Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Încheierea nr. 10/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 10/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 21924/300/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(3107/2015)
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 10 septembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte: Camelia Bogdan
JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: R. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI și inculpatul D. A. împotriva sentinței penale nr. 399 din data de 30.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat, personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat P. R., care depune în ședință delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 04.09.2015, emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară, lipsă fiind reprezentanții legali D. D. și D. D., precum și S. DE PROBAȚIUNE BUCUREȘTI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public precizează că extinde motivele de apel cu privire la greșita deducere a reținerii și arestării preventive din durata măsurii educative, precum și cu privire la necesitatea aplicării prevederilor art. 121 C.pen., prin raportate la gravitatea faptei săvârșite.
Apărătorul apelantului-inculpat arată că, în raport de motivele de apel învederate la acest termen de judecată, nu solicită amânarea cauzei pentru pregătirea apărării.
Curtea aduce la cunoștință apelantului-inculpat prevederile art. 420 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 83 lit. a C.pr.pen., în sensul că are dreptul de a nu da nicio declarație, atrăgându-i atenția că dacă refuză să dea declarație nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarație aceasta va putea fi folosită ca mijloc de probă împotriva sa.
Apelantul-inculpat,personal, având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.
Curtea, nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și, în baza art. 420 alin. 6 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, desființarea sentinței apelate și, rejudecând, inculpatul să fie obligat, singur, la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cauză neexistând constituire de parte civilă.
De asemenea, solicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 72 și 127 C.pen., cu privire la deducerea perioadei reținerii și arestării preventive a inculpatului minori, în cauză urmând doar a se constata faptul că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
Totodată, apreciază că în cauză se impunea a se lua față de inculpat și măsurile prevăzute de art. 121 C.pen., tocmai pentru a se garanta buna desfășurare a supravegherii inculpatului.
Apărătorul apelantului-inculpat, având cuvântul, referitor la apelul inculpatului, solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelate și, rejudecând, să fie reindividualizată pedeapsa aplicată inculpatului, prin reducerea cuantumului acesteia, urmând a se avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru fapta pentru care acesta a fost trimis in judecată, precum și vârsta inculpatului.
Referitor la apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, solicită admiterea acestuia doar cu privire la deducerea perioadei reținerii și arestării preventive a inculpatului.
În ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 121 C.pen., apreciază că în cauză nu se impune aplicarea acestora.
Cu privire la cheltuielile judiciare către stat, arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public, referitor la apelul formulat de inculpat, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
Apelantul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile expuse de apărătorul său.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
În temeiul art. 391 alin. 1 C.pr.pen., având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
Rămâne în pronunțare pentru data de 17.09.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.09.2015.
Președinte, Grefier,
C. B. R. S.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(3107/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 1138 / A
Ședința publică din data de 17 septembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte: Camelia Bogdan
JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: R. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI și inculpatul D. A. împotriva sentinței penale nr. 399 din data de 30.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a rămas în pronunțare pentru data de astăzi, 17.09.2015, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Sentința penală apelată
Prin sentința penală nr. 399/30.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 120 C.pen., s-a luat față de inculpatul minor D. A. măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, sub supravegherea Serviciului de Probațiune București, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C.pen. rap. la art 234 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplic. art. 113 alin. 3 C.pen.
În temeiul art. 127 C.pen. rap. la art. 72 C.pen., s-a dedus din durata măsurii educative perioada reținerii și a arestării preventive de la 01.02.2015 până în prezent.
În temeiul art. 399 alin. 3 lit. d C.pr.pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză, măsură executorie.
