Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Decizia nr. 530/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 530/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-10-2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 530/CO
Ședința publică din 08.10.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – B. F. V.
GREFIER – T. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de condamnatul C. P. împotriva sentinței penale nr. 519/03.04.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședință publică de la 29.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a rămas în pronunțare asupra soluției, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației penale de față.
La data de 16.06.2015 pe rolul Curții de Apel București - Secția a II a Penală a fost înregistrată cererea de reabilitare formulată de condamnatul C. P. cu privire la condamnarea de 5 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr.81/25.01.2005 de Tribunalul București definitivă prin decizia penală nr.7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În drept a invocat dispozițiilor art.353 C.pr.pen.
Prin sentința penală nr.519/F din data de 03.03.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în dosarul nr._ s-a dispus în baza art.533 NCPP respingerea ca nefondată a cererii de reabilitare formulată de către petentul condamnat C. P. (fiul lui I. și D., născut la data de 22.07.1969 în ., domiciliat în, București, . Relontex, ., sector 6, C.N.P. -_),
A fost obligat petentul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția I Penală la data de 19.02.2015, sub nr._, petentul condamnat C. P. a solicitat reabilitarea judecătorească de sub consecințele s.p. nr. 81/25.01.2005 a Tribunalului București, definitivă prin d.p. nr.7329/2006 a ÎCCJ.
Examinând cererea formulată, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin s.p. nr.81/25.01.2005 a Tribunalului București, definitivă prin d.p. nr.7329/2006 a ÎCCJ, petentul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.
Petentul a fost încarcerat la data de 20.12.2006 (în baza MEPI nr.117/19.12.2006 emis de Tribunalul București – Secția I Penală) și liberat condiționat la data de 31.03.2009 având un rest rămas neexecutat de 654 zile închisoare.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru stabilirea cuantumului total al cheltuielilor judiciare la care a fost obligat condamnatul, inclusiv cele stabilite de către instanțele de control judiciar în urma respingerii căilor de atac în materia măsurilor preventive, s-a dispus întocmirea unui referat de către DEP din cadrul Tribunalul București – Secția I Penală.
În acest sens a fost atașat la dosar referatul din 17.03.2015 a Departamentului Executări Penale din cadrul Tribunalul București – Secția I Penală care a evidențiat cheltuieli în cuantum total de 2.400 lei, fără a menționa și cheltuielile ocazionate de soluționarea contestațiilor (recursuri potrivit VCP) la măsurile preventive.
Întrucât petentul nu a făcut nici măcar dovada achitării sumei de 2.400 lei, menționate în cuprinsul referatului, s-a apreciat a fi de prisos revenirea cu adresă pentru comunicarea cuantumului total al cheltuielilor în sensul precizat anterior.
Potrivit art.168 NCP, cererea de reabilitare se admite, între altele, dacă cel condamnat a achitat în integralitate cheltuielile de judecată la plata cărora a fost obligat.
Raportând dispozițiile legale menționate la situația petentului, Tribunalul a constatat că acesta nu a făcut dovada achitării cheltuielilor judiciare la care a fost obligat.
Împrejurarea că revizuentul nu figurează cu debite în evidența ANAF – Administrația Județeană a Finanțelor Publice București nu are semnificația achitării acestora, ci a omisiunii comunicării/înregistrării debitului.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, în termen legal, inculpatul C. P. cauza fiind înregistrată la data de 16.06.2015 la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală sub nr._ (_ ).
În motivarea cererii condamnatul a arătat că prin sentința penală nr. 81/25.01.2005 a Tribunalului București definitivă prin decizia penală nr. 7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.2 al 1 si 2 din Legea 143/2000.
În baza acestei sentințe a fost emis M.E.P.I nr. 117/19.12.2006 de către Tribunalul București .Pedeapsa a început a fi executată la data de 19.01.2007, fiind eliberat condiționat 31.03.2009.
Din pedeapsa executata s-a dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 01.08._03.
Acesta a învederat faptul că nu a săvârșit nicio altă infracțiune în intervalul de timp scurs din momentul eliberării din unitatea de detenție.
Prin sentința nr.519/2015 pronunțata Tribunalul București instanța a respins cererea de reabilitare ca nefondata, întrucât petentul nu a făcut dovada achitării cheltuielilor de judecata.
Petentul a învederat instanței ca a achitat cheltuielile de judecata, însă nu mai deține chitanțe doveditoare, însă o dovada indirectă este certificatul fiscal depus la dosar care atesta că în 2015 petentul a achitat toate datoriile către stat, inclusiv cheltuieli de judecata.
Mai arată că a depus de asemenea și dovada achitării unor cheltuieli de judecata în anul 2009, data la care nu mai avea de achitat alte cheltuieli.
Acesta arată că a făcut toate demersurile pentru a dovedi că a achitat cheltuielile de judecata, deci nu poate fi acuzat de rea-vointa.
Pe de altă parte, legea conferă instanței de judecată posibilitatea să dispună reabilitarea, în conformitate cu dispozițiile art. 168 Cod penal, chiar dacă nu este îndeplinită condiția prevăzută la lit. b) art. 168 Cod penal, însă aceasta nu se datorează relei voințe a condamnatului.
