Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 1223/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1223/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-09-2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 1223/A
Ședința publică din 29.09.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: I. V. V.
JUDECĂTOR: O. B.
GREFIER: I. D.
M. Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelul declarat de inculpatul A. I. împotriva sentinței penale nr. 940/25.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București.
Dezbaterile în privința apelului declarat au avut loc în ședința publică din data de 28.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, a stabilit termen de pronunțare, azi, 29.09.2015.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, a constatat următoarele:
Prin sentința penală nr. 940/25.05.2015 Judecătoria Sectorului 5 București a condamnat pe inculpatul A. I. la pedepsele de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 modific. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 75 lit. d Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de. art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. b și l din Legea nr. 571/2003 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 75 lit. d Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
A descontopit pedeapsa aplicată prin s.pen. nr. 4297/11.12.2014 a Jud. Sector 4 București, în pedepsele componente și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte rezultând 3 ani și 4 luni închisoare și a menținut anularea amânării aplicării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentinței penale nr. 188/2014 pron. de Jud. B., def. la 16.10.2014.
Totodată a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d Cod penal, exercitarea acestora fiind interzisă și cu titlu de pedeapsă accesorie.
A dedus durata reținerii și arestării preventive de la 11.07.2014 la 08.09.2014 și de la 08.10.2014 la zi și a a revocat măsura controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din 05.09.2014.
A dispus anularea M.E.P.I. nr. 6802/2014/09.03.2015 al Jud. Sector 4 București și emiterea unui nou mandat la rămânerea definitivă a prezentei.
Prin aceeași sentință s-a mai dispus condamnarea inculpatului I. L. G. la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare, executarea pedepsei fiind suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani.
Și acestui inculpat instanța de fond i-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d Cod penal, exercitarea acestora fiind interzisă și cu titlu de pedeapsă accesorie.
S-a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii de la 11.07.2014, ora 01,00 la 12.07.2014, ora 01,00 și a revocat măsura controlului judiciar luată prin încheierea din 05.09.2014.
Pe latură civilă, a constatat acoperit în integralitate prejudiciul cauzat.
Față de disp. art. 112 lit. f Cod penal a confiscat de la inculpatul A. I. un număr de_ țigarete diverse mărci, fară a avea aplicate timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, cantitatea de 530 litri de alcool etilic contrafăcut, o pompă submersibilă, un ansamblu artizanal prevăzut cu filtre care se folosesc la prelucrarea alcoolului, 500 de peturi goale de 1 litru cu eticheta”Alcool sanitar 11 Auchan” și 6 recipiente din plastic și de la inculpatul I. L. G. un număr de 13.160 tigarete diverse mărci, fără a avea aplicate timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, 68 de litri de alcool etilic contrafăcut, 2 litri de colorant "caramel”, 59 de bidoane din plastic de 10 litri.
În baza art. 404 alin. 4 lit. f Cod procedură penală rap. la art. 397 Cod procedură penală a dispus restituirea către inc. A. I. a sumelor ridicate.
În baza art. 397 alin. 4 Cod procedură penală a respins ca inadmisibilă cererea R. G. IPURL - LICHIDATOR AL ., cu sediul în C., .. 2, J. D., formulate împotriva ordonanței din 29.08.2014 dispusă în dosarul nr. 2322/P/2014.
În baza art. 404 alin. 4 lit. f c.p.p. rap. la art. 397 c.p.p. a dispus restituirea către R. G. Ipurl - lichidator al . a autoturismului marca Peugeot 307, având nr. de înmatriculare_, . VF33HNFUB83012070.
În baza art. 274 alin. 1, 2 Cod procedură penală a obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de câte 1500 lei
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut căla data de 04.03.2014, lucrători de politie din cadrul Poliției Sectorului 5 — Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpații A. I. si I. L. G. se ocupa cu comercializarea de țigări provenite din contrabandă si producerea și comercializarea de alcool în afara unui antrepozit fiscal.
În urma autorizărilor emise de Judecătoria Sectorului 5 București, având ca obiect interceptarea, localizarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicațiilor telefonice pentru posturile telefonice_ utilizat de inc. I. L. G.,_ utilizat de I. M.,_ utilizat de I. C., supravegherea video, audio sau prin fotografiere pentru fotografierea, observarea, sau înregistrarea conversațiilor, mișcărilor ori a altor activități ale numiților I. L. G., I. C., I. M., I. F., J. P. M. A., J. P. I. și A. I., a fost identificată activitatea infracțională a inculpaților.