În temeiul art. 274 alin. 1 și 3 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu persoana responsabilă civilmente D. Davis, la plata sumei de 800 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În motivarea acestei sentințe, Judecătoria a reținut, în fapt și în drept, următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1338/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, a fost trimis în judecată inculpatul D. A., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplic. art. 113 alin. 3 C.pen.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu, declarațiile persoanelor vătămate V. C. C. și D. N. A., procesul-verbal de cercetare la fața locului prin care s-au fixat circumstanțele săvârșirii faptei și planșa fotografică aferentă, procese-verbale de identificare din planșe fotografice și planșele fotografice aferente, declarațiile martorilor S. A. F., B. D. F., M. M., D. G. și S. C., procesul-verbal de predare către persoana vătămată a telefonului sustras și planșa fotografică în care se observă persoana vătămată indicând . a telefonului sustras, declarațiile inculpatului.
În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, s-a reținut că fapta inculpatului constând în aceea că în data de 01.02.2015, în jurul orelor 05:00, a deposedat-o prin violență pe persoana vătămată V. C. C. de un telefon mobil marca Samsung Galaxy Note 4, lovindu-l cu pumnii și cu picioarele, în timp ce se afla la bulevardul C. I, nr. 53, sector 2, la scurt timp după ce ieșise din clubul Queens, situat în .. 63, sector 2, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplic. art. 113 alin. 3 C.pen.
De asemenea, sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., calificată prin scop: însușirea pe nedrept a telefonului mobil marca Samsung Galaxy Note 4, prin utilizarea unor acte de violență fizică.
Prin încheierea din data de 08.05.2015, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății, constatând competența și legalitatea sesizării instanței, a administrării tuturor probelor și actelor de urmărire penală efectuate în cursul urmăririi penale.
În cadrul ședinței de judecată din data de 05.06.2015, conform art. 374 alin. 4 C.pr.pen., instanța a adus la cunoștința inculpatului faptul că are posibilitatea de a solicita judecarea cauzei pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, probe care nu au fost contestate în procedura camerei preliminare. De asemenea, instanța a dispus a se face aplicarea art. 375 C.pr.pen., luând declarație inculpatului.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarele:
Din procesul-verbal încheiat la data de 01.02.2015 s-a reținut că la aceeași dată, organele de poliție din cadrul Secției 8 Poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unei agresiuni asupra persoanelor vătămate V. C. C. și D. N. A..
Astfel, prin declarațiile lor, persoanele vătămate V. C. C. și D. N. A. au arătat că în data de 01.02.2015, în jurul orei 00:30, după ce au ieșit din clubul Queens, situat în .. 63, sector 2, au fost abordați de șase tineri care le-au cerut bani și întrucât cele două persoane vătămate i-au refuzat, s-a iscat un conflict între aceștia. Persoanele vătămate V. C. C. și D. N. A. au încercat să evite conflictul urcându-se într-un taxi, însă după ce a parcurs câțiva metri taximetristul le-a cerut persoanelor vătămate să coboare deoarece nu vrea probleme cu persoanele de etnie rromă din zonă. Persoanele vătămate au coborât și, întrucât au văzut că cei șase tineri încă îi urmăreau, au luat-o la fugă. Au fost ajunse din urmă de cei șase și lovite cu pumnii, iar inculpatul care se afla în grupul celor șase tineri, i-a băgat mâna în buzunarul stâng al pantalonilor persoanei vătămate V. C. C. și i-a sustras un telefon mobil marca Samsung Galaxy Note 4. Persoana vătămată D. N. A. a arătat că după ce a fost lovit cu pumnul din spate, în obrazul stâng a căzut la pământ, fiind în continuare lovit cu pumnii și picioarele. De asemenea, persoana vătămată D. N. A. a menționat că nu a observat dacă i-a fost sustras telefonul mobil persoanei vătămate V. C. C..
Aspectele relatate de persoanele vătămate sunt susținute de procesul-verbal de cercetare la fața locului prin care s-au fixat circumstanțele săvârșirii faptei și planșa fotografică aferentă în care se observă leziuni la nivelul feței persoanei vătămate V. C. C. în partea stângă și în zona genunchilor.
