Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 541/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 541/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 8827/202/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(823/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 541 / A
Ședința publică din data de 02 aprilie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: I. C.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: R. S.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror E. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI împotriva sentinței penale nr. 49 din data de 06.02.2015, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspunsintimatul-inculpat C. E. M., personal, în stare de arest și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat Smina E., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. 1386 din data de 27.03.2015, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, lipsă fiindintimata-parte civilă A. J..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, în baza art. 420 alin. 4 rap. la art. 83 C.pr.pen., aduce la cunoștință intimatului-inculpat faptele care formează obiectul cauzei, precum și că are dreptul de a nu da nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Intimatul-inculpat, personal,având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.
Curtea, nefiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și, în baza art. 420 alin. 6 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, întrucât instanța de fond a omis deducerea perioadei reținerii inculpatului din data de 30.07.20.14/31.07.2014.
De asemenea, apreciază că în mod corect a fost dedusă perioada 10.05._12, având în vedere condamnarea inculpatului pronunțată printr-o sentință penală rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1650/2012 a Curții de Apel București.
Apărătorul intimatului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Călărași.
Intimatul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.
Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Sentința penală apelată
Prin sentința penală nr. 49/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
În baza art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatulul C. E. M., la 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 22 alin. 4 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 22 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare dispusă față de inculpat prin sentința penală nr. 214/07.06.2012, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ , definitivă prin decizia penală nr. 1650/R/05.09.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală, și s-a înlocuit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 22 alin. 4 lit. b din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 129 alin. 2 lit b. C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă a închisorii de 1 an și 4 luni, majorată cu 9 luni, în final inculpatul urmând să execute, în regim de detenție, pedeapsa de 2 ani și o lună închisoare.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen., s-a scăzut din pedeapsa pronunțată perioada reținerii și arestării preventive de la 10.05.2012 la 07.06.2012.
În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.pr.pen., s-a menținut față de inculpat măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea din data de 31.07.2014 a Judecătoriei Călărași, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 25 alin. 1 C.pr.pen. și art. 1357 C.civ., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. J. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 de lei către partea civilă, reprezentând prejudiciul produs prin infracțiune.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 de lei, a rămas în sarcina statului, conform art. 274 alin. 1 C.pr.pen.
În motivarea în fapt și în drept a sentinței penale, Judecătoria a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 2242/P2014 din 12.11.2014 întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului C. E. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b C.pen., reținându-se în esență că, în noaptea de 12/13.07.2014, a pătruns prin escaladare în locuința cu etaj a părții civile din Călărași, de unde a sustras un telefon mobil marca LG C360, o poșetă din piele în care se aflau circa 300 de lei și două legături de chei, precum și un ceas de damă de culoare aurie, cauzând un prejudiciu total în cuantum de 1.500 de lei.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată prin: procesul-verbal de consemnare a plângerii (fila 30 d.u.p.); procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (filele 32-50 d.u.p.); declarațiile persoanei vătămate (filele 51-54 d.u.p.); declarațiile inculpatului (filele 10-11, 16-17 d.u.p.), declarațiile martorilor (filele 55-62 d.u.p.); fișa de custodie a probei (fila 68 d.u.p.); raportul de constatare criminalistică nr._ din 29.07.2014 (filele 70-75 d.u.p.); mandatul de supraveghere tehnică nr. 25/UP/17.07.2014 (fila 83 d.u.p.), mandatul de percheziție domiciliară nr. 84/29.07.2014 (fila 91 d.u.p.); procesul-verbal de percheziție (fila 92-95 d.u.p.); dovezile de predare-primire bunuri; planșele foto privind bunuri; ordonanța de restituire lucruri.
La termenul de judecată din 23.01.2015, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără administrarea altor probe (filele 76-77 dosar instanță), conform procedurii prevăzute de art. 375 C.pr.pen.
