor administrate în cauză, în condițiile art. 63 al. 2 Cod procedură penală.
În privința modalității de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Curtea constată că, deși pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supună unor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de probațiune, totuși, în sarcina inculpatului nu a fost pusă respectarea obligației prevăzută de art. 86 ind. 3 al. 3 lit. e Cod pen., respectiv de a nu conduce nici un vehicul sau anumite vehicule, pe durata termenului de încercare.
Deși impunerea obligațiilor prevăzute de art. 86 ind. 3 al. 3 Cod pen. este facultativă, iar nu obligatorie, față de împrejurările comiterii faptelor, respectiv în contextul în care inculpatul, pătrunzând într-o intersecție dirijată prin indicatoare rutiere a nesocotit semnificația indicatorului STOP, urmarea imediată fiind vătămarea corporală din culpă a unei persoane și uciderea din culpă a unui copil se impunea stabilirea obligației de a nu conduce nici un vehicul pe durata termenului de încercare, numai în acest mod putând fi realizat scopul educativ al pedepsei.
Față de aceste considerente, fiind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 14 Cod procedură penală recursul declarat în cauză de P. de pe lângă J. B. urmează a fi admis și a fi casată hotărârea sub aspectul neaplicării dispozițiilor 86 ind. 3 al. 3 lit. e Cod procedură penală.
Rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 86 ind. 3 al. 3 lit. e Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul va fi obligat să nu conducă nici un vehicul.
Stabilind în sarcina inculpatului obligația prevăzută de art. 86 ind.3 alin.3 lit.e Cod penal, urmează ca aceasta să-și producă efectele pe durata termenului de încercare, la expirarea căruia inculpatul va fi reabilitat de drept, pedeapsa complementară nemaiproducând efecte.
Cât privește recursul declarat în cauză de societatea de asigurări, acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Prima instanță a acordat părților civile M. I. și M. P. suma de 75.000 Euro daune morale, sumă care, a apreciat prima instanță este de natură să acopere parte din pierderea suferită de părțile civile prin decesul prematur al fiului lor minor.
Cuantumul acestei despăgubiri nu poate fi apreciat, așa cum a susținut recurenta societatea de asigurări ca o amendă excesivă pentru cel obligat sau un venit nejustificat pentru persoana îndreptățită.
Raportat la împrejurarea particulară că victima este fiul de 11 ani al părților civile, că după momentul accidentului( 15.01.2011) victima a rămas internată în stare gravă la S. C. Județean de Urgență B. până la data de 03.02.2011, când a intervenit decesul, Curtea apreciază ca echitabilă despăgubirea cu titlu de daune morale de 75.000 Euro, acordată ambelor părți civile, părinți ai victimei.
În ceea ce privește critica referitoare la acordarea daunelor morale părții civile P. E. în mod greșit susține recurenta că nu s-au produs dovezi în sensul producerii prejudiciului. Astfel, din declarațiile martorilor N. M. și N. A., audiați de instanța de judecată rezultă aspecte în legătură cu modul în care decesul nepotului minor i - a afectat pe bunicii materni.
Nu este întemeiată nici critica referitoare la cuantumul daunelor morale acordate părții civile M. I., respectiv 7.500 Euro. Față de împrejurarea că partea civilă a suferit vătămări corporale care au necesitat pentru vindecare 55- 58 zile de îngrijiri medicale, că a trecut prin suferințe fizice și psihice mari urmare a fracturii și a intervențiilor chirurgicale ce au urmat, astfel cum s-a dovedit cu martorii audiați în cauză, Curtea apreciază ca echitabilă despăgubirea de 7.500 Euro acordată părții vătămate cu titlu de daune morale
Față de considerentele expuse în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de Societatea de A. – R. A. ASIGURĂRI SA
În temeiul art.189 Cod procedură penală se va dispune avansarea din fondurile MJ către Baroul B. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Reținând culpa procesuală a recurentei Societatea de A. – R. A. ASIGURĂRI, al cărei recurs a fost respins, în temeiul art. 192 al. 2 și 3 Cod procedură penală va fi obligată aceasta la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 100 lei, restul cheltuielilor judiciare avansate în recurs urmând rămână în sarcina statului.
Având în vedere că partea civilă M. I. a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu avocat( chitanța nr. 13/07.05.2010 ), iar obiectul apărării l-a constituit atât recursul declarat de Ministerul Public, cât și recursul societății de asigurare, în temeiul art.193 alin.6 Cod procedură penală va fi obligată recurenta Societatea de A. – R. A. ASIGURĂRI SA la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă M. I. în sumă de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul formulat de P. de pe lângă J. B. împotriva sentinței penale nr. 2549/2011 pronunțată de J. B., pe care o casează sub aspectul neaplicării dispozițiilor 86 ind. 3 al. 3 lit. e Cod procedură penală.
Rejudecând în aceste limite,
În temeiul art. 86 ind. 3 al. 3 lit. e Cod pen. pe durata termenului de încercare condamnatul nu va conduce nici un vehicul.
În temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de Societatea de A. – R. A. ASIGURĂRI SA
Menține celelalte dispoziții.
În temeiul art.189 Cod procedură penală, dispune avansarea din fondurile MJ către Baroul B. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu.
În temeiul art. 192 al. 2 și 3 Cod procedură penală obligă recurenta Societatea de A. – R. A. ASIGURĂRI SA la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 100 lei, restul cheltuielilor judiciare avansate în recurs rămânând rămână în sarcina statului.
În temeiul art.193 alin.6 Cod procedură penală obligă recurenta Societatea de A. – R. A. ASIGURĂRI SA la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă M. I. în sumă de 250 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.05.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
O. B. C. E. M. D.
Grefier,
C. G.
Red.O.B./05.06.2012
Dact.C.G./05.06.2012
3 exemplare
Jud fond/M.M.I.
| ← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 506/2012. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51... → |
|---|
