Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 584/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 584/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-04-2015 în dosarul nr. 9851/1748/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (841/2015)
DECIZIA PENALĂ NR.584/A
Ședința publică din data de 10.04.2015
Curtea constituită din:
P.- C. C. D.
JUDECATOR- C. S.
GREFIER- D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. C..
Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpatul D. N. S. împotriva sentinței penale nr.57/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 03.04.2015 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 08.04.2015 și 10.04.2015, când a decis;
CURTEA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.57 din data de 24.02.2015,Judecătoria Cornetu, în baza art.5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României nr.371 din 20.05.2014, a constatat că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1969:
În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului D. N. S. în actul de sesizare a instanței din infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin.1 C.pen. în infracțiune prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
În baza art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 Rep. Cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP, a condamnat inculpatul D. N. S. (fiul lui N. și D., născut la data de 18.05.1985 în București, sector 4, domiciliat în București, ., sector 4, căsătorit, studii școală profesională, lucrător comercial, stagiul militar nesatisfăcut, necunoscut cu antecedente penale, c.n.p._) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal de la 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pe o durata de 4 (patru) ani termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal de la 1969.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83 Cod penal de la 1969 a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 12 din legea nr.187/2012 a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1969.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal de la 1969 a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1969 pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 25.11.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu, sub nr._, rechizitoriul nr.6936/P/2013 întocmit la 19.11.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D. N. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 C.pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 25.11.2013, în jurul orelor 00.10, acesta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . Berceni, jud. Ilfov, iar în aceste împrejurări a fost oprit și testat de către organele de poliție cu aparatul etilotest, rezultând o valoare a alcoolemiei de 0, 55 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2749, acesta a prezentat la orele 00.49, respectiv 01.49, un nivel al îmbibației alcoolice de 1, 35 g/l și 1, 20 g/l alcool pur în sânge.
În ședința de judecată din data de 16.02.2015, inculpatul a arătat că dorește ca judecata să se facă potrivit art. 375 Cod procedură penală, a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți, respectiv: procesul-verbal de constatare (f. 10-11 d.u.p.) – din care rezultă că inculpatul a condus auto cu număr de înmatriculare_ pe . Berceni, jud. Ilfov, și, fiind oprit pentru control de un echipaj de poliție, s-a constatat că se află sub influența băuturilor alcoolice, iar în urma testării cu aparatul etilotest s-a stabilit un rezultat de 0,55 mg/l alcool în aerul expirat, fiind condus la spitalul în vederea recoltării probelor biologice; bon testare alcoolemie aparat Drager (fila21 d.u.p); examen clinic, cerere de analiză și proces verbal de recoltare probe biologice (f. 12-13, d.u.p.) - din care a rezultat că, la momentul prelevării probelor biologice de către personalul sanitar al unității medicale menționate, inculpatul a declarat că a consumat 100 ml wischy și că a mâncat după; buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. A12/_/2013 (f. 14, d.u.p.) – emis de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” din care a rezultat că inculpatul D. N. S. a avut o alcoolemie de 1,35 grame la 1000 ml sânge la prima probă recoltată la ora 00,49, respectiv 1,20 grame la 1000 ml sânge la a doua probă recoltată la interval de o oră; declarațiile inculpatului D. N. S.(f. 16-17 d.u.p) – în care a recunoscut comiterea infracțiunii, fișa de cazier judiciar (f. 23 d.i) – din care a reieșit că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, declarația martor I. V. (f.24-25 d.up.), care a declarat că a asistat când inculpatul a fost oprit de poliție și în urma testării cu aparatul etilotest s-a stabilit un rezultat de 0,55 mg/l alcool în aerul expirat, fiind condus la spitalul în vederea recoltării probelor biologice;
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă instanța a reținut următoarele:
Prin Legea nr. 286/2009 legiuitorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităților practice care reclamau ajustări ale legislației penale, mesajul juridic și social al codului penal fiind întemeiat, în esență, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor și o ordonare logică prin condensarea legislației (o . infracțiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).
Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislație penală a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.
În ceea ce privește infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, instanța a constatat că legiuitorul nu a diminuat sancțiunea aplicată, însă a introdus alternativ amenda penală, ceea ce, aparent, ar fi în favoarea inculpatului. Însă, în ceea ce privește modalitățile de executare ale pedepsei, instanța a constatat a fi mai favorabile dispozițiile vechiului cod. Astfel, s-a apreciat că legea penală mai favorabilă aplicabilă în speță este Codul penal de 1969.
Văzând dispozițiile Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr.372 din 20.05.2014, referitoare la aplicarea globală a dispozițiilor legale mai blânde, precum și modalitatea de executare a pedepsei la care a deliberat judecătorului fondului, consecințele acesteia și efectele suspendării condiționate a executării pedepsei, în baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, Judecătoria a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului D. N. S. în actul de sesizare a instanței din infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. în aceeași infracțiune prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a procedat la aplicarea globală a dispozițiilor legale din vechea reglementare penală.
