Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie (art.592 NCPP). Decizia nr. 3/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 5492/3/2014
Dosar nr._
(4978/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I –A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 3/C
Ședința publică din data de 06 ianuarie 2015
Curtea constituită din:
Președinte: A. N.
Grefier: A. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București - prin procuror F. D..
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de contestatorul – condamnat N. F. împotriva sentinței penale nr. 2685/17.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns apelantul – condamnat, aflat în stare de detenție, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu – cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la fila 8 din dosar s-a depus cerere formulată de către contestatorul – condamnat prin care solicită să se ia act că nu dorește să fie prezent la acest termen de judecată.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbateri.
Apărătorul contestatorului – condamnat solicită admiterea contestației și întreruperea executării pedepsei din motive medicale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației, ca nefondată; din conținutul raportului de expertiză medico – legală rezultă că afecțiunile medicale de care suferă persoana condamnată nu îl pun pe acesta în imposibilitate de executare a pedepsei și pot fi tratate în rețeaua ANP.
CURTEA
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr. 2685/17.11.2014, Tribunalul București – Secția I Penală a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul condamnat N. F. de întrerupere a executării pedepsei.
În temeiul art.275 alin.2 C.pr.pen. a obligat petentul condamnat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 150 lei (din care, 50 lei onorariul parțial cuvenit doamnei avocat B. A., delegație nr._/01.04.2014 și 100 lei onorariul cuvenit domnului avocat N. D., delegație nr._/30.05.2014), fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la data de 18.02.2014 pe rolul Tribunalului București, Secția a I-a Penală - Departamentul Executări Penale, sub nr._, s-a înregistrat cererea petentului condamnat N. F. de întrerupere a executării pedepsei - din motive medicale, învestire prin declinare dispusă de Judecătoria Sectorului 5 București, Secția a I-a Penală, prin încheierea din data de 12.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ (f.5).
În susținerea în fapt a cererii (f.1) petentul condamnat N. F. a arătat că are dureri insuportabile la coloana vertebrală, dorind a beneficia și de un RMN pentru o corectă diagnosticare care s-a dovedit până în prezent a fi foarte dificilă.
Cererea nu a fost motivată în drept.
La cererea judecătorului delegat, dosarului cauzei s-a atașat raportul de expertiză medico legală nr. A_ din data de 11.12.2013 (f.15-16).
Cauza a fost repartizată aleatoriu prezentului complet la data de 27.03.2014, cu prim termen de judecată la data de 07.04.2014.
Dosarului cauzei s-au mai atașat, în copie, sentința penală nr.755/02.11.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._./3/2009 (f.35-37), extras decizie penală nr. 93A/25.03.2011 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală, pronunțată în același dosar (f.38) - sentința penală de condamnare, sentința penală nr. 21/F din data de 10.01.2014 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013 (f.31-32), extras aplicația Ecris (f.33-34)- sentința penală de respingere, ca neîntemeiată, a unei cereri anterioare de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale, fișa de cazier judiciar (f.45-45), caracterizare de la locul de deținere (f.51-52).
Pentru motivele pe larg expuse în încheierea de la termenul din data de 05.05.2014 (f.39) Tribunalul a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale, raportul de expertiză astfel întocmit, nr. A_ din data de 31.10.2014 fiind depus la dosar (f.99-100).
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut că petentul condamnat N. F. se află în executarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzute de art. 174 Cod penal (1969) (aplicate acestuia prin sentința penală nr. 755/02.11.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._./3/2009, definitivă prin decizia penală nr. 3905/25.03.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală), în regim de detenție, fiind emis MEPÎ nr. 1313/04.11.2011 de Tribunalul București, Secția a I-a Penală.
Potrivit art. 589 C.pr.pen. (la care dispozițiile art. 592 C.pr.pen. fac trimitere), (1) executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi amânată în următoarele cazuri: a) când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana condamnată suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății și dacă instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Din dispozițiile legale precitate reiese caracterul obligatoriu al expertizei medico-legale prin care se urmărește a se stabili, fără echivoc, dacă boala de care suferă petentul condamnat îl pune în imposibilitatea executării imediate a pedepsei, respectiv, dacă specificul bolii permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății, actele medicale prezentate (susținând existența unor afecțiuni medicale) nefiind suficiente în acest sens.
Din acest ultim punct de vedere, reține că petentul condamnat N. F. se află în evidența cabinetului medical cu diagnosticul „hepatită cronică VHC; tulburare de comportament tip antisocial; prostatită cronică; microlitiază renală; DSN ” (referat medical nr. 120), fiind confirmate parte din afecțiunile medicale invocate de acesta, la care în cele ce urmează se vor face referiri.
Dosarului cauzei au fost atașate două rapoarte de expertiză medico-legală, primul din dispoziția judecătorului delegat, nr. A_ din data de 11.12.2013 (f.15-16), iar al doilea din dispoziția instanței, nr. A_ din data de 31.10.2014 (f.99-100).
Potrivit concluziilor medicilor specialiști (printre care și un medic primar neurolog, și doi medici primari medicină internă), astfel cum au fost prezentate în cadrul celui de-al doilea raport de expertiză, la care Tribunalul s-a raportat cu prioritate, având în vedere că acesta este de actualitate, dar și că a fost avut în vedere ansamblul afecțiunilor medicale invocate de petentul condamnat, cel din urmă prezintă diagnosticul „1.hepatită cronică cu VHC- fără indicație de tratament antiviral la momentul actual; 2.sinuzită acută maxilo-etmoidală dreaptă, de cauză odontogenă. Deviație de sept nazal. 3.tulburtare de personalitate Cluster B. dependență la opiacee, în prezent abstinent”.
Patologia pe care o prezintă sus numitul poate fi tratată în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu respectarea indicațiilor terapeutice și reevaluare medicală de specialitate (gastroenterologică, psihiatrică), periodică sau la nevoie.
Împotriva acestei sentințe, condamnatul a formulat contestație, solicitând admiterea cererii.
Analizând sentința contestată, Curtea constată că soluția se bazează pe concluziile raportului de expertiză medico – legală efectuat în cauză din care rezultă că petentul – condamnat nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical.
Constatând neîndeplinirea primei condiții prevăzute de art. 592 Cod procedură penală, în mod corect instanța a apreciat ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală cu referire la art. 593 alin. 3 Cod procedură penală, va respinge ca nefondată contestația de față.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul – condamnat N. F. împotriva sentinței penale nr. 2685/17.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
Obligă condamnatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fond Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.01.2015.
PREȘEDINTE
A. N.
GREFIER
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
2 ex.
Red. C.A. G. – Tribunalul București – Secția I Penală
| ← Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 115/2015.... | Tâlhărie (art.211 C.p.). Decizia nr. 112/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
