Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 732/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 732/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 63576/299/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(1213/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 732/A
Ședința publică din data de 19.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. T.
JUDECĂTOR – O. B.
GREFIER – I. D.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror I. L..
Pe rol se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelul declarat de inculpatul C. I. I. împotriva sentinței penale nr. 62/12.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică de la termenul de judecată din 04.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, în baza art. 391 alineat 1 Cpr.pen., a stabilit termen de pronunțare astăzi, 19.05.2015.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 62/12.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 1 București, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 228 – 229 alin. 1 lit. b cu aplic. art. 41, 46 alin.2 Cod penal reținută în sarcina inculpatului C. A. N., în sensul înlăturării disp. art. 41, 46 alin.2 Cod penal și s-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 – 229 alin. 1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 396 alin.10 Cod procedură penală, dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe un termen de încercare de 3 ani, care s-a calculat conform art. 92 Cod penal, motiv pentru care s-a constatat încetată de drept măsura arestării preventive dispusă prin încheierea din 21.11.2014 a Judecătoriei sector 1 București și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului. Totodată, s-a dispus condamnarea inculpatului C. I. I. la pedeapsa de 1 an închisoar pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 – 229 alin. 1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 396 alin.10 Cod procedură penală și cu aplic. art. 41, 46 alin.2 Cod penal.
În baza disp. art. 399 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului C. I. I..
În baza disp. art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. I. I. durata reținerii și arestării preventive de la 21.11.2014 la zi. În baza disp. art. 397 alin.1 rap. la art.25 alin. 1 Cod procedură penală și art. 1357 si urm. cod civil a fost admisă în parte acțiunea civilă, inculpații fiind obligați în solidar să plătească părții civile O. N. V. suma de 830 lei despăgubiri civile.
În baza disp. art. 274 alin.1,2 Cod procedură penală a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 1500 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 21.11.2014 în jurul orelor 4:30, inculpații C. A. N. și C. I. I. au acostat în incinta Gării de Nord pe persoana – vătămată O. N. V., iar apoi au condus-o într-un parc situat în zona Bld-ului D. G., nr. 19, sect. 1, unde au deposedat-o de suma de 1.700 lei.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă: proces – verbal de constatare a infracțiunii, proces – verbal de depistare, declarațiile persoanei vătămate, declarația martorului C. G. – R. și procesul verbal de recunoaștere și de vizualizare a imaginilor video surprinse de camera 14 din incinta Gării de Nord.
Astfel, din declarațiile persoanei vătămate O. N. V. a rezultat că în data de 20.11.2014, în jurul orelor 23:00, a sosit în București, în Gara de Nord din C., unde lucrase aproximativ 4 luni la o fermă de vite. Pentru munca prestată acesta a fost renumerat cu suma de 2.600 lei, sumă din care a cheltuit 900 lei pentru a ajunge în București, având restul de 1.700 lei asupra sa când a ajuns în Gara de Nord.
Persoana vătămată O. N. V. a mai arătat că în timp ce se afla în Gara de Nord, a fost abordat de un agent de pază, care l-a întrebat daca are bani, acte de identitate sau obiecte ascuțite asupra sa.
Persona vătămată i-a arătat agentului suma de 1.700 și un telefon mobil, iar agentul l-a sfătuit să petreacă noaptea în sala de așteptare, pentru a nu-i fi sustrasă suma de bani.
Această declarație s-a coroborat cu declarația martorului C. G. – R. (f66), agent de pază în incinta Gării de Nord, care a recunoscut că a avut o conversație cu persoana vătămată în jurul orelor 23 și că l-a sfătuit pe acesta să petreacă noaptea în sala de așteptare pentru a nu-i fi sustrase bunurile.
În continuare, persoana vătămată a urmat sfaturile agentului de pază s-a dus în sala de așteptare, unde a adormit, trezindu-se în jurul orelor 4:30 în momentul în care o persoană a evacuat sala pentru a fi curățată. În aceste condiții persoana vătămată a părăsit sala de așteptare și s-a deplasat în zona caselor de bilete pentru clasa a II-a. Acest aspect, prezentat în declarația persoanei vătămate, s-a coroborat cu planșa fotografică întocmită cu ocazia vizionării înregistrării surprinse de camera 14 din Gara de Nord (f83-84). Astfel, s-a apreciat că din fotografiile cu numărul 4, 5 și 6 se observă persoana vătămată care se îndreaptă spre zona caselor de bilete pentru clasa a II-a, în intervalul orar 04:14:34 - 4:15:16.