S-a constatat, totodată, din procesul-verbal încheiat cu ocazia unei recunoașteri din planșa fotografică, faptul că persoana vătămată V. C. C. l-a indicat pe inculpat ca fiind persoana care l-a deposedat prin violență de un telefon mobil marca Samsung Galaxy Note 4. De asemenea, persoana vătămată V. C. C. i-a identificat din planșele fotografice pe martorii B. D. F., M. M., S. A. F. și G. D. ca fiind persoanele care îl însoțeau pe suspectul D. A. în momentul în care a fost agresat de acesta, aceleași aspecte rezultând și din procesul verbal de recunoaștere din planșă fotografică de către persoana vătămată D. N. A., care l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care l-a lovit cu pumnii și picioarele pe persoana vătămată V. C. C. și pe martorii B. D. F., M. M., S. A. F. și G. D. ca fiind persoanele care îl însoțeau pe inculpat în momentul în care acesta a agresat-o pe persoana vătămată V. C. C..
Potrivit declarației martorului S. A. F., în urma unui conflict verbal cu persoanele vătămate V. C. C. și D. N. A., inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnul sau palma în față iar aceasta a ripostat. Martorul împreună cu ceilalți martori care îl însoțeau i-au despărțit; persoanele vătămate s-au urcat într-un taxi, însă au coborât după scurt timp, iar inculpatul împreună cu martorii au plecat în urmărirea lor. Persoana vătămată D. N. A. a luat-o la fugă, s-a împiedicat și în cădere i s-a spart telefonul mobil. Inculpatul a ajuns-o din urmă pe persoana vătămată V. C. C. și a început s-o lovească cu pumnii în zona feței. Martorul a precizat că nu a observat dacă inculpatul i-a sustras vreun bun persoanei vătămate V. C. C..
Martorii B. D. F. și M. M. au confirmat aspectele relatate de martorul S. A. F., adăugând că au observat cum după ce a lovit-o pe persoana vătămată V. C. C., inculpatul i-a băgat mâna în buzunarul din partea stângă a pantalonilor de unde a sustras un telefon mobil marca Samsung Galaxy Note 4, de culoare albă.
De asemenea, martorul D. G., fratele inculpatului, a declarat că a observat doar că inculpatul a lovit-o cu palma în zona feței pe persoana vătămată V. C. C. și apoi ceilalți indivizi care se aflau la fața locului au sărit la bătaie. Martorul a precizat că s-a îndepărtat, întrucât îi era frică și că nu a mai luat legătura cu fratele său.
Conform declarației martorului S. C., în data de 01.02.2015 la domiciliul său s-a prezentat inculpatul și apoi au mers amândoi la sediul Secției 8 Poliție. În aceeași zi, în jurul orelor 22:30, când a revenit la domiciliu martorul a observat geaca în care era îmbrăcat suspectul de dimineață. Martorul a căutat în buzunare și a găsit un telefon mobil marca Samsung Galaxy Note 4, de culoare albă, despre auzise la sediul poliției că a fost sustras de suspect; telefon mobil ce aparține persoanei vătămate, . a acestuia corespunzând cu cea indicată de persoana vătămată.
Coroborând declarațiile persoanelor vătămate cu procesul-verbal de cercetare la fața locului prin care s-au fixat circumstanțele săvârșirii faptei și planșa fotografică aferentă, procesele-verbale de identificare din planșă fotografică și planșele fotografice aferente, declarațiile martorilor S. A. F. B., D. F., M. M., D. G. și S. C. și declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei date în fața instanței, s-a reținut că în cauză s-a făcut în mod indubitabil dovada săvârșirii faptei de către inculpat în condițiile reținute prin actul de sesizare a instanței. Așadar, analiza coroborată a ansamblului probator face dovada deplină a faptei reținute în sarcina inculpatului, fiind aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, astfel, fapta există, constituie infracțiunile de tâlhărie calificată și a fost săvârșită de inculpat.