Analizând conform procedurii prevăzute de art. 375 C.pr.pen., probatoriul administrat în faza de urmărire penală, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca și cea reținută prin actul de sesizare, în sensul că în noaptea de 12/13.07.2014, profitând că persoana vătămată și membrii familiei erau la o nuntă, inculpatul a pătruns în locuință prin escaladarea gardului de sârmă, s-a urcat pe terasa de la etaj și a pătruns în vila părții civile printr-o fereastră deschisă (procesul-verbal de cercetare la fața locului coroborat cu raportul de constatare criminalistică). Din imobil inculpatul a sustras mai multe bunuri, respectiv un telefon mobil, un ceas, o poșetă de damă în care se aflau două seturi de chei și suma de 300 lei (declarațiile martorilor G. A. și S. G.). Bunurile sustrase au fost predate de inculpat, la data de 15.07.2014, martorei S. G. pe care le-a utilizat în interes personal până în data de 22.07.2014, când i le-a restituit inculpatului, astfel cum martora a declarat în cursul urmăririi penale. Ulterior, în data de 27.07.2014, inculpatul a încredințat bunurile sustrase martorei G. A. fără a-i comunica acesteia proveniența bunurilor, care, prin dovada de ridicare-predare din 30.07.2014, a predat organelor de poliție un telefon mobil marca LG C360 și un ceas metalic auriu marca Geneva. Bunurile recuperate au fost recunoscute de partea civilă și predate acesteia la data de 13.10.2014, astfel cum rezultă din ordonanța de restituire nr. 2242/P/2014/13.10.2014. În urma efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un fragment de urmă papilară de pe suprafața gresiei terasei de pe latura de est a locuinței părții civile, care a fost comparată cu impresiunile papilare ale inculpatului, concluzionându-se prin raportul de constatare criminalistică nr._ din 29.07.2014 că urma papilară ridicată de pe pardoseala terasei escaladate este aptă identificării dactiloscopice și a fost creată de palma de la mâna stângă a inculpatului.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, însă prin declarația dată în fața instanței a recunoscut săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare.
În drept, fapta inculpatului care, în timpul nopții, prin escaladarea unui gard de sârmă și prin pătrunderea în locuința părții civile, a luat mai multe bunuri (un telefon mobil, o poșetă din piele, un ceas de damă) fără consimțământul acesteia, cu scopul însușirii lor pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii este reprezentat de acțiunea de sustragere a mai multor bunuri mobile din posesia altei persoane, fără consimțământul părții civile dedus din pătrunderea în locuință în timpul nopții, în absența proprietarului și prin escaladarea unui gard. Urmarea imediată a faptei constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile și producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului părții civile cu valoarea bunurilor sustrase. Paguba nu s-ar fi produs în lipsa activității infracționale a inculpatului, dovedind astfel existența raportului de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă (art.16, alin. 3 lit. a C.pen.), prevăzând rezultatul păgubitor pentru patrimoniul părții civile și urmărind producerea lui prin sustragerea bunurilor, fără consimțământul persoanei care le deține.
Infracțiunea s-a consumat în momentul apropriațiunii bunurilor de către inculpat și prin părăsirea locuinței cu bunurile sustrase.
S-a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. b C.pen. ce califică furtul, deoarece la momentul comiterii faptei, 13.07.2014, orele 05.30 (când a fost surprins de fiica părții civile), întunericul luase în mod efectiv locul luminii, instalându-se condițiile ambientale specifice nopții. De asemenea, s-a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d C.pen., întrucât pentru a intra în locuința părții civile, inculpatul a escaladat un gard de sârmă, fiind astfel întrunite elementele noțiunii de escaladare. Totodată, s-a reținut și incidența circumstanței agravante prevăzute de art. 229 alin. 2 lit. b C.pen., deoarece inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții civile și fără consimțământul acesteia.
La individualizarea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare enumerate de art. 74 alin.1 C.pen.
În ceea ce privește gravitatea infracțiunii, s-a reținut că fapta a fost săvârșită prin escaladare, prin violare de domiciliu și pe timp de noapte; prejudiciul cauzat a fost de 1500 lei și a fost parțial recuperat prin restituire. În ceea ce privește persoana inculpatului, s-au reținut vârsta tânără a acestuia, 19 ani, gradul relativ scăzut de școlarizare (8 clase) și faptul că nu are o ocupație din care să își câștige existența. De asemenea, s-a constatat că în cazierul judiciar al inculpatului sunt înscrise numeroase fapte de furt comise în timpul minorității care nu atrag însă starea de recidivă. Totodată, s-a constatat că în cauză nu este incidentă nicio circumstanță atenuantă din cele prevăzute de art. 75 alin. 1 și 2 C.pen.
În consecință, s-a apreciat că pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat și formarea unei atitudini corecte a acestuia față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, este necesară aplicarea unei pedepse de 1 an și 4 luni închisoare.
Față de antecedentele penale ale inculpatului (fișa actualizată de cazier judiciar), infracțiunea ce formează obiectul judecății în prezenta cauză a fost săvârșită în timpul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin decizia penală nr. 1650/R/05.09.2012. Astfel, s-a apreciat că în cauză devine aplicabil art. 22 alin. 2 și 4 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal, având în vedere că infracțiunea a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere a fost comisă de inculpat în timpul minorității.