Acesta consideră că este o sancțiune prea mare în condițiile in care și-a ispășit pedeapsa, nu a mai săvârșit o alta infracțiune si s-a integrat in societate, nu ar trebui pedepsit pentru că nu poate dovedi achitarea cheltuielilor de judecata.
Față de aceste considerente a solicitat admiterea prezentei cereri și reabilitarea sa judecătorească cu privire la condamnarea de 5 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 81/25.01.2005 a Tribunalului București definitivă prin decizia penală nr. 7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând actele dosarului și sentința contestată prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază fondată contestația condamnatului C. P. pentru următoarele considerente:
Contestatorul C. P. a solicitat reabilitarea judecătorească cu privire la condamnarea de 5 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr.81/25.01.2005 de Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr.7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În executarea acestei pedepse, petentul a fost încarcerat la data de 20.12.2006 (în baza MEPI nr.117/19.12.2006 emis de Tribunalul București – Secția I Penală) și liberat condiționat la data de 31.03.2009 având un rest rămas neexecutat de 654 zile închisoare.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Potrivit art.166 al.1 lit.a Cod penal, Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea unui termen de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depășește 5 ani. Potrivit art.167 al.1 Cod penal, termenele de reabilitare se socotesc de la data la care a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.
Conform art.168 Cod penal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții:
a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;
b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.
În privința contestatorului C. P., Curtea observă că prima condiție, prevăzută de art.166 al.1 lit.a Cod penal, este îndeplinită, împlinindu-se termenul de reabilitare de 4 ani de la data la care a luat sfârșit executarea pedepsei principale, respectiv în luna ianuarie 2011.
Totodată, este îndeplinită și cerința art.168 lit.a Cod penal, în sensul că în intervalul de timp de 4 ani contestatorul nu a comis alte infracțiuni, împrejurare ce rezultă din fișa de cazier a acestuia.
Singurul motiv pentru care tribunalul nu a admis cererea de reabilitare formulată de către C. P. este acela că petentul nu a dovedit că a achitat integral cheltuielile de judecată la care a fost obligat (față de acesta nu s-au stabilit obligații civile prin hotărârea de condamnare).
Din facturile emise de Poșta Română, atașate la filele 47-48 de la dosarul Curții, reiese că C. P. a achitat integral, prin mandat poștal, cheltuielile judiciare stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare, în cuantum total de 2400 lei.
Ca atare, instanța de control judiciar observă că în cazul contestatorului C. P. sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru a se dispune reabilitarea judecătorească cu privire la condamnarea de 5 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr.81/25.01.2005 de Tribunalul București definitivă prin decizia penală nr.7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 535 C.p.p. rap. la art.4251 al.7 pct.2 lit.a Cpp, va admite contestația formulată de contestatorul C. P..
Va desființa sentința penală nr.519/F/03.04.2015 a Tribunalului București-Secția I Penală și, rejudecând:
Va admite cererea de reabilitare formulată de condamnatul C. P., fiul lui I. și D., născut la 22.07.1969 în mun. Slobozia, jud.Argeș, domiciliat în București-bld.Timișoara, nr.48 A, ap.46, ., CNP_.
În baza art.530 al.2 Cpp rap.la art.166 al.1 lit.a Cp și art.168 Cp, va dispune reabilitarea judecătorească a contestatorului C. P. cu privire la pedepsele de 5 ani închisoare și de 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.81 din 25.01.2005 a Tribunalului București-Secția I Penală, definitivă prin decizia penală nr.7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art.537 Cpp, va dispune ca instanța de executare să efectueze mențiunea despre hotărârea de reabilitare pe hotărârea prin care s-a pronunțat condamnarea.
În baza art.275 al.3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat, atât la fond cât și în faza contestației, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 535 C.p.p. rap. la art.4251 al.7 pct.2 lit.a Cpp, admite contestația formulată de contestatorul C. P..
Desființează sentința penală nr.519/F/03.04.2015 a Tribunalului București-Secția I Penală și, rejudecând:
Admite cererea de reabilitare formulată de condamnatul C. P., fiul lui I. și D., născut la 22.07.1969 în mun. Slobozia, jud.Argeș, domiciliat în București-bld.Timișoara, nr.48 A, ap.46, ., CNP_.
În baza art.530 al.2 Cpp rap.la art.166 al.1 lit.a Cp și art.168 Cp, dispune reabilitarea judecătorească a contestatorului C. P. cu privire la pedepsele de 5 ani închisoare și de 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.81 din 25.01.2005 a Tribunalului București-Secția I Penală, definitivă prin decizia penală nr.7329/18.12.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art.537 Cpp, dispune ca instanța de executare să efectueze mențiunea despre hotărârea de reabilitare pe hotărârea prin care s-a pronunțat condamnarea.
În baza art.275 al.3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat, atât la fond cât și în faza contestației, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. F. V. T. S.
Red.jud.B.F.V.
Dact.BFV/EA-02.12.2015/2 ex
T.B.S.I.P.-jud.G.R.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1300/2015.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1114/2015. Curtea... → |
|---|
