Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 224/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 224/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2015
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.224/F
Ședința din camera de consiliu de la data de 17 decembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: F. P.
GREFIER: D. S.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București cu privire la recunoașterea hotărârii din data de 31.10.2013, pronunțată de Curtea Regională din Plzen, definitivă la data de 21.01.2014 și punerea în executare a pedepsei aplicate prin această hotărâre persoanei condamnate N. I..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la termenul din data de 16 decembrie 2015 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință penală, iar Curtea, potrivit art.391 alin.1 din Codul de procedură penală, a stabilit termen pentru pronunțarea hotărârii la data de 17 decembrie 2015, când, în aceeași compunere, a hotărât astfel:
CURTEA
Deliberând asupra prezentei cauze penale, constată următoarele:
La data de 13.11.2015, pe rolul Curții de Apel București - Secția I Penală a fost înregistrată sub nr._, sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul dispozițiilor art.153 alin.1, art.154 alin.1-3 și alin.6 lit.b din Legea nr.302/2004, republicată, prin care s-a solicitat recunoașterea hotărârii din data de 31.10.2013, pronunțată de Curtea Regională din Plzen, definitivă la data de 21.01.2014, prin care cetățeanul român N. I. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare și transferarea acestuia într-un penitenciar din România în vederea continuării executării acestei pedepse.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele: cererea formulată de autoritățile cehe, certificatul prevăzut la art.4 din Decizia Cadru nr.2008/909/JAl emis de autoritatea centrală a Republicii Cehe, declarația persoanei solicitate cu privire la transfer, copia sentinței de condamnare tradusă în limba română, dispozițiile legale aplicabile, traduse în limba română, certificatul de cazier judiciar.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin hotărârea din data de 31.10.2013, pronunțată de Curtea Regională din Plzen, definitivă la data de 21.01.2014, cetățeanul român N. I. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru tentativa actului criminal de viol, prevăzută de art.21 alin.1, art.185 alin.1, alin.3 lit.c din Codul penal ceh, și pentru delictul de furt prevăzut de art. 205 alin.1 lit.d din Codul penal ceh.
În fapt, s-a reținut, în esență, că, la data de 05.05. 2013, între orele 2:00 - 2:44, în Plzen, începând de la intersecția străzilor Mozartova și Lidicka a urmărit-o pe Lucie Knapova, născută la 21.08.1980, după aceea în dreptul clădirii cu nr. 176/21 s-a apropiat de ea cu intenția să o forțeze la contact sexual, i-a pus mâna pe umăr, de mai multe ori a prins-o de mână și a pipăit-o pe corp peste haine. Lucie Knapova l-a împins de mai multe ori și a început să strige, ca să înceteze, el însă a tras-o de jachetă, i-a rupt buzunarul, i-a pus mâna între picioare, apoi cu mâna a prins-o de gât și a tras-o la pământ până când a căzut pe spate, după aceea a îngenuncheat peste ea, cu o mână i-a acoperit gura ca să nu strige, iar cu cealaltă a încercat să-i desfacă cureaua și să-i tragă pantalonii în jos, a încetat să continue în acest act, după ce a fost întrerupt de o altă persoană, ca urmare a căderii la pământ Lucie Knapova a suferit entorsă în zona cervicală contuzii în zona lombară și sacrală și traumatisme închise ale craniului cu caracter dureros la palpare în zona marginală a occipitalului în zona cervicală, ceea ce din cauza durerilor mari a fost limitată în activitatea sa pe timp de cea. 3 până la 5 săptămâni, în același timp i-a căzut din buzunar telefonul mobil de marcă LG, tip P350, IMEI_-04-_-3, de culoare albastră și neagră, în care se afla introdus un microcard SD cu capacitatea de 2 GB și toate în valoare de 1.750, - Kc care a rămas căzut în imediata apropiere a victimei și pe care N. I. l-a înstrăinat de la locul faptei, după aceea imediat după comiterea faptei, au apărut la victimă reacții acute de stres, cu dezvoltarea ulterioară a afecțiunii posttraumatice produse de stres pentru care se tratează până în momentul actual, când este limitată în modul de viață cotidian prin revenirea amintirilor autentice ale actului, probleme cu tulburări ale somnului, teamă deosebită, surescitare, nervozitate, dificultăți de concentrare, sentimente de subestimare personală, proastă dispoziție, manifestări psihosomatice de angoasă, așa că este forțată să folosească antidepresive și în măsură considerabilă este limitată în funcționarea sa socială".
Potrivit art.155 din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, republicată, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) hotărârea este definitivă și executorie;
b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condiției se face pentru fiecare infracțiune în parte;
c) persoana condamnată are cetățenie română;
d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia;
e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 151.