Astfel, din verificările și supravegherile efectuate, a rezultat faptul că în perioada martie - iulie 2014, inculpatul A. I. a achiziționat cantități mari de alcool sanitary (spirt medicinal - aproximativ 22.000 de sticle) de la supermarket-ul Auchan, magazin Pallady, folosind auto nr. de înmatriculare_ . Spirtul achiziționat era transportat ulterior la imobilul din București, ., sector 2 unde era distilat rezultând alcool.
Acest fapt a fost confirmat și prin adresa nr._/18.08.2014 a Auchan M. Pallady, care a înaintat înregistrările video, din vizionarea cărora s-a constatat că inc. A. I., în repetate rânduri, respectiv în zilele de 20.06.2014, 25.06.2014 și 01.07.2014 a achiziționat cantități mari de spirt medicinal din cadrul hypermarket-ului menționat, încărcându-le în autoturismul marca Peugeot 307, având nr. de înmatriculare_ .
Ulterior, alcoolul era vândut de către acesta la diferite persoane care dețin magazine alimentare sau baruri la adresele din: București, ., sector 5, în curtea inculpatului I. L. G., din București, ., ., la J. P. M. A., din București, . 4, sector 4, la L. M., din București, ., sector 2, la D. Lazarina, persoane care îl comercializau sub formă de vin sau alte băuturi spirtoase falsificate ori substituite.
Din declarațiile inc. A. I., a reieșit că acesta a achiziționat o instalație artizanală de prelucrare a alcoolului. Săptămânal inculpatul achiziționa aprox. 200-300 litri de spirt medicinal din cadrul hipermarketului Auchan Pallady, pe care, cu ajutorul instalației, îl transforma în alcool pe care îl vindea la diferite persoane, printre care și inculpatului I. L. G., acesta oferindu-l spre vânzare la rândul său, în magazinul alimentar S.C Fio Invest Complet SRL și S.C Ignacosti ..L din . și ., sector 5 București.
Perchezițiile efectuate în cauză, au relevat adresa din ., sectorul 2, București, unde martorul M. G. i-a închiriat inc. A. I. o cameră și un hol, și unde se afla un imobil în curtea căruia este construit un garaj, care era folosit de inc. A. I., fiind identificate un număr de_ țigarete diverse mărci, fără a avea aplicate timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, cantitatea de 530 litri de alcool etilic, o pompa submersibila, un ansamblu artizanal prevăzut cu filtre care sunt folosite la prelucrarea alcoolului, aproximativ 500 de peturi goale de 1 litru cu eticheta ’’Alcool sanitar 11 Auchan” .
S-a reținut că, în conformitate cu raportul de expertiză criminalistică nr._ din 01.08.2014, cantitățile de alcool găsite la inc. A. I. conțin soluții apoase de alcool etilic cu concentrații diferite, menționate în cuprinsul raportului la capitolul IV, acestea conținând în urme alcool terț-butilic, substanță utilizată drept denaturant de alcool. De asemenea, cantitatea de alcool ridicată de la inc.A. I. prin proba nr. 3, conține suplimentar, conform aceluiași raport de expertiză, albastru de metilen și un colorant de culoare violet care nu a putut fi identificat, conținutul acestui lichid ridicat prin proba nr. 3 corespunzând alcoolului sanitar (spirt medicinal).
Totodată, s-a constatat că în raport se specifică faptul că respectivele cantități de alcool găsite și ridicate de la adresele din București, ., sector 5, din București, ., ., ., din București, . 4, sector 4, din București, ., sector 2 ar putea proveni prin diluarea lichidelor incolore găsite la inc. A. I., și eventual prin adăugarea de caramel în cazul lichidelor colorate.
La adresa din ., sectorul 5, București, unde se afla un imobil compus din curte si casa cu etaj, la parterul căreia funcționează . SRL si barul, punct de lucru, al . SRL, folosite de către inc. I. L. G., în urma percheziției efectuate au fost identificați 68 de litri de alcool etilic, doi litri de colorant”caramer, 13.160 țigarete fără a avea aplicate timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, 59 de bidoane din plastic de 10 litri fără conținut, ce aveau un miros puternic de alcool.
