Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 363/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 363/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 31476/301/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ
Dosar nr._ (446/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 363/A
Ședința publică din data de 04.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. C. C.
JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: E. L. N.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror B. E. Eliana.
Pe rol se află cauza penală având ca obiect soluționarea apelului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 941 din data de 06.11.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului și reținând, desființarea, în parte, a sentinței penale atacate în sensul înlocuirii temeiului care a stat la baza achitării inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 337 Cod penal cu reținerea art. 5 Cod penal.
Solicită să fie reținute dispozițiile art. 16 lit. b Cod procedură penală în loc de art. 16 lit. a Cod procedură penală deoarece fapta nu mai este prevăzută de legea penală și nu există în materialitatea ei.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.941 din 06.11.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reprezentanta Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D. G..
În temeiul art. 396 alin. 1 și 5 C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D. G., pentru infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 N.C.p. cu aplic. art. 5 N.C.p., întrucât fapta nu există.
În baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr._/P/2009 din 07.05.2014,inculpatul D. G. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 N. C.p. cu aplic. art. 5 N.C.p.
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 13.08.2009 ora 20,35, inculpatul D. G. a condus autoturismul cu nr._ pe . și fiind oprit pentru control de poliția rutieră a refuzat la INML recoltarea celei de-a doua probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Instanța, analizând însă fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, în raport de dispozițiile art. 87 al. 5 din OUG 195/2002, dar și de dispozițiile art. 337 din noul Cod penal,a constatat că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu există. Pentru a aprecia în acest sens a avut în vedere următoarele:
Potrivit art. 87 alin. 5 din OUG nr.195/2002 rep., text în vigoare la data săvârșirii faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, constituia infracțiune „Refuzul, împotrivirea sau sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței de produse sau substanțe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora”.
De asemenea, potrivit art. 87 alin. 2 din același act normativ „Stabilirea concentrației de alcool sau a prezenței în organism de substanțe ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face în instituțiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.”
Instanța a observat că textul art. 87 al. 2 din OUG nr. 195/2002 rep. conținea o normă de trimitere la normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.
Art.1 al Normei Metologice din 10.04.2006, elaborată de Ministerul Sănătății și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.363/26.04.2006, privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor ori a substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie (în vigoare la data săvârșirii faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată), prevede în mod expres că „Prelevarea sângelui necesar determinării alcoolemiei ori a probelor biologice în vederea stabilirii stării de influență a produselor ori a substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare se face în cadrul oricărei unități sanitare cu atribuții în acordarea asistenței medicale de urgență sau, acolo unde există posibilitatea, în instituțiile de medicină legală, de la toate persoanele aduse de către autoritățile abilitate de lege în acest sens”. De asemenea, în art. 6 din norma metodologică mai sus menționată se prevede că „procedurile de prelevare a produselor biologice sunt următoarele: a) pentru determinarea alcoolemiei se prevalează două probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conținând 10 ml de sânge.”
Față de acestea este evident că refuzul celei de a doua probe de sânge constituia un impediment pentru determinarea alcoolemiei, mai precis pentru efectuarea calculului retroactiv ce prezenta relevanță pentru existența sau nu a infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
Instanța a constatat însă că, față de fapta concretă pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, față de conținutul textelor legale mai sus menționate și în vigoare la data săvârșirii faptei, dar și în raport de modificările legislative intervenite odată cu . noului Cod penal, de Decizia nr. 3/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier din 12.12.2013 (publicate în M.Of. 812/20.12.2013), aprobate prin Ordinul nr. 1512/2013 al Ministrului Sănătății, astfel cum a fost modificat prin Ordinul 1192/2014 (publicat în M. Of. 769/23.10.2014), legea penală mai favorabilă inculpatului este legea nouă și în baza acesteia nu există fapta de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.
Astfel, incriminarea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 N.C.p. („Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”) are corespondent în dispozițiile art. 87 al. 5 din OUG 195/2002, rep. Noua reglementare a infracțiunii preia multe dintre elementele constitutive ale faptei din reglementarea anterioară, cu următoarele diferențe: noua reglementare restrânge elementul material al infracțiunii, eliminând posibilitatea săvârșirii faptei prin împotrivire, acțiune ce era prevăzută în vechea reglementare; în privința subiectului activ există o extindere a incriminării; refuzul sau sustragerea trebuie să privească supunerea la prelevarea de mostre biologice, pe când, în vechea reglementare a faptei, acțiunile autorului puteau să se refere și la supunerea testării aerului expirat; în privința sancțiunii Codul penal prevede o scădere a limitelor de pedeapsă față de vechea reglementare; din punct de vedere sancționator legea penală mai favorabilă este Codul penal.
Potrivit motivării Deciziei nr. 3/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: „Sesizarea Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezenta chestiune de drept a fost determinată de așa-zisa necorelare a dispozițiilor cuprinse în art. 336 alin. (1) din Codul penal cu cele existente în Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013, respectiv cele din art. 10 alin. (1).
Potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal "conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă".
