Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 633/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 633/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 3006/192/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (955/2015)
DECIZIA PENALĂ NR.633/A
Ședința publică din data de 27 aprilie 2015
Curtea compusă din:
Președinte: Median Anca-Mihaela
Judecător:L. C.-C.
Grefier: E.-A. N.
**************
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror Amaryl S..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul I. M. împotriva sentinței penale nr.14 din data de 10 februarie 2015, a Judecătoriei B. V., pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare se prezintă apelantul-inculpat I. M., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelantul-inculpat I. M., având cuvântul, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare întrucât are apărător ales și urmează să se prezinte în fața instanței.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului ales al apelantului-inculpat I. M. să se prezinte în fața instanței.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare se prezintă apelantul-inculpat I. M., personal și asistat de apărător ales-avocat N. M., conform împuternicirii avocațiale nr._.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea Curții, apelantul-inculpat I. M. arată că nu dorește să dea declarații suplimentare în fața instanței de apel și își menține declarațiile date până la acest moment procesual.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat I. M., având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, iar, pe fond, rejudecând, în principal, achitarea inculpatului, în temeiul disp. art.396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, iar, în subsidiar, renunțarea la aplicarea pedepsei, respectiv aplicarea disp. art.80 noul Cod penal, și, în consecință, aplicarea unui avertisment, în temeiul disp. art.81 noul Cod penal.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, solicită să se aibă în vedere persoana inculpatului, în sensul că a avut o conduită foarte bună înainte și după săvârșirea infracțiunii și faptul că nu are antecedente penale.
Depune motive de apel la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului, apreciind că instanța de fond trebuia să stabilească pedeapsa, respectiv aceea ce 1 an închisoare și să dispună amânarea temporară a aplicării pedepsei.
În ceea ce privește celelalte aspecte invocate de către apărare, în sensul că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, apreciază că, în urma evaluării probatoriilor, inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice în momentul depistării sale.
Față de acest aspect, solicită să se aibă în vedere rezultatul obținut în urma testării cu aparatul etilotest și declarația inculpatului, care a recunoscut faptul că a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan.
De asemenea, apreciază că instanța de fond, în mod corect, a individualizat pedeapsa aplicată și modalitatea de executare a pedepsei.
Apelantul-inculpat I. M., personal, în ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._, s-a dispus „In baza art.336 al.1 cod penal condamnă pe inculpatul I. M. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumul public a unui autovehicul sub influența alcoolului.
In baza art.83 si 84 cod penal dispune amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
In baza art.85 cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere: se va prezenta la serviciul de probatiune la datele fixate, va primi vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa, va anunța, în prealabil, schimbarea locuintei și orice deplasare care depășește 5 zile, va comunica schimbarea locului de muncă, va comunica informatii și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Atrage atentia inculpatului asupra art.88 cod penal.
Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 250 lei cheltuieli judiciare”.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.486/P/2014 din 27.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V. a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul I. M. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului faptă pedepsită de art.336 al.1 cod penal.
In fapt, s-a reținut că în data de 29.03.2014, orele 22,13 inculpatul a fost depistat de organele de poliție în timp ce conducea auto cu nr._ pe ..
In urma testării inculpatului cu aparatul etilotest a rezultat că la ora 22,13 acesta avea o alcoolemie de 0,97 mg/l. Urmare acestui rezultat inculpatul a fost condus la o unitate sanitară în vederea recoltării probelor biologice.
Conform buletinului de analiză toxicologică nr.726 din 15.04.2014 inculpatul a avut la ora 23,10 o alcoolemie de 1,95 g%o.
Audiat atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Inculpatul a precizat cu ocazia audierii sale în ședința publică din 10.02.2015 că a condus pe drumul public pe o distanță foarte scurtă de aproximativ 600 m de la locuința sa la locuința fiicei sale, astfel că față de gravitatea redusă a faptei nu solicită judecarea pe procedura simplificată ci solicită să-i fie aplicat un avertisment în baza art.80 și 81 cod penal .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că situația de fapt descrisă în actul de sesizare corespunde pe deplin adevărului, din coroborarea probelor administrate în faza urmăririi penale rezultând în mod indubitabil că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul care a arătat, în esență, că sentința atacată este netemeinică reținandu-se o situație de fapt care nu este reală și fiind înlăturate în mod eronat apărările inculpatului. De asemenea, în subsidiar, acesta a arătat că soluția corectă sub aspectul modalității de individualizare a sancțiunii ce ar trebui aplicate inculpatului ar fi aceea a renunțării la aplicarea pedepsei.
Curtea, analizând apelurile declarate în cauză în raport de art.417 C. pr. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază că apelul este parțial fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește situația de fapt, Curtea reține că la data de 22.03.2014, orele 22,13 inculpatul a fost depistat conducând auto cu nr.GR-03-0XJT pe . Roata de Jos sub influenta alcoolului. La momentul opririi a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o valoare de 0,97 mg/l de alcool în aerul expirat.