Datele rezultate în urma valorificării mandatului de percheziție informatică nr. 109 din 24.07.2014, în baza căruia s-a efectuat percheziția informatică asupra mediului de stocare din DVR, .- 5016LM20131229-P ridicat de la inc. I. L. G., au relevat că la data de 08.07.2014, orele 22:36 în incinta unei anexe a imobilului aparținând inculpatului mai sus-menționat intră un autoturism de culoare gri, tip break, fără a i se distinge inscripția de pe plăcuțele de înmatriculare, autoturism asemănător cu cel folosit de inc. A. I., respectiv Peugeot 307, nr. de înmatriculare_, acesta părăsind incinta la aceeași data, la orele 22:38:01. Totodată în procesul - verbal de consemnare a activităților de supraveghere se menționează că nu se poate vizualiza, și astfel identifica, ce persoană conduce autoturismul în cauză.
S-a constatat că, în conformitate cu raportul de expertiză criminalistică întocmit în prezenta cauză, cantitățile de alcool găsite la inc. I. L. G. conțin soluții apoase de alcool etilic cu concentrații diferite, menționate în cuprinsul raportului la capitolul IV, acestea conținând în urme alcool terț-butilic, substanță utilizată drept denaturant de alcool. In lichidul de culoare gălbuie înaintat prin proba nr. 1, s-a putut evidența în urme, caramelul, iar în probele nr. 5 și 6 ridicate tot de la inculpatul I. L. G. s-a identificat caramel.
De asemenea, s-a precizat în raportul de expertiză că aceste cantități de alcool ar putea proveni prin diluarea lichidelor incolore găsite la inc. A. I. și eventual prin adăugarea de caramel în cazul lichidelor colorate și în probele ridicate de la ambii inculpați și puse la dispoziție Institutului Național de Criminalistică nu s-au regăsit substanțe toxice sau improprii consumului uman.
În ceea ce privește declarațiile martorilor, instanța a reținut declarația martorului M. G., din care a reieșit că în toamna anului 2013 acesta i-a închiriat inc. A. I. o cameră și un hol în imobilul situat în ., sector 2, iar într-un garaj situat în aceeași curte, inculpatul aducea săptămânal cantități mari de spirt, la sticle de 1 litru din plastic, pe care le filtra printr-o instalație artizanală rezultând alcool.
Acesta a mai afirmat că inculpatul vindea alcoolul într-un magazin în zona Berceni, din București, folosindu-se totodată de un autoturism marca Peugeot. Martorul a mai precizat că l-a și ajutat pe acesta să prepare alcoolul, fiind remunerat cu suma de 180 lei. Totodată acesta a mai precizat că a primit de la A. I. și țigări marca „Plugarul” și „Rothmans” chiar în ziua când s-a efectuat percheziția, însă nu cunoaște proveniența acestora.
Martora J. P. M. A. care administrează „Supermarket A.” - întreprindere Familială J. P. M. A. de la care s-a ridicat în urma percheziției domiciliare din București, ., ., ., cantitatea de 35 litri de alcool, a declarat că îl cunoaște pe inc. A. I. de 14 ani de zile și că acesta se ocupa cu aprovizionarea magazinului, aceasta oferind spre vânzare alcoolul cu suma de 3,5 lei jumătatea de litru, ca și țuică.
Martorul L. D., administrator al S.C Continental DO-RE-MI SRL, unde la adresa din București, .. 4, sector 4, s-a găsit în urma percheziției domiciliare cantitatea de 20 de litri de alcool, a declarat că nu îl cunoaște pe inc. A. I. și că alcoolul care susținea că este vin, l-a achiziționat de la o persoană necunoscută care îl aprovizionează o dată pe parcursul unei luni și care deține un autoturism înmatriculat în județul V., fără ca acesta să primească acte de proveniență ale alcoolului sau factură în acest sens.
Prin adresele nr._/19.08.2014 și_/26.08.2014 M. Finanțelor Publice - Direcția G. Management al Domeniilor Reglementate Specific a comunicat faptul că inculpații A. I. și I. L. G. nu sunt persoane fizice autorizate să desfășoare activitate de antrepozitar autorizat, și în ceea ce îl privește pe inc. I. L. G. în calitate de administrator și reprezentant al . SRL CUI_, . SRL CU_, . SRL CUI_, operatorii economici în cauză nu figurează ca antrepozitari autorizați pentru producția sau depozitarea de produse accizabile.
Analizând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a constatat că faptele reținute în sarcina inculpaților au fost corect descrise în actul de sesizare, fiind pe deplin dovedite prin coroborarea probelor de la dosar.
În drept, a apreciat că fapta inc. A. I., care în perioada martie-iulie 2014, a deținut și comercializat un nr. de_ de țigarete, diverse mărci, fără a avea timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere, producere, transport, depozitare, predarea, desfacerea si vânzarea mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând ca acestea provin din contrabanda prev. si ped. de art. 270 al. 3 din Lg. 86/2006, modificată prin OUG 54/2010.