Pe latură civilă, inițial, persoana vătămată A. J. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.500 de lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, însă, în data 27.10.2014, în urma restituirii unora dintre bunuri, și-a restrâns pretențiile la suma de 500 de lei, astfel că s-au avut în vedere aceste din urmă pretenții formulate de partea civilă. În raport de situația de fapt expusă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1 357 C.civ., respectiv fapta ilicită (însușirea fără drept a unor bunuri), prejudiciul (valoarea bunurilor), raportul de cauzalitate (prejudiciul nu s-ar fi produs în lipsa faptei ilicite) și vinovăția (inculpatul a urmărit dobândirea bunurilor în mod ilicit). De asemenea, s-a reținut că, potrivit declarației date conform art. 375 C.pr.pen. la termenul din 23.01.2015, inculpatul a fost de acord să acopere prejudiciul creat părții civile, manifestare căreia instanța i s-a dat eficiență juridică în baza principiului disponibilității ce guvernează latura civilă a cauzei penale.
Împotriva acestei sentințe penale, în data de 18.02.2015, în termenul legal de 10 zile de la comunicarea minutei sentinței, prin adresa nr. 628/III/2/2015, P. de pe lângă Judecătoria Călărași a declarat apel pe care l-au motivat în scris (motivele de apel aflate la filele 6-7 din prezentul dosar).
Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală în data de 05.03.2015 sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi 823/2015).
Motivele de apel
P. de pe lângă Judecătoria Călărași a apreciat că sentința penală apelată este nelegală, sub următoarele aspecte.
Pe de o parte, s-a precizat că prima instanță a omis să procedeze, conform art. 72 C.pen. rap. la art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen., la deducerea perioadei reținerii din data de 30/31.07.2014.
Pe de altă parte, s-a apreciat că în mod greșit a dedus prima instanță perioada 10.05._12, computată anterior conform art. 88 din vechiul Cod penal, în baza sentinței penale nr. 214/07.06.2014 a Judecătoriei Călărași, definitivă prin decizia penală nr. 1650/05.09.2012 a Curții de Apel București, prin care s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare. Astfel, s-a apreciat că s-a efectuat o dublă computare a măsurilor preventive.
În drept, au fost invocate prevederile art. 412 rap. la art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.
La termenul de judecată de astăzi, P. de pe lângă Curtea de Apel București a precizat că nu mai susține al doilea motiv al apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Călărași, apreciind că în mod corect a fost dedusă perioada 10.05._12, având în vedere condamnarea inculpatului pronunțată printr-o sentință penală rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1650/2012 a Curții de Apel București.
Curtea, examinând legalitatea sentinței penale apelate, prin prisma motivelor invocate de către apelant, apreciază că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prealabil analizării motivului de apel invocat, având în vedere restrângerea motivelor de apel, Curtea constată că în cauză apelul este declarat în favoarea inculpatului, potrivit art. 418 alin. 2 C.pr.pen.
Prin ordonanța din data de 30.07.2014 emisă de organul de cercetare penală al poliției judiciare din cadrul Poliției municipiului Călărași - Biroul Investigații Criminale (ordonanță aflată la fila 19 din dosarul de urmărire penală nr. 2242/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași), constatând că împotriva inculpatului sunt probe și indicii temeinice de vinovăție și că acesta se află în situația prevăzută de art. 202 alin. 1 și 4 C.p.rpen., s-a luat față de inculpat măsura procesuală preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore, începând din data de 30.07.2014 - ora 15.45 până în data de 31.07.2014 - ora 15.45.
Având în vedere dispozițiile exprese ale art. 72 C.pen., Curtea constată că prima instanță a omis să dispună deducerea și a duratei reținerii inculpatului, omisiune care va fi complinită de către instanța de control judiciar.
Soluția ce va fi pronunțată de către instanța de control judiciar
În consecință, în raport de ansamblul motivelor de fapt și al temeiurilor de drept expuse pe parcursul prezentelor considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., va admite apelul formulat de apelantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI împotriva sentinței penale nr. 49/06.02.2015, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .
Va desființa, în parte, sentința penală apelată și, pe fond, rejudecând:
Potrivit art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 71 și art. 72 C.pen., va deduce din durata pedepsei rezultante aplicate prin prezenta decizie durata reținerii și a arestării preventive din data de 10.05.2012 și până în data de 07.06.2012, precum și durata reținerii de 24 de ore din data de 30.07.2014 până în data de 31.07.2014.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării prezentului apel vor rămâne în sarcina statului, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., admite apelul formulat de apelantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI împotriva sentinței penale nr. 49/06.02.2015, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, pe fond, rejudecând:
Potrivit art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 71 și art. 72 C.pen., deduce din durata pedepsei rezultante aplicate prin prezenta decizie durata reținerii și a arestării preventive din data de 10.05.2012 și până în data de 07.06.2012, precum și durata reținerii de 24 de ore din data de 30.07.2014 până în data de 31.07.2014.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării prezentului apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.04.2015.
Președinte, Judecător,
I. C. C. B.
Grefier,
R. S.
Red. Jud. C.B.
Tehnored. Jud. C.B. / Gref. R.S.
03.04.2015 / 2 ex.
Judecătoria Călărași
Dosar nr._
Judecător Fond: C. A. T.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