Instanța a apreciat că sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului D. N. S. care la data de 25.11.2013, în jurul orelor 00.10, acesta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . Berceni, jud. Ilfov, iar în aceste împrejurări a fost oprit și testat de către organele de poliție cu aparatul etilotest, rezultând o valoare a alcoolemiei de 0, 55 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2749, acesta a prezentat la orele 00.49, respectiv 01.49, un nivel al îmbibației alcoolice de 1, 35 g/l și 1, 20 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Urmarea imediată a faptei o constituie o stare de pericol pentru desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate, având în vedere că este vorba despre o infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, a rezultat ex re, starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite născându-se odată cu săvârșirea elementului material al infracțiunii.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății cu intenție indirectă, inculpatul prevăzând rezultatul periculos al faptei săvârșite, anume producerea unei stări de pericol celorlalți participanți la traficul rutier, rezultat al faptei pe care nu l-a urmărit, însă l-a acceptat prin săvârșirea infracțiunii.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal de la 1969: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în legea specială pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin.1, gradul de pericol social concret al infracțiunii pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat raportat la: împrejurările în care a fost comisă și la urmările produse - inculpatul a condus pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, pe timp de noapte un autovehicul, având în sânge o concentrație relativ mare de alcool - 1,35 grame la 1000 ml sânge, pe o arteră larg circulată; la relațiile sociale încălcate și care privesc siguranța circulației pe drumurile publice; la forma de vinovăție cu care a acționat, respectiv intenție indirectă și la circumstanțele personale ale inculpatului: acesta are vârsta de 29 de ani, nu are antecedente penale, este căsătorit, ocupația:lucrător comercial, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine parțial sinceră și a realizat gravitatea faptelor comise recunoscând fapta comisă.
S-a apreciat că nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracțiunile la regimul rutier, de natura celor săvârșite de inculpat, au o frecvență foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp și se impune aplicarea unor pedepse pentru conștientizarea inculpatului cât și a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranța circulației pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viața celorlalți participanți la trafic.
Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii, precum și săvârșirea acesteia de către inculpat, instanța a antrenat răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Având în vedere aceste aspecte și aplicând reducerea cu o treime conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen., instanța a apreciat că o pedeapsă de 2 ani închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen.
Instanța a mai apreciat că față de lipsa antecedentelor penale, gravitatea destul de redusă a faptei săvârșite, pronunțarea condamnării poate constitui un avertisment pentru acesta, chiar și fără executarea pedepsei, astfel încât nu va mai săvârși pe viitor alte infracțiuni. Constatând că în prezenta cauză inculpatului i s-a stabilit o pedeapsa rezultantă cu închisoarea de cel mult 2 ani, inculpatul nemaifiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii de cel puțin 1 an, în baza art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal, care a curges de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, având în vedere gravitatea infracțiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia (respectiv periculozitatea sporită a faptelor comise de inculpat care a condus fără permis un autoturism în încercarea sa de a ajuta autorii infracțiunii să își asigure scăparea), urmările produse dar și cele care s-ar fi putut produce, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracțiunile săvârșite de inculpat creează față de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorității sau funcții elective publice dar și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și lit.b C. pen.
Împotriva acestei soluții a declarat apel, în termen legal, inculpatul D. N. S., care, prin apărătorul său a arătat că legea penală nouă îi este mai favorabilă, atât prin prisma limitelor de pedeapsă, cât și a modalității de executare a pedepsei, suspendarea executării pedepsei față de amânarea aplicării pedepsei, care nu apare în cazierul său judiciar și nu atrage anularea permisului de conducere.
În ce privește termenul de supraveghere, inculpatul a arătat că acesta este fix în noua reglementare, pe când în cea veche termenul de încercare de 2 ani, plus pedeapsă, astfel încât cuantumul este mai mare decât în noua reglementare.
Astfel, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 87 al. l din OUG 195 în art. 336 al. 1 NC.p.
În ceea ce privește pedeapsa de 2 ani închisoare, inculpatul a arătat că o consideră ca fiind excesivă, deoarece în fata instanței de fond a recunoscut comiterea faptei, astfel că minimul trebuia să fie stabilit la 8 luni închisoare. A solicitat a se avea în vedere că a recunoscut comiterea faptelor, nu a fost implicat într-un accident rutier, iar pe stradă la ora 23 în . nicio persoană. De asemenea, a arătat că alcoolemia era 1,25, iar dacă cerea recalcularea, s-ar fi încadrat sub limita legală.
De asemenea, inculpatul a criticat faptul că instanța de fond nu a ținut cont de acele manifestări neuropsihice consemnate în buletinul de constatare întocmit de medicul legist care îi sunt pe deplin favorabile, așa încât se poate deduce că nu avea diminuate capacitatea de a conduce și concentrarea.