A mai apreciat că fapta inc. A. I., care în perioada martie-iulie 2014, a deținut în afara antrepozitului fiscal, a comercializat pe teritoriul României produse accizabile peste limitele legale (alcool etilic peste 40 de litri, băuturi spirtoase peste 200 de litri, produse intermediare de "alcool peste 300 de litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 de litri), respectiv cantitatea de 530 de litri alcool etilic, și la care au fost găsite 500 de peturi goale de 1 litru alcool sanitar și care a produs bunuri accizabile ce intră sub incidența regimului de antrepozitare cu o instalație improvizată (o pompa submersibila și un ansamblu artizanal prevăzut cu filtre care sunt folosite la prelucrarea alcoolului), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile peste limitele legale si producerea de produse - accizabile ce intra sub incidența regimul de antrepozitare, in afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. si ped. de art. 2961 al. 1 lit. b și l din Lg. 571/2003.
De asemenea, instanța a mai apreciat că fapta inc. I. G., care în perioada martie - iulie 2014, a deținut și comercializat un nr. de_ de țigarete, diverse mărci, fără a avea timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal și cunoscând că acestea provin din contrabandă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere, producere, transport, depozitare, predarea, desfacerea si vânzarea mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând ca acestea provin din contrabanda prev. si ped. de art. 270 al. 3 din Lg. 86/2006, modificată prin OUG 54/2010.
Totodată, a apreciat că fapta inc. I. G. care în intervalul martie - iulie 2014, a deținut în afara antrepozitului fiscal, a comercializat pe teritoriul României produse accizabile peste limitele legale (alcool etilic peste 40 de litri, băuturi spirtoase peste 200 de litri, produse intermediare de alcool peste 300 de litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 de litri), respectiv cantitatea de 68 de litri de alcool etilic, doi litri de colorant”caramel” și la care s-au găsit 59 de bidoane din plastic de 10 litri fără conținut ce aveau un miros puternic de alcool și a produs bunuri accizabile ce intră sub incidența regimului de antrepozitare împreună cu inculpatul A. I., de la care a achiziționat alcool etilic și de distilate în vrac, deși acesta nu era un antrepozitar autorizat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile peste limitele legale si producerea de produse - accizabile ce intra sub incidența regimul de antrepozitare, in afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. si ped. de art. 2961 al. 1 lit. b, c și l din Lg. 571/2003.
Nu în ultimul rând, având în vedere că inculpații au comis mai multe acte materiale distincte, în intervalul martie - iulie 2014, instanța a reținut deopotrivă aplicabilitatea art. 35 alin. 1 C.pen., din următoarele considerente.
Pe de-o parte, instanța a avut în vedere rezoluția infracțională unică a inculpaților, care viza comercializarea pachetelor de țigări în etape diferite. Totodată, instanța a constatat că fiecare act material săvârșit are aceeași încadrare juridică, constituind infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Codul Vamal.
Nu în ultimul rând, instanța a reținut că toate acțiunile în cauză sunt îndreptate împotriva aceluiași subiect pasiv – respectiv, ANAF - Direcția G. R. a Finanțelor Publice București, organ care avea responsabilitatea colectării impozitelor și accizelor aferente regimului vamal.
Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material alternativ prevăzut de art. 2961 al. 1 din Lg. 571/200 se regăsește în speță în patru modalități: aceea a producerii, achiziționării – variantă reținută numai în sarcina inc. I. G., deținerii și comercializării a produselor accizabile ce intră sub incidența regimului de antrepozitare.
De asemenea, s-a constatat că se întrunește cerința esențială atașată elementului material, constând în aceea ca subiectul activ să cunoască faptul că produsele sunt accizabile și supuse regimului de antrepozitare, fapt recunoscut de către inculpați.
S-a apreciat că urmarea imediată este întrunită în speță, aceasta constând în sustragerea produselor cu pricina de la regimul vamal și, implicit, prejudicierea bugetului statului, prin neplata accizelor. Cât privește legătura de cauzalitate, s-a constatat că aceasta este implicită și rezultă din însăși realizarea elementului material, fiind susținută de întreg probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că fapta a fost comisă cu intenție directă, în sensul dispozițiilor art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., întrucât inculpații nu numai că au prevăzut, ci a și urmărit, conform rezoluției infracționale, producerea rezultatului vizat.