În drept, fapta inculpatului minor constând în aceea că în data de 01.02.2015, în jurul orelor 05:00, a deposedat-o prin violență pe persoana vătămată V. C. C. de un telefon mobil marca Samsung Galaxy Note 4, lovindu-l cu pumnii și cu picioarele, în timp ce se afla la bulevardul C. I nr. 53, sector 2, la scurt timp după ce ieșise din clubul Queens, situat în .. 63, sector 2. realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C.pen. rap. la art 234 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplic. art. 113 alin. 3 C.pen.
În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material constă în acțiunea de luare prin folosirea de violențe a bunului (Samsung Galaxy Note 4) din posesia persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia, inculpatul lovindu-o în acest sens cu pumnii și cu picioarele. Urmarea imediată a faptei a fost constituită de prejudiciul cauzat persoanei vătămate, constând în echivalentul valorii telefonului mobil sustras. Legătura de cauzalitate între fapta săvârșită de inculpat și urmarea socialmente periculoasă este implicită și rezultă din modul de comitere a faptei inculpatului. Sub aspectul laturii subiective, acțiunea a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe prev. de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., calificate prin scop, acesta prevăzând și urmărind diminuarea patrimoniului persoanei vătămate, în scopul însușirii pe nedrept a telefonului mobil pe care a urmărit să l valorifice pentru obținerea unor sume de bani.
Pentru a stabili în concret măsura educativă aplicată, prima instanță a avut în vedere cele reținute în referatul de evaluare al minorului, dar și alte aspecte precum atitudinea de recunoaștere a faptelor comise și lipsa antecedentelor penale, precum și criteriile legale prevăzute la art. 74 C.pen.
Cu privire la urmarea produsă, s-a constatat că, în ceea ce o privește pe persoana vătămată V. C., prejudiciul a fost recuperat prin restituirea telefonului mobil sustras, persona vătămată constituindu-se parte civilă în procesul penal.
Împotriva acestei sentințe penale, în data de 07.08.2015, în termenul legal de 10 zile de la comunicarea minutei sentinței, prin adresa nr. 188/III-2/2015 P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București a declarat apel pe care l-a motivate în scris (motivele de apel aflate la filele 4-5 din prezentul dosar).
Totodată, în data de 12.08.2015 inculpatul D. A. a declarat apel pe care l-a motivat în scris (motivele de apel aflate la fila 19 din prezentul dosar).
Apelurile au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală în data de 26.08.2015 sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi 3107/2015).
Motivele de apel
P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București a criticat sentința sub aspectul nelegalității, în ceea ce privește obligarea părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea apelului, s-a precizat că, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat, în considerentele sentinței, că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat prin restituirea telefonului mobil sustras. Prin urmare, trebuia să fie obligat doar inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar nu în solidar cu partea responsabilă civilmente.
În consecință, s-a solicitat constatarea faptului că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat prin restituirea telefonului mobil sustras, obligarea doar a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, deducerea reținerii din data de 01/02.02.2015 și a arestării preventive de 4la 10.03.2015 la 30.07.2015 și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 408 și art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., art. 274 alin. 1 C.pr.pen. și art. 72 C.pen.
La termenul de judecată din data de_, P. de pe lângă Curtea de Apel București a extins motivele de apel, cu privire la greșita deducere a reținerii și arestării preventive din durata măsurii educative și la necesitatea aplicării prevederilor art. 121 C.pen., prin raportate la gravitatea faptei săvârșite.
În consecință, s-a solicitat deducerea perioadei reținerii și arestării preventive a inculpatului minor, în cauză urmând doar a se constata faptul că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, precum și luarea față de inculpat a măsurilor prevăzute de art. 121 C.pen., pentru a se garanta buna desfășurare a supravegherii inculpatului.
Inculpatul a precizat că pedeapsa a fost aplicată într-un cuantum nelegal.
În motivarea apelului, s-a precizat că durata de 6 luni a măsurii educative a asistării zilnice este nelegală, atât timp cât i-a fost admisă cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, în temeiul art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 C.pr.pen. rap. la art. 128 C.pen., situație în care durata maximă a măsurii nu putea depăși 4 luni.