Ulterior a fost condus la o unitate sanitară și în urma recoltării probelor biologice conform buletinului de analiză toxicologică nr. 726/15.04.2014 a rezultat o alcoolemie de 1,95 g%o la ora 23,10. Această situație de fapt a fost recunoscută de inculpat atât la urmărirea penală cât și în fața instanței de judecată.
În ceea ce privește motivul de apel privind decizia nr. 732/2014 a curții Constituționale, Curtea a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectării legilor și ale art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale.
Îmbibația alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puțin îndepărtat de momentul săvârșirii infracțiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale mai sus menționate.
Ceea ce derivă din această decizie este obligativitatea stabilirii stării de ebrietate a conducătorului auto la momentul la care acesta conducea vehiculul în trafic pe drumul public, în cauza de față această situație fiind stabilită în mod cert din declarațiile inculpatului coroborate cu rezultatul etilotestului și procesul verbal de depistare a inculpatului.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare aleasă de prima instanță de judecată Curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect potențialul pericol public pe care îl reprezintă acest comportament pentru ceilalți participanți la trafic iar principalul scop al instanțelor de judecată trebuie să fie acela de a înlătura acest pericol social pe care îl reprezintă comportamentul inculpatului. Astfel de infracțiuni, deși nu conduc automat la pedepsirea mai drastică a inculpaților avand în vedere circumstanțele personale ale acestora, trebuie să fie considerate ca prezentand un grad de pericol ridicat, fiecare dintre aceste infracțiuni putand conduce la adevărate tragedii. Mai presus de necesitatea sancționării celor care comit astfel de infracțiuni este necesar a se înlătura starea de pericol creată de comportamentul inculpatului, iar dispunerea unor interdicții sau a unor obligații în sarcina inculpatului este, în opinia Curții, necesară și binevenită în astfel de cazuri. Curtea consideră că interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar temporar, acțiunile care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial și trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce i s-ar cauza unui inculpat. Trebuie observat și faptul că în acest caz, renunțarea la aplicarea pedepsei nu ar fi fost justificată avand în vedere că fapta a fost savarsita pe un drum public, aspect ce este de natura sa creasca posibilitatea producerii unui accident sau a altor consecinte nefaste ca urmare a starii in care se gasea conducatorul auto. Pe de altă parte trebuie observată cantitatea ridicată de alcool în sânge, fapt ce relevă că efectele consumului de alcool cel mai probabil au determinat o diminuare a acuității simțurilor sale.
În ceea ce privește modalitatea în care prima instanță a aplicat pedeapsa inculpatului, Curtea constată că prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii, după care a dispus amanarea aplicării acestei pedepse. Această modalitate de aplicare a sancțiunii este una eronată avand în vedere dispozițiile art. 83 C.pen și următoarele care prevăd că în acest caz se stabilește o pedeapsa pentru infracțiunea fără însă a se dispune condamnarea propriu zisă a inculpatului pentru aceasta.
Astfel, față de toate aceste considerente, Curtea va admite apelul formulat de inculpatul I. M. impotriva sentinței penale nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._ .
Va desființa în parte sentința penală nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._ și, rejudecând:
În baza art. 396 alin. 1, 4 C.p.p raportat la art. 83 C.p. va stabili pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului I. M., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumul public a unui autovehicul sub influența alcoolului.
În baza art.83 alin.1 C.p. va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. p. de 2 ani de la data prezentei decizii.
În baza art.85 alin.1 C.p. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune G. la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de la probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documentele de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art.404 alin.3 C.p.p. și art. 83 alin.4 C.p. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.p. privitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.2 lit. a) C. proc. pen., admite apelul formulat de inculpatul I. M. impotriva sentinței penale nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._ și, rejudecând:
În baza art. 396 alin. 1, 4 C.p.p raportat la art. 83 C.p. stabilește pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului I. M., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumul public a unui autovehicul sub influența alcoolului.
În baza art.83 alin.1 C.p. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. p. de 2 ani de la data prezentei decizii.
În baza art.85 alin.1 C.p. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune G. la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de la probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documentele de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art.404 alin.3 C.p.p. și art. 83 alin.4 C.p. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.p. privitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 14/10.02.2015 pronuntata de Judecătoria B. V., in dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat răman în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a apelantului inculpat se va avansa din fondurile MJ către Baroul București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. M. A. C. C.L.
GREFIER,
E. - A. N.
Red./Dact.M.M.A./4 ex.
Jud.Bol.V. – jud.C.B.
← Mandat european de arestare. Sentința nr. 66/2015. Curtea de... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 541/2015. Curtea de... → |
---|