În această împrejurare, persoana vătămată, a declarat că a fost acostată de o persoană necunoscută care s-a prezentat ca fiind polițist, care a prezentat o insignă și care l-a invitat la secția de poliție pe motivul că nu are actul de identitate asupra sa. Din declarațiile persoanei vătămate, coroborate cu procesului verbal de recunoaștere(f68-70) și planșa fotografică întocmită cu ocazia recunoașterii s-a reținut că această persoană este inculpatul C. A. N..
În continuare,persoana – vătămată a fost condusă într-un parc din zona ., în dreptul imobilului cu nr.19 și-a făcut apariția o a doua persoană care se deplasa în fugă și care se cunoștea cu inculpatul C. A. N.. Din procesul – verbal de recunoaștere( f75-77) și planșa fotografică întocmită cu ocazia recunoașterii (f78-80) s-a reținut că această a doua persoană este inculpatul C. I. I..
Aceste aspecte s-au reținut și din planșa fotografică întocmită cu ocazia vizionării imaginilor surprinse de camera 14 din incinta Gării de Nord, fotografiile 6,7,8,9, care se coroborează cu declarația persoanei vătămate. Astfel, din aceste fotografii s-a reținut că la ora 04:15:16 persoana vătămată se îndreaptă înspre zona caselor de bilete, pentru clasa a-II-a, iar din fotografiile 7, 8,9 și 10 a reieșit că la ora 04:15:29, deci la diferență de 13 secunde, inculpații C. A. N. și C. I. I., urmează persoana vătămată, urmărind-o. Din fotografia 8 s-a reținut că inculpatul C. I. I. a rămas în spatele inculpatului C. A. N., asigurându-se că nu sunt urmăriți.
În continuare, în parcul din zona B-dului D. G., inculpații C. A. N. și C. I. au procedat la verificarea buzunarelor persoanei vătămate și au găsit suma de 1.700 ron și un telefon mobil. Telefonul mobil i-a fost returnat persoanei vătămate, dar suma de 1.700 ron a fost însușită de cei doi inculpați, care au părăsit locul faptei și s-au îndreptat spre casă.
Acest mod de operare s-a reținut și din declarația dată în calitate de martor de către inculpatul C. I. I., care s-a coroborat cu mijloacele de probe amintite mai sus. Prin această declarație inculpatul a prezentat în amănunt modul de operare, arătând că a pornit spre Gara de Nord împreună cu inculpatul C. A. N. în jurul orelor 04:00 și că s-a ințeles cu acesta să sustragă de la persoana vătămată bunurile de valoare pe care le avea asupra sa.
Pentru a aduce la îndeplinire această rezoluție infracțională, inculpații au convenit ca inculpatul C. I. I. să rămână în spate pentru a se asigura că nu sunt urmăriți, în vreme ce inculpatul C. A. N. va conduce persoana vătămată în afara incintei Gării de Nord.
Inculpatul C. I. I. a declarat în calitate de martor că împreună cu inculpatul C. A. N. a respectat acest plan, fapt ce a reieșit, de altfel, și din fotografiile 8.9 și 10, întocmite cu ocazia vizionării înregistrării efectuate de camera 14, din incinta Gării de Nord, amintite mai sus, în care s-a observat cum inculpații urmăresc persoana vătămată, iar inculpatul C. I. I. rămâne în urmă, asigurându-se că nu sunt urmăriți.
În continuare, inculpatul I. I. a recunoscut că împreună cu inculpatul C. A. N. au deposedat persoana vătămată de suma de 1.700 ron, după care s-au îndreptat spre casă, unde au impărțit banii, acestuia revenindu-i suma de 870 de lei. Aceste aspecte s-au coroborat cu datele consemnate prin procesul verbal de depistare, conform căruia organele de poliție au găsit asupra inculpatului C. I. I. suma de 870 lei.
Această declarație în calitate de martor a inculpatului C. I. I. nu a fost utilizată împotriva sa, conform art. 118 Cod procedură penală, dar a fost reținută pentru a se proba faptele inculpatului C. A. N. deoarece s-a coroborat cu mijloacele de probă mai sus amintite.