De asemenea, în raport de intervalul de timp în care s-a produs infracțiunea și pentru considerentele anterior arătate, s-a apreciat că sunt aplicabile disp. art. 35 alin. 1 Cod penal.
La termenul de judecată din 01.04.2015, instanța a admis cererea inculpaților de judecare a cauzei în procedură simplificată conform art. 375 alin.1 și 2 Cod procedură penală.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. În concret, cu privire la circumstanțele personale, instanța a reținut că inc. A. I. are studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, 2 copii, este cunoscut cu antecedente penale, suferind anterior alte două condamnări definitive pentru același gen de fapte.
Referitor la circumstanțele reale ale faptelor imputate, instanța a avut în vedere faptul că acestea vizează normele care reglementează ordinea fiscală și vamală și, prin produsele comercializate, sănătatea publică, fiind generatoare de prejudicii, chiar dacă acoperite.
În raport de aceste considerente și de situația juridică a inculpatului, care a dovedit perseverență infracțională și orientare către câștiguri facile, bazate pe săvârșirea unor infracțiuni care vizează codul vamal, codul fiscal și sănătatea publică, instanța a constatat că numai aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, este aptă pentru a asigura îndeplinirea scopului pedepsei.
Cu privire la circumstanțele personale ale inc. I. G., instanța a reținut că acesta are studii 12 clase, căsătorit, 1 copil, ocupația administrator la S.C. NIC GAMES FACTORY S.R.L., fără antecedente penale (anterior i-au fost aplicate amenzi administrative pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor). Referitor la circumstanțele reale ale faptelor imputate, instanța a avut în vedere faptul că acestea vizează normele care reglementează ordinea fiscală și vamală și, prin produsele comercializate sănătatea publică, fiind generatoare de prejudicii, chiar dacă acoperite.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul A. I., criticile acestuia vizând exclusiv individualizarea judiciară a pedepselor, sub aspectul cuantumului acestora și modalitatea de executare.
Analizând sentința penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele devoluate, Curtea apreciază apelul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, se reține că inculpatul A. I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.2322/P/2014, întocmit la data de 03.09.2014 de P. de pe lângă Judecătoria sector 5 București pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. deart. 270 al. 3 din Lg. 86/2006, modificată prin OUG 54/2010 și art. 2961 al. 1 lit. b și l din Lg. 571/2003, toate cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.P. și art. 38 alin. 1 C.P., reținându-se în fapt, în sarcina acestuia, că în perioada martie - iulie 2014, a deținut și comercializat un nr. de_ de țigarete, diverse mărci, fără a avea timbre fiscale autohtone sau cu marcaje fiscale necorespunzătoare, bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal și cunoscând că acestea provin din contrabandă și în aceeași perioadă, inculpatul a deținut în afara antrepozitului fiscal, a comercializat pe teritoriul României produse accizabile peste limitele legale (alcool etilic peste 40 de litri, băuturi spirtoase peste 200 de litri, produse intermediare de "alcool peste 300 de litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 de litri), respectiv cantitatea de 530 de litri alcool etilic și la care au fost găsite 500 de peturi goale de 1 litru alcool sanitar și care a produs bunuri accizabile ce intră sub incidența regimului de antrepozitare cu o instalație improvizată (o pompa submersibila și un ansamblu artizanal prevăzut cu filtre care sunt folosite la prelucrarea alcoolului), în afara unui antrepozit fiscal autorizat.
Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condițiile art.375 Cod procedură penală, inculpatul declarând personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În mod temeinic, instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, declarațiile de recunoaștere coroborându-se întrutotul cu procesele-verbale de percheziții domiciliare, expertiză criminalistică nr._ din 01.08.2014; procesele - verbale de supraveghere audio, video sau prin fotografiere; procesul - verbal de percheziție informatică; declarațiile martorilor M. G. și J. P. M. A.; înscrisurile și declarațiile coinculpatului I. L. G..
În ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate de instanța de fond, Curtea constată că acestea au fost în mod just individualizate prin raportare la limitele de pedeapsă reduse potrivit art. 396 al. 10 Cod procedură penală, în condițiile în care împrejurările concrete ale comiterii faptelor, cantitatea de produse accizabile deținute, cât și forma continuată a acestora, conturându-se un modus vivendi al acestuia din săvârșirea unor astfel de infracțiuni. Astfel, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată apelantului inculpat pentru infracțiunea reținută a fost legal și temeinic stabilită, în vederea realizării funcției represive și de prevenție generală și specială ale pedepsei, pentru ca inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele activității infracționale și să fie determinat ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.
