Tâlhărie (art.211 C.p.). Decizia nr. 1035/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1035/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-09-2015 în dosarul nr. 25723/300/2015
Dosar nr._
(2189/2015)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 1035
Ședința publică din data de 01 septembrie 2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
Președinte:A. B. R.
Judecător:A. N.
Grefier:A. P.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București – prin procuror F. D..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de condamnatul – revizuient B. C. împotriva sentinței penale nr. 276/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București.
La apelul nominal făcut in ședința publică a răspuns apelantul - condamnat - revizuient, personal, aflat în stare de arest, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat B. M., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al apelantului - revizuient arată că acesta a mai formulat o cerere de revizuire care a fost respinsa ca fiind inadmisibilă; în prezenta cerere de revizuire condamnatul a invocat aceleași motive în sensul că cele două hotărâri pronunțate sunt contradictorii, respectiv încadrarea juridică a fost schimbată, în mod nelegal, de la 5 ani la 7 ani.
Apelantul – condamnat – revizuient solicită să se facă aplicarea legii penale mai favorabile în sensul de a se reține că dispozițiile noului Cod penal sunt mai favorabile; astfel, solicită micșorarea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se pot concilia hotărâri definitive, astfel încât nu este incident cazul de revizuire prev. art. 453 lit. e Cod de procedură penală.
D. urmare, pune concluzii de respingere a apelului declarat în cauză ca fiind nefondat.
Apelantul – condamnat – contestator, personal, având cuvântul, apreciază că s-a strecurat o eroare materială în hotărârea de condamnare, motiv pentru care solicită trimiterea cauzei spre rejudecare; de asemenea, solicită să se constate că la fapta sa nici nu există prejudiciu.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 276/20.05.2015 Judecătoria Sectorului 2 București, în temeiul art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul revizuient B. C., (fiul lui T. și T., născut la data de 03.08.1979, CNP_), ca inadmisibilă.
În temeiul art. 275 alin 2 C.p.p., a obligat revizuentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin adresa nr. 3102/III/2015 din 16.04.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, a fost înaintată acestei instanțe cererea de revizuire a sentinței penale nr. 660/19.08.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2013, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 2178/26.11.2013 a Curții de Apel București, formulată de revizuentul-condamnat B. C., cererea acestuia fiind atașată prezentului dosar.
În motivarea în fapt a cererii de revizuire, petentul B. C. a arătat, în esență, că se impune revizuirea sentinței penale indicate anterior, indicând că „a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 5 ani, ulterior prin recursul parchetului, de pe lângă Judecătoria sector 2 București, pedeapsa i-a fost majorată, prin schimbarea încadrării juridice la 7 ani.” Petentul, față de acestea, arată că există ”neconcordanțe”, în ceea ce privește hotărârile date. Petentul mai invocă, de asemenea, „o micșorare a pedepsei în funcție de noile încadrări juridice…”. Mai invocă petentul și „mărturiile mincinoase și neregulile aflate în prezentul dosar care, cu toate că au fost arătate și explicate, nu au avut nici un efect.”
În drept, revizuentul a invocat prevederile art. 453 lit. a, e și f C.p.p., precum și art. 455- 457 C.p..
Ca urmare a dispoziției instanței a fost atașat la dosar cauza penală nr._/300/2013 a Judecătoriei Sector 2 București.
Analizând cererea petentului raportat la materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 660/19.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2013, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 2178/26.11.2013 a Curții de Apel București, s-a dispus condamnarea revizuentului la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1 și 2 lit.c C.pen., cu aplic. art.37 lit. a C. pen. din 1969.
Instanța a reținut că sentința penală nr. 660/19.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București este susceptibilă a fi supusă revizuirii, deoarece este o hotărâre judecătorească definitivă, astfel cum prevede art. 452 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Revizuentul a avut calitatea de inculpat în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea atacată și astfel, justifică calitatea de a promova prezenta cerere, în conformitate cu dispozițiile art. 455 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.
De asemenea, instanța a constatat că, fiind învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire în favoarea condamnatului, termenul de introducere a cererii nu se impune a fi analizat, deoarece art. 457 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede că aceasta se poate face oricând, chiar după executarea pedepsei sau după moartea condamnatului.
În schimb, în ceea ce privește condiția de admisibilitate referitoare la motivele pentru care se poate formula o cerere de revizuire, instanța a constatat că aceasta nu este îndeplinită, în raport de următoarele considerente.
Din conținutul cererii de revizuire, instanța a reținut că motivele pentru care se solicită revizuirea hotărârii de condamnare nu se subscriu niciunuia dintre cazurile prevăzute de art. 453 din Codul de procedură penală.
Împotriva acestei sentințe, revizuinetul a formulat apel, solicitând reținerea dispozițiilor Noului Cod penal ca lege mai favorabilă și micșorarea pedepsei.
Analizând sentința apelată în cadrul criticii aduse, Curtea constată următoarele:
Prima instanță a reținut că prin cererea de față revizuinetul a semnalat faptul că „există neconcordanțe în ceea ce privește hotărârile date, contrazicându-se una cu cealaltă”, fără a indica în concret care hotărâri se contrazic și sub care aspect.
Din contextul în care invocă aceste „neconcordanțe”, respectiv după ce arată că, în urma recursului parchetului, pedeapsa i-a fost majorată „prin schimbarea încadrării juridice la 7 ani”, instanța reține că petentul revizuent are în vedere hotărârea dată pe fondul cauzei și hotărârea dată în calea de atac, ca fiind „neconcordante”. Ori, potrivit cazului de revizuire prevăzut de art. 453 lit. e C.p.p., legiuitorul a înțeles să instituie ca și caz de revizuire existența a două hotărâri penale definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei și care nu se pot concilia. Pe cale de consecință, nu pot forma obiectul unei cereri de revizuire pentru caz de inconciliabilitate o hotărâre pronunțată în primă instanță, cu o hotărâre pronunțată într-o cale de atac.
S-a invocat, de asemenea, existența unor „mărturii mincinoase”, fără ca petentul revizuent să facă dovada existenței vreunor hotărâri definitive de condamnare pentru fapte de mărturie mincinoasă, fapte care să fi influențat soluția a cărei revizuire se cere.
Nici celelalte cazuri de revizuire invocate de petent, respectiv art. 453 alin. 1 lit. a și f C.p.p., nu își găsesc suport probatoriu la dosarul cauzei, petentul invocând aceste temeiuri de drept, fără măcar a indica, în motivele de fapt, împrejurări sau fapte necunoscute la soluționarea cauzei, care să dovedească netemeinicia hotărârii supuse revizuirii și nici vreo prevedere legală care să fi fost declarată neconstituțională.
În ceea ce privește critica adusă, Curtea constată că aceasta excede atât cadrului procesual fixat în primă instanță, cât și obiectului unei cereri de revizuire.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul B. C. împotriva sentinței penale nr. 276/20.05.2015 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obliga pe revizuient la 520 lei cheltuieli judiciare statului din care 260 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată in ședința publică, azi, 01.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. B. R. A. N.
GREFIER
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
4 ex.
Red. A. U. – Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Penală
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 139/2015.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1051/2015. Curtea de... → |
|---|