În aceste condiții s-a reținut că declarațiile inculpatului C. A. N. prin care acesta a recunoscut parțial faptele, arătând că s-a întâlnit cu persoana vătămată, dar nu i-a sustras vreo sumă de bani, dorind de fapt să îi vândă un telefon mobil și că a părăsit incinta Gării de Nord împreună cu persoana vătămată pentru a o îndruma spre un magazin de îmbrăcăminte, sunt nesincere deoarece nu s-au coroborat cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză.
În ceea ce îl privește pe inculpatul C. I. I., după ce în calitate de martor, acesta a recunoscut săvârșirea faptelor, oferind organelor de urmărire penală detalii în amănunt despre comiterea faptei, prin declarațiile în calitate de suspect și inculpat( f26-27 și 36) a revenit și a negat cele declarate, arătând că nu a comis fapta și a susținut că nu a avut vreun contact cu persoana vătămată, deoarece cel care a interacționat cu aceasta a fost doar inculpatul C. A. N..
Pentru reținerea faptelor în sarcina inculpatului C. I. I., nu s-a avut în vedere declarația acestuia în calitate de martor, conform art. 118 Cod procedură penală. Cu toate acestea datorită necorelărilor din declarațiile acestuia în calitate de suspect și inculpat și celelalte mijloace de probă s-a reținut faptul că acesta sunt nesincere și datorită faptului că acestea nu s-au coroborat cu alte mijloace de probă nu au fost reținute pentru stabilirea stării de fapt.
În acest sens, s-a constatat în primul rând că inculpatul susține că nu a avut vreun contact cu partea vătămată, dar în ciuda acestui fapt, din imaginile camerei de luat vederi nr. 14 din incinta Gării de Nord, s-a observat că ambii inculpați urmăresc persoana vătămată. În al doilea rând persoana vătămată l-a recunoscut pe inculpatul C. I. I. din planșa fotografică (f73), or acest fapt este posibil doar în situația în care între cei doi a existat un contact.
Prin declarația persoanei vătămate s-a arătat faptul că pentru a-i sustrage suma de bani, inculpatul C. A. N. s-ar fi prezentat ca fiind polițist și că acesta s-ar fi folosit de o insignă pentru a crea această aparență.
Această susținere nu s-a coroborat, însă, cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză și nu s-a reținut pentru stabilirea stării de fapt, în temeiul art. 4 alin. 2 din Cod procedură penală, care prevede faptul că în cazul în care, după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială ce se formează în convingerea organelor de urmărire penală, se interpretează în favoarea inculpatului.
S-a apreciat că această situație se impune deoarece, din imaginile surprinse de camerele de luat vederi din incinta Gării de Nord, nu reiese că inculpatul C. A. N. ar fi avut asupra sa vreo legitimație și de asemenea, asupra sa nu a fost găsită o asemenea insignă în momentul depistării acestuia la locuința sa.
De asemenea, s-a apreciat că prin declarația persoanei vătămate O. N. V. se arată că pentru a păstra banii, inculpații au utilizat amenințări, avertizându-l că dacă va reveni în zona Gării de Nord îl vor ucide.
Aceste aspecte nu s-au putut reține, deoarece nu s-au coroborat cu alte mijloace de probă administrate în cauză și astfel s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.4 din Cod procedură penală care prevăd că în situația în care, după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială ce se formează în convingerea organelor de urmărire penală, se interpretează în favoarea inculpatului.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpaților C. A. N. și C. I. I. de a sustrage din posesia persoanei vătămate O. N. V., în intervalul orar cuprins între ora 04:00 și 04:30, a sumei de 1700 lei, îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, săvârșit în timpul nopții, săvârșită în participație penală, sub forma coautoratului, prevăzută de art. 228-229 alin.1 lit. b, iar pentru inculpatul C. I. I. și cu aplicarea art. 46 alin.2 și art. 41 alin.1 Cod penal.
În acest sens s-a reținut că latura materială a infracțiunii de furt calificat este îndeplinită prin acțiunea de controlare a buzunarelor persoanei vătămate de către inculpați și luarea din posesia acestuia a sumei de 1.700 lei, sumă care se afla în posesia persoanei vătămate ca urmare a serviciilor prestate de acesta în cadrul unei ferme de vite, din județul C..
Latura subiectivă a infracțiunii s-a dovedit din modul de operare al inculpaților, care au procedat la urmărirea persoanei vătămate și în momentul în care aceasta s-a îndepărtat de incinta Gării de Nord au condus-o într-un parc din zona B-dului D. G., unde, după un control corporal, i-au sustras suma de 1.700 lei.