În consecință, s-a solicitat să se dispună măsura asistării zilnice prevăzute de art. 120 C.pen. pe o durată de maxim 4 luni.
În drept, au fost invocate prevederile art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.
Curtea, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, atât prin prisma motivelor invocate de către apelanți, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.pr.pen. și art. 420 alin. 10 C.pr.pen., apreciază că apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București este întemeiat, iar apelul formulat de inculpatul D. A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt
Referitor la situația de fapt, Curtea constată că, pe de o parte a fost descrisă în mod amplu în considerentele sentinței penale apelate, iar pe de altă parte, că, la judecata în primă instanță, la termenul din 05.06.2015, apelantul-inculpat a adoptat o atitudine procesuală constantă de recunoaștere a comiterii faptelor pentru care a fost cercetat, astfel că s-a prevalat de dispozițiile art. 374 alin. 4 și art. 375 rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. privind procedura recunoașterii învinuirii, recunoscând faptele în modalitatea în care acestea au fost reținute în rechizitoriu, fiind de acord cu mijloacele de probă administrate în timpul urmării penale, nesolicitând administrarea altor mijloace de probă.
Totodată, Curtea, efectuând propriul examen analitic asupra situației de fapt, prin raportare la ansamblul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, constată că situația de fapt a fost în mod corect reținută de către prima instanță, motiv pentru care își însușește pe deplin argumentația expusă de către prima instanță, apreciind, așadar, că mijloacele de probă administrate dovedesc, dincolo de orice dubiu rezonabil, împrejurarea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost cercetat.
Mijloacele de probă
1. Mijloacele de probă administrate în timpul urmăririi penale
Curtea reține că în această fază procesuală au fost administrate următoarele mijloace de probă: C. C. și D. N. A., procesul-verbal de cercetare la fața locului prin care s-au fixat circumstanțele săvârșirii faptei și planșa fotografică aferentă, procese-verbale de identificare din planșe fotografice și planșele fotografice aferente, declarațiile martorilor S. A. F., B. D. F., M. M., D. G. și S. C., procesul-verbal de predare către persoana vătămată a telefonului sustras și planșa fotografică în care se observă persoana vătămată indicând . a telefonului sustras, mijloace de probă ce se coroborează cu depozițiile date de apelantul-inculpat prin care a recunoscut săvârșirea faptelor.
2. Mijloacele de probă administrate în cursul judecării cauzei de către instanța de apel
Din acest punct de vedere, Curtea constată că în cursul judecării cauzei în apel nu s-a solicitat administrarea niciunui mijloc de probă.
În drept
Curtea constată că faptele reținute în sarcina apelantului-inculpat întrunesc, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, infracțiune prevăzută de art. 233 rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplic. art. 113 alin. 3 C.pen., motiv pentru care își însușește pe deplin argumentele expuse de Judecătorie în analizarea acestor aspecte.
Analiza motivelor de apel
- Apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București
Motivul de apel vizând obligarea doar a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat
Potrivit art. 274 alin. 3 C.pr.pen., partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la recuperarea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Raportând dispozițiile legale sus-menționate în prezenta cauză, Curtea constată că în cursul urmăririi penale persoana vătămată V. C. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 3.000 de lei, reprezentând contravaloarea telefonului mobil marca Samsung Galaxy Note 4 sustras de către inculpat (declarațiile aflate la filele 14-16 din dosarul de urmărire penală nr. 1338/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București).
În data de 02.02.2015, organele de cercetare penală i-au predat părții civile V. C. C. telefonul mobil sustras de către inculpat (procesul-verbal aflat la fila 144 din dosarul de urmărire penală nr. 1338/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București).
Curtea mai constată faptul că nici în cursul urmăririi penale, nici în faza de cercetare judecătorească în primă instanță, partea civilă V. C. C. nu a precizat dacă renunță la solicitarea de despăgubiri civile.