Totodată, inculpatul a solicitat a se avea în vedere că este necunoscut cu antecedente penale, are familie, este bine integrat în societate, are un loc de muncă, are un domiciliu stabil, considerente în raport de care a solicitat a se aplica o pedeapsă orientată către minimul special redus, iar ca modalitate de executare a pedepsei, amânarea aplicării pedepsei chiar cu stabilirea măsurilor de supraveghere pe care le va respecta, precizând, totodată, că este de acord să presteze muncă în folosul comunității.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea apelului inculpatului doar sub aspectul redozării pedepsei, apreciind că vechea reglementare este mai favorabilă acestuia deoarece instanța de fond nu a intenționat să dispună amânarea aplicării pedepsei. De asemenea, s-a arătat că pedeapsa aplicată este prea mare raportat la natura infracțiunii, circumstanțele comiterii faptelor, valoarea alcoolemiei dar și la circumstanțele personale ale inculpatului, apreciind că o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei și cu interzicerea dreptului de a conduce fiind suficientă.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelul formulat de inculpatul D. N. S. ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt reținută de către instanța de fond nu a făcut obiect de critică în cel de-al doilea grad de jurisdicție, Curtea însăși constatând, în virtutea efectului integral devolutiv al căii de atac declarate, temeinicia hotărârii din această perspectivă.
Probatoriul administrat în cauză confirmă neîndoielnic că inculpatul D. N. S. la data de 25.11.2013, în jurul orelor 00.10 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . Berceni, jud. Ilfov, iar în aceste împrejurări a fost oprit și testat de către organele de poliție cu aparatul etilotest, rezultând o valoare a alcoolemiei de 0, 55 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2749, acesta a prezentat la orele 00.49, respectiv 01.49, un nivel al îmbibației alcoolice de 1, 35 g/l și 1, 20 g/l alcool pur în sânge.
Prima instanță, reținând vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor descrise mai sus, a dat o corectă încadrare juridică, stabilind că faptele comise de inculpatul D. N. S. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.
Trebuie arătat că în cauză își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 5 C.pen. privitoare la aplicarea legii mai favorabile întrucât de la săvârșirea infracțiunilor de către inculpat și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, respectiv la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal conform Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Devin astfel aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 1 C.pen., potrivit cărora, în cazul în care, de la data săvârșirii faptei și până la soluționarea definitivă a cauzei, se succed în timp cel puțin două legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În determinarea legii mai favorabile aplicabilă în speță, Curtea reține, cu valoare de principiu, că „aplicarea legii mai favorabile” înseamnă identificarea și valorificarea unei singure legi, în exclusivitate, care permite în cazul concret stabilirea unei pedepse mai mici ori a unui tratament sancționator în ansamblu mai puțin restrictiv.
Prin urmare, Curtea va avea în vedere particularitățile cauzei deduse judecății, efectuând o analiză comparativă a tuturor normelor existente în cele două legi succesive, relevante pentru situația inculpatului, respectiv cele referitoare la condițiile de incriminare, criteriul pedepsei principale, modalitățile de individualizare a executării sancțiunilor principale și condițiile de aplicare a pedepsei accesorii.
În urma evaluării tuturor acestor dispoziții, Curtea constată că legea nouă este mai favorabilă deoarece permite, prin reglementarea specifică pedepselor accesorii și prin instituirea unor mijloace variate de individualizare a executării pedepsei, aplicarea unui tratament sancționator mai blând în privința inculpatului D. N. S..
Astfel, calificarea faptei conform legii noi atrage incidența dispozițiilor art. 336 alin. 1 C.pen., limitele de pedeapsă fiind similare celor prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, respectiv 1-5 ani închisoare. Pedeapsa alternativă a amenzii ce ar putea fi aplicată inculpatului conform legii noi nu are, în speță, funcționalitatea unui criteriu de identificare (teoretică) a legii penale mai favorabile deoarece, pentru considerentele ce vor fi expuse, Curtea apreciază necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
Totodată, spre deosebire de vechiul cod penal (în care condamnarea la pedeapsa închisorii atrăgea de drept aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi) legea nouă permite aplicarea unei astfel de sancțiuni doar în situația interzicerii acelorași drepturi ca pedeapsă complementară. Această cerință nu este îndeplinită în speță, iar, în condițiile în care Curtea nu a apreciat necesară aplicarea unei pedepse complementare, o atare împrejurare îi este mai favorabilă inculpatului.
În fine, modalitățile diverse de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 83 – 98 din Legea nr. 289/2009 dau instanței posibilități mai largi de alegere a celor mai adecvate măsuri de supraveghere a conduitei inculpatului pe o durată determinată, cu efecte similare celor prevăzute de art. 81 din Codul penal din 1969 sub aspectul reabilitării, dar pe o durată mai scurtă și în condiții mai puțin restrictive decât cele prevăzute de art. 861 din Codul penal din 1969.