În ceea ce privește individualizarea modalității de executare, Curtea constată, în principal, că față de cuantumul pedepsei aplicate nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune executarea într-o altă modalitate decât cea a detenției, modalitate care, de altfel, nici nu ar fi justificată relevant fiind, distinct de gravitatea în sine a faptelor, mobilul acestora, respectiv de a realiza venituri într-o modalitate ilicită, or, în acest context este necesar ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție pentru ca inculpatul să interiorizeze consecințele unui astfel de comportament, astfel încât pe viitor să adopte o conduită socială corectă, o altă modalitate de executare nefiind suficientă în realizarea scopului pedepsei. De altfel, această modalitate se impune și în considerarea faptului că inculpatul are un grad de școlarizare redus și nu are nicio experiență profesională, astfel încât denotă un potențial criminogen ridicat și lipsa de resurse interne care să releve capacitatea sa de a-și reconsidera poziția față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
Se observă că prima instanță a omis să aplice pedepse complementare pe lângă fiecare dintre pedepsele principale pentru ca ulterior să aplice o pedeapsă complementară unică pe lângă pedeapsa rezultantă potrivit art. 45 Cod penal, omisiune ce nu poate fi remediată însă, în apelul inculpatului.
Se impune însă, reformarea sentinței în ceea ce privește conținutul pedepsei complementare, respectiv interzicerea dreptului de a alege. Astfel, în aplicarea directă și prioritară a dispozițiilor art. 3 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, așa cum au fost interpretate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hirst c. Regatului Unit, văzând și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din_, interzicerea dreptului de vot este o măsură inadecvată în raport cu natura faptelor reținute în sarcina acestuia. Curtea remarcă de altfel, că prima instanță nici nu a motivat de o manieră specifică, această sancțiune.
Astfel, în cauza amintită, CEDO a admis faptul că statele dispun de o marjă de apreciere cu privire la restricționarea dreptului de a vota. Totuși, a considerat că această marjă de apreciere nu poate să justifice excluderea totală a oricărei persoane condamnate, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, din câmpul persoanelor cu drept de vot. Curtea a considerat că nu există vreo legătură între interdicția votului și prevenirea infracțiunilor, după cum nu se poate concilia interdicția votului cu scopul reinserției sociale a infractorilor. De aceea, Curtea a considerat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor deținuților nu intră în limitele marjei de apreciere a statului, iar art. 3 din Protocolul nr. 1 a fost violat.
Considerațiile deciziei nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție date în recurs în interesul legii, aplicabile față de dispozițiile art. 474 indice 1 Cod procedură penală și a principiului ubi eadem est ratio, ibi edem solutio esse debet,în sensul că astfel de limitări trebuie sa urmărească un scop legitim, întemeiază aprecierea instanței de apel asupra caracterului neîntemeiat al pedepsei complementare prev. de art. 66 lit. d Cod penal aplicată inculpatului. Astfel, nu există o legătura evidentă și suficientă între sancțiune și comportamentul sau/și situația persoanei vizate. De altfel, în materia restrângerii exercițiului drepturilor și libertăților, principiul proporționalității consecințelor juridice cu situația care le-a generat este consacrat și în Constituția României -art. 53 alin. 2.
Cum sub acest aspect situația inculpatului I. G., care nu a declarat apel, este identică, fiind incident art. 419 Cod procedură penală privind efectul extensiv al apelului.
Așa fiind, Curtea va admite apelul declarat de apelantul inculpat A. I., va extinde efectele apelului cu privire la inculpatul I. L. G.; va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond, va înlătura din conținutul pedepselor complementare, cât și al pedepselor accesorii aplicate inculpaților, interzicerea exercitării dreptului prev. de art. 66 lit. d Cod penal, menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Văzând disp. art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul inculpat A. I. împotriva sentinței penale nr. 940/25.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București.
Extinde efectele apelului declarat de inculpatul A. I. cu privire la inculpatul I. L. G..
Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:
Înlătură din conținutul pedepselor complementare, cât și al pedepselor accesorii aplicate inculpaților, interzicerea exercitării dreptului prevăzută de art. 66 lit. d Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. I. V. O. B.
GREFIER,
I. D.
Red. B.O./30.10.2015/Tehnored. V.D. 4 ex./28.10.2015/Jud.Sect.5– jud: M.P.
| ← Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1245/2015. Curtea... → |
|---|