În aceste condiții, având în vedere, pe de o parte, lipsa unei manifestări de voință exprimată în mod cert de către partea civilă, iar pe de altă parte, împrejurarea că partea civilă și-a recuperat prejudiciul, Curtea urmează să ia act că prejudiciul produs în dauna părții civile a fost acoperit prin restituire.
În consecință, având în vedere faptul că în cauză inculpatul nu a fost obligat la plata de despăgubiri civile către partea civilă, în mod cert în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 274 alin. 3 C.pr.pen., ci dispozițiile art. 274 alin. 1 C.pr.pen.
Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este întemeiat, urmând a se dispune în consecință, în sensul obligării numai a inculpatului la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării cauzei în faza de urmărire penală și în primă instanță.
Motivul de apel vizând constatarea faptului că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză
Conform art. 127 C.pen., în cazul măsurilor educative privative de libertate, art. 71-73 C.pen. se aplică în mod corespunzător.
Raportând dispozițiile legale sus-menționate în prezenta cauză, Curtea constată că prima instanță i-a aplicat inculpatului măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice, prevăzută de art. 120 C.pen.
În aceste condiții, având în vedere că față de inculpat s-a luat o măsură neprivativă de libertate, iar nu privativă de libertate, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 71-72 C.pen.
Însă, în mod cert, Curtea va constata că inculpatul a fost reținut în datele de 01/02.02.2015 și 06/07.03.2015 și arestat preventiv în perioada 10.03._15.
Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este întemeiat, urmând a se dispune în consecință, în sensul celor anterior menționate.
Motivul de apel vizând impunerea în sarcina inculpatului a obligațiilor prevăzute de art. 121 C.pen.
Potrivit art. 121 alin. 1 C.pen., pe durata executării măsurilor educative neptrivative de libertate, instanța poate impune minorului una sau mai multe dintre obligațiile menționate în acest text de lege.
Raportând dispozițiile legale sus-menționate în prezenta cauză, Curtea apreciază, având în vedere atât circumstanțele reale de comitere a faptelor (reținând, cu precădere, în recuperarea, prin restituire, a prejudiciului produs părții civile), cât și circumstanțele personale ale inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, aflat la o vârstă fragedă, în deplină formare și dezvoltare psiho-socială), în cauză nu se impune ca inculpatul să respecte vreuna dintre obligațiile prevăzute de art. 121 alin. 1 C.pen. Astfel, însăși măsura educativă luată față de inculpat presupune că acesta se va afla sub supravegherea și îndrumarea serviciului de probațiune
Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.
- Apelul formulat de inculpat
Curtea constată, având în vedere circumstanțele reale ale faptelor, că apelantul-inculpat a comis o faptă de tâlhărie calificată, în timpul nopții, prin exercitarea de violențe fizice asupra părții civile căreia i-a sustras un telefon mobil, aducând, așadar, atingere nu numai dreptului de proprietate prin sustragerea unui bun, prejudiciul cauzat nefiind recuperat în totalitate, dar și dreptului la integritatea fizică și psihică a persoanei; în acest context, Curtea apreciază că apelantul-inculpat a dovedit o o periculozitate socială relativ ridicată.
Totodată, referitor la circumstanțele personale ale apelantului-inculpat, din fișa de cazier judiciar a acestuia (aflată la fila 291 din dosarul de urmărire penală nr. 1338/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București), Curtea reține că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
În consecință, având în vedere aspectele de natură, deopotrivă, faptică și criminologică, anterior prezentate, Curtea constată că în cauză nu se impune reducerea duratei pentru care s-a luat măsura educativă.
Prin urmare, Curtea apreciază că durata măsurii educative a asistării zilnice de 6 luni, respectiv maximul special prevăzut de art. 121 alin. 2 C.pen. corespunde, întru-totul, gradului de pericol social concret prezentat de apelantul-inculpat, fiind avute în vedere și circumstanțele personale ale acestuia, astfel cum acestea au fost reliefate prin referatul de evaluare întocmit de către S. de Probațiune B. (aflat la filele 123-125 din dosarul nr._ al Judecătoriei Sectorului 2 București).