Circumstanța de individualizare prevăzută de art. 228 alin .1 lit. b Cod penal privitoare la comiterea faptei pe timpul nopții, s-a reținut deoarece întreaga activitate infracțională s-a petrecut în intervalul orar 04:00 și 04:30, în data de 21.11.2014, deci pe timpul nopții.
La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorilor, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială și aplicabilitatea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală.
Astfel, instanța, apreciind că valoarea prejudiciului este una medie, iar prin modul de săvârșire a infracțiunii și mijloacele folosite nu se relevă un pericol deosebit al inculpaților, care au și avut pe parcursul procesului penal o atitudine sinceră, recunoscând fapta și cooperând cu organele de urmărire penală și nu a mai fost condamnat penal, a stabilit o pedeapsă orientată spre minimul special, diminuat potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală cu o treime. Instanța a apreciat că, întrucât limitele prevăzute de art. 229 alin. 1 lit. b sunt de 1 și 5 ani, în urma reducerii cu o treime acestea vor fi de un an și 8 luni și 3 ani și 4 luni în ceea ce privește pe inculpatul C. A. N., iar în privința inculpatului C. I. I., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 43 alin. 5 Cod penal referitoare la majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestuia va rezulta limita de 1 si 5 ani.
Constatând că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal cu privire la inculpatul C. A. N. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe un termen de încercare de 3 ani, care se calculează conform art. 92 Cod penal. Astfel, a constatat că pedeapsa aplicată, de 1 ani închisoare, este mai mică decât limita de 2 ani prevăzută de lege, inculpatul C. A. N. nu a mai fost condamnat penal, și-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității și, în raport de persoana sa, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată de 3 ani.
Pe latură civilă, s-a reținut că persoana vătămată O. N. V. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1700 pentru acoperirea prejudiciului material produs prin comiterea infracțiunii, din această sumă, partea civila a recuperat suma de 870 lei, așa cum a reieșit din referatul, aprobat de către procuror de la filele 87, din data 21.11.2014.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul C. I. care a solicitat redozarea pedepsei, atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art.417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază nefondat apelul formulat de inculpat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, inculpatul C. I. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul numărul_/P/2014 din data de 10.12.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 1 București, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat săvârșit în timpul nopții prevăzută de art. 228-229 alin. 1 lit. b cu aplicarea art. 41 și 46 alin 2 Cod penal, constând în aceea că la data de 21.11.2014 în jurul orelor 4:30, împreună cu inculpatul C. A. N. a acostat în incinta Gării de Nord pe persoana – vătămată O. N. V., iar apoi au condus-o într-un parc situat în zona Bld-ului D. G., unde au deposedat-o de suma de 1.700 lei.
Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condițiile art.375 Cod procedură penală, inculpatul declarând personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În mod temeinic, instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, declarațiile de recunoaștere coroborându-se întrutotul cu declarațiile părții vătămate, declarațiile coinculpatului C. A. N., declarația martorului C. G. – R. și procesele verbale de recunoaștere și de vizualizare a imaginilor video surprinse de camera 14 din incinta Gării de Nord.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond, Curtea constată că aceasta a fost în mod just individualizată prin raportare la limitele de pedeapsă reduse potrivit art. 396 al. 10 Cod procedură penală, dar majorate potrivit art. 43 al. 5 Cod penal, respectiv între 1 an și 5 ani închisoare, instanța manifestând chiar clemență prin aplicarea unei pedepse egale cu limita minimă prevăzută de lege, în condițiile în care împrejurările concrete ale comiterii faptei denotă un potențial criminogen ridicat al acestuia, cât și faptul că executarea pedepsei anterioare nu și-a atins scopul.
Referitor la modalitatea de executare, executarea pedepsei în regim de detenție este singura opțiune legală în condițiile în care inculpatul este recidivist.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat C. I. I., va deduce din pedeapsa aplicată durata prevenției de la data de 21.11.2014 la zi și-l va obliga pe acesta la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat C. I. I. împotriva sp. nr. 62 pronunțată la data de 12.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Deduce din pedeapsa aplicată durata prevenției de la data de 21.11.2014 la zi.
Obligă pe apelant la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I. T. O. B.
GREFIER,
I. D.
Red. B.O./ 23.06.2015
Thred.V.D./4 ex./27.05.2015
J.S.1.B. – jud. C.O.
| ← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... | Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... → |
|---|