Prin urmare, stabilirea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum echivalent minimului special (redus ca efect al aplicării art. 396 alin. 10 C.pr.pen.), dar a cărei aplicare este amânată în condițiile și pe durata prevăzută de art. 83 C.pen., creează, în ansamblu, o situație mai favorabilă inculpatului decât suspendarea sub supraveghere a aceleiași pedepse în condițiile legii vechi (măsură spre care Curtea s-ar orienta conform acestei din urmă legi).
Determinând astfel legea mai favorabilă și aplicând-o la cazul concret, Curtea va înlătura dispozițiile privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D. N. S. din infracțiunea prev. de art. 336 al. 1 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002.
Starea de pericol generată prin comiterea infracțiunii nu este neglijabilă, în condițiile în care faptele de natura celei analizate sunt comise cu o frecvență îngrijitoare și constituie una dintre principalele cauze ale accidentelor de circulație soldate cu victime ori pagube materiale.
Circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, așa cum au fost reținute și de instanța de fond, reprezintă aspecte ce potențează periculozitatea inculpatului într-o măsură suficientă pentru a reclama stabilirea unei pedepse îndreptate spre minimul special redus ca efect al aplicării art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Situația familială a inculpatului, vârsta acestuia precum și conduita sa în societate sunt elemente favorabile, ce urmează a fi valorificate în alegerea modalității de individualizare a executării, însă ele nu diminuează gravitatea faptei într-o manieră care să reclame reducerea pedepsei sub minimul special.
Aceste circumstanțe personale sunt, de asemenea, insuficiente pentru a forma Curții convingerea că stabilirea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra inculpatului. Dimpotrivă, evaluând toate particularitățile cauzei prin raportare la dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. a, b C.pen., Curtea apreciază că o eventuală renunțare la aplicarea pedepsei ar fi lipsită de aptitudinea de a determina conștientizarea tuturor consecințelor faptei sale și formarea unei noi atitudini față de regulile ce disciplinează circulația pe drumurile publice.
În schimb, toate elementele personale invocate în calea de atac a inculpatului fundamentează concluzia că se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, fără a fi necesară aplicarea pedepsei, o justă individualizare a sancțiunii realizându-se pe deplin chiar în condițiile valorificării art. 83 C.pen. și amânării aplicării pedepsei pe durata prevăzută de lege.
Impunerea în sarcina inculpatului doar a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. 1 C.pen. este suficientă pentru realizarea prevenției generale și speciale, astfel încât Curtea se va limita la aplicarea acestora, cu obligarea inculpatului, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție Sectorul 4 București pe o perioadă de 30 de zile lucrătoare.
Ca efect al aplicării legii noi, mai favorabile, va înlătura pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, constatând că, potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, o atare sancțiune poate fi aplicată conform legii identificată ca fiind mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Prevederile art. 65 alin. 1 C.pen. instituie posibilitatea aplicării unei pedepse accesorii a interzicerii drepturilor, dar exclusiv în măsura în care exercițiul acelor drepturi a fost interzis de instanță ca pedeapsă complementară.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelul formulat de inculpatul D. N. S., va desființa sentința penală apelată și rejudecând în fond, va înlătura dispozițiile privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D. N. S.; în baza art. 396 alin. 1, 4 și 10 C.pr.pen. raportat la art. 83 C. pen. va stabili pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului D. N. Sillviu pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; în baza art. 83 alin. 1 C. pen. va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data pronunțării prezentei decizii, în baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, va dispune ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.?ti, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență; în baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; în baza art. 85 alin. 2 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție Sectorul 4 București pe o perioadă de 30 de zile lucrătoare; în baza art. 404 alin. (3) C. pr.pen. va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, în baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va admite apelul formulat de inculpatul D. N. S. împotriva sentinței penale nr. 57/24.02.2015 a Judecătoriei Cornetu.
Desființează sentința penală apelată și rejudecând în fond:
Înlătură dispozițiile privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D. N. S..
În baza art. 396 alin. 1, 4 și 10 C.pr.pen. raportat la art. 83 C. pen. stabilește pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului D. N. Sillviu pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.
În baza art. 83 alin. 1 C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data pronunțării prezentei decizii.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.?ti, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
În baza art. 85 alin. 2 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție Sectorul 4 București pe o perioadă de 30 de zile lucrătoare.
În baza art. 404 alin. (3) C. pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 aprilie 2015
Președinte, Judecător,
C. C. D. C. S.
Grefier,
D. P.
Red.C.S./ 12.05.2015
Thred.V.D./6 ex./ 14.04.2015
Jud.Cornetu- jud.M.V.B.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 640/2015. Curtea de... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... → |
|---|