În această nouă formă de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe s-au schimbat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii, față de reglementarea anterioară, prevăzută de art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.
Conform reglementării anterioare se desprindea concluzia că îmbibația alcoolică peste limita prevăzută de lege trebuia să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului, în timp ce noua reglementare prevede că îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge trebuie să existe la momentul prelevării mostrelor biologice.
Prin art. 336 alin. (1) din Codul penal se fixează un unic moment al determinării îmbibației de alcool în sânge, respectiv momentul prelevării primei mostre biologice, aspect care însă nu este în contradicție cu dispozițiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013 (art. 1 și 10), potrivit cărora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a două probe de sânge la un interval de o oră una față de cealaltă.
Recoltarea a două probe de sânge, în vederea determinării alcoolemiei, a făcut parte din metodologia de stabilire a intoxicației etilice și a fost utilă pentru stabilirea fazei intoxicației (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei, în cazul soluției legislative adoptate în vechile dispoziții ale art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.
Or, prin modificarea conținutului infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, legiuitorul a urmărit, așa cum rezultă și din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilității unei recalculări ulterioare a îmbibației de alcool în sânge, în scopul eliminării inconvenientelor create de această recalculare.
În noua reglementare legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. În acest sens sunt și dispozițiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, în cazul infracțiunii prevăzute în art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizează sintagma: "în cel mai scurt timp".
Dacă rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este dat de momentul prelevării primei mostre biologice, dispozițiile art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice mențin în continuare relevant pentru atragerea răspunderii contravenționale momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de către un conducător auto care are o îmbibație alcoolică de cel mult 0,80 gr./l alcool pur în sânge, aspect ce impune prelevarea a două mostre biologice în vederea efectuării unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.
În consecință, față de considerentele anterior expuse, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel din prima prelevare.”
Potrivit art. 10 din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier din 12.12.2013 (publicate în M.Of. 812/20.12.2013), aprobate prin Ordinul nr. 1512/2013 al Ministrului Sănătății, astfel cum a fost modificat prin Ordinul 1192/2014 (publicat în M. Of. 769/23.10.2014), pentru determinarea alcoolemiei se recoltează o singură mostră de sânge în cantitate de 10 ml.
Având în vedere toate acestea, instanța de fond a constatat că fapta de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu există deoarece inculpatul a fost de acord cu prelevarea de mostre biologice și i-a fost recoltată o probă de sânge. Instanța a mai constatat că, în contextul modificărilor legislative anterior expuse, refuzul recoltării celei de a doua probe de sânge nu are relevanță penală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București susținând, în esență, că în raport de motivele reținute de prima instanță, se impunea achitarea inculpatului în baza art. 16 lit. b din Codul de procedură penală, iar nu în baza art. 16 lit. a din Codul de procedură penală .
Curtea, verificând sentința atacată, în raport cu motivele invocate de P., dar și din oficiu cu privire la toate celelalte aspecte de fapt și de drept deduse judecății - în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) N.C. proc. pen. –reține următoarele:
Fără a relua argumentele deja evocate în considerentele sentinței, instanța de apel se rezumă a sublinia că, într-adevăr, față de modificările legislative intervenite odată cu . noului Cod penal, de Decizia nr. 3/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier din 12.12.2013 (publicate în M.Of. 812/20.12.2013), aprobate prin Ordinul nr. 1512/2013 al Ministrului Sănătății, astfel cum a fost modificat prin Ordinul 1192/2014 (publicat în M. Of. 769/23.10.2014), legea penală mai favorabilă inculpatului este legea nouă.
În acord cu opinia exprimată de procuror, Curtea apreciază însă că, în speță, fapta exisă în materialitatea ei, dar nu mai este prevăzută de legea penală, în sensul că nu mai corespunde modelului abstract stabilit de legiuitor datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii prin faptul că, nemaifiind necesară recoltarea celei de-a doua probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, nu mai poate fi sancționat refuzul recoltării acesteia.
Așadar, în temeiul art.421 pct.1 lit.a C. pr. pen., va admite apelul declarat de P., va desființa, în parte, sentința penală și va schimba temeiul achitării inculpatului D. G. pentru infracțiunea prev. de art. 337 din Codul penal, din art. 16 alin.1 lit. a din Codul de procedură penală, în art. 16 alin.1 lit. b din Codul de procedură penală.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare, în apel, avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia, conform art. 275 alin.3 din Codul de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București împotriva sentinței penale nr. 941/06.11.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București.
Desființează în parte sentința atacată și rejudecând:
Schimbă temeiul achitării inculpatului D. G. pentru infracțiunea prev. de art. 337 din Codul penal, din art. 16 alin.1 lit. a din Codul de procedură penală, în art. 16 alin.1 lit. b din Codul de procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare, în apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
L. C. ConstantinescuViorica C.
GREFIER,
E. L. N.
Red. C.C.L.
Dact. A.L. 2 ex.
Jud. Sect. 3 București – jud.: S. M.
| ← Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 529/2015. Curtea... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Decizia... → |
|---|