(2) Hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent poate fi recunoscută și pusă în executare și atunci când persoana condamnată nu are cetățenie română, dar trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și nu va pierde dreptul de ședere permanentă în România. Consimțământul persoanei condamnate este obligatoriu.
Conform art.151 din aceeași lege o hotărâre judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută și pusă în executare în România, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 155, atunci când:
a) persoana a fost condamnată definitiv în România pentru aceleași fapte penale. În cazul în care hotărârea judecătorească străină a fost dată și pentru alte fapte penale, instanța poate dispune recunoașterea parțială a acesteia, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții;
b) persoana a fost condamnată într-un alt stat pentru aceleași fapte penale, iar hotărârea judecătorească străină dată în acest stat a fost anterior recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României;
c) persoana condamnată beneficiază în România de imunitate de jurisdicție penală;
d) pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal potrivit legii penale române;
e) pedeapsa constă într-o măsură care constă în asistență psihiatrică sau medicală care nu poate fi executată în România sau, după caz, prevede un tratament medical sau terapeutic care nu poate fi supravegheat în România, în conformitate cu sistemul național juridic sau de sănătate;
f) atunci când, potrivit legii penale române, a intervenit prescripția executării pedepsei;
g) atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care statul emitent informează că, în conformitate cu legislația sa:
(i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la consecințele legale în caz de neprezentare; sau
(ii) persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau
(iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și a fost încunoștințată că hotărârea este supusă unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă poate verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi și că, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la calea de atac, fie nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac.
Hotărârea judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută sau, dacă a fost recunoscută, nu va fi pusă în executare, atunci când, potrivit legii române, a intervenit amnistia, grațierea, dezincriminarea faptei, precum și în orice alte cazuri prevăzute de lege.
De la caz la caz, luând în considerare circumstanțele specifice ale cauzei și după consultarea autorității competente a statului emitent, instanța poate refuza recunoașterea și executarea hotărârii judecătorești transmise de statul emitent, dacă:
a) persoana este cercetată în România pentru aceeași faptă penală pentru care a fost condamnată în străinătate. În cazul în care hotărârea judecătorească a fost dată și pentru alte fapte penale, instanța poate dispune recunoașterea parțială a acesteia, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții;
b) atunci când statul emitent a respins cererea formulată în temeiul art. 158 alin. (1).
Examinând dosarul cauzei, Curtea constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de dispozițiile art.151 și art.155 din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, republicată.
Astfel, hotărârea din data de 31.10.2013, pronunțată de Curtea Regională din Plzen, definitivă la data de 21.01.2014, prin care cetățeanul român N. I. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru tentativa actului criminal de viol, prevăzută de art.21 alin.1, art.185 alin.1, alin.3 lit.c din Codul penal ceh și pentru delictul de furt prevăzut de art. 205 alin.1 lit.d din Codul penal ceh, este definitivă și executorie.
Totodată, și condiția dublei incriminări este îndeplinită, faptele reținute în sarcina condamnatului N. I. prin hotărârea de condamnare susmenționată având corespondent în legislația penală română, în sensul că întrunește, atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de viol prevăzută de art.33 raportat la art.218 alin.1 din Codul penal, pedepsită cu închisoare de la 1 an și 6 luni la 5 ani și ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit.b din Codul penal pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.
De asemenea, Curtea constată că persoana condamnată a consimțit la executarea pedepsei în România.
În plus, Curtea constată că nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art.151 din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, republicată.
Ca atare, Curtea, constatând că în prezenta cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, republicată, că felul și durata pedepsei aplicate condamnatului nu sunt incompatibile cu legislația națională, va admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe cale de consecință, în baza art.154 și art.155 din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, va recunoaște hotărârea din data de 31.10.2013, pronunțată de Curtea Regională din Plzen, definitivă la data de 21.01.2014, prin care cetățeanul român N. I. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare .
Totodată, va dispune transferarea condamnatului N. I. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 5 ani închisoare.
Curtea va deduce perioada executată de la data de 05.05.2013 la zi și va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
În baza art.154 și art.155 din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, recunoaște hotărârea din data de 31.10.2013, pronunțată de Curtea Regională din Plzen, definitivă la data de 21.01.2014, prin care cetățeanul român N. I. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare .
Dispune transferarea condamnatului N. I. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 5 ani închisoare.
Deduce perioada executată de la data de 05.05.2013 la zi.
Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art.275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de apel.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
F. P. D. S.
Red. P.F.
Dact.P.F.:17.12.2015
3 ex.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1762/2015.... → |
|---|