Așadar, Curtea apreciază că Judecătoria a dat deplină eficiență ansamblului criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. 1 C.pen.
În acest context, Curtea constată ca fiind neîntemeiată apărarea formulată de inculpat în sensul aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen., ca urmare a faptului că în fața primei instanțe acesta a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, pentru următoarele motive.
Reducerea cu o treime a cuantumului pedepsei, în cazul aplicării procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 rap. la art. 375 C.pr.pen., se produce doar în ipoteza în care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea ori amenda penală.
Or, având în vedere că inculpatul era minor la data săvârșirii faptei, potrivit art. 114 C.pen., acestuia neputându-i-se aplica pedepse (închisoarea ori amenda penală), ci numai măsuri educative (neprivative ori privative de libertate), rezultă în mod evident faptul că în situația particulară din prezenta cauză inculpatului nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale ale art. 396 alin. 10 C.pr.pen. privind reducerea cu o treime a duratei măsurii educative luate față de acesta de către prima instanță.
Pentru aceste motive, Curtea constată că apelul formulat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins în consecință.
Analiza celorlalte dispoziții ale sentinței penale apelate
În acest sens, Curtea are în vedere nu numai împrejurarea că prezenta cale de atac a apelului este integral devolutivă atât în fapt, cât și în drept, potrivit art. 417 alin. 2 C.pr.pen., ceea ce impune ca instanța de control judiciar să analizeze toate dispozițiile luate de prima instanță în soluționarea cauzei, dar și faptul că instanța de control judiciar trebuie să respecte prevederile art. 424 alin. 1 C.pr.pen. referitoare, cu precădere, la expunerea temeiurilor de fapt și de drept incidente cu privire la toate aspectele analizate în cauză.
Din acest punct de vedere, reținând motivele prezentate pe parcursul prezentelor considerente, Curtea apreciază ca fiind justă durata pentru care s-a luat de către prima instanță măsura educativă a asistării zilnice, neimpunându-se reducerea acesteia.
Prin urmare, Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în sensul celor anterior menționate.
Soluția ce va fi pronunțată de către instanța de control judiciar
În consecință, în raport de ansamblul motivelor de fapt și al temeiurilor de drept expuse pe parcursul prezentelor considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., va admite apelul formulat de apelantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 399/30.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
Va desființa, în parte, sentința penală apelată, și, în totalitate, încheierea de ședință din data de 04.08.2015, și, pe fond, rejudecând:
Va lua act că prejudiciul produs în dauna părții civile V. C. C. a fost acoperit prin restituire.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., va obliga pe inculpatul D. A. la plata sumei de 800 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării cauzei în faza de urmărire penală și în primă instanță.
Potrivit art. 422 C.pr.pen. și art. 72 C.pen., va constata că inculpatul a fost reținut în datele de 01/02.02.2015 și 06/07.03.2015 și arestat preventiv în perioada 10.03._15.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-inculpat D. A. împotriva sentinței penale nr. 399/30.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului declarat de apelantul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga pe apelantul-inculpat la plata sumei de 350 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate cu ocazia soluționării prezentei căi de atac, din care suma de 260 de lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., admite apelul formulat de apelantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 399/30.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală apelată, și, în totalitate, încheierea de ședință din data de 04.08.2015, și, pe fond, rejudecând:
Ia act că prejudiciul produs în dauna părții civile V. C. C. a fost acoperit prin restituire.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpatul D. A. la plata sumei de 800 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării cauzei în faza de urmărire penală și în primă instanță.
Potrivit art. 422 C.pr.pen. și art. 72 C.pen., constată că inculpatul a fost reținut în datele de 01/02.02.2015 și 06/07.03.2015 și arestat preventiv în perioada 10.03._15.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-inculpat D. A. împotriva sentinței penale nr. 399/30.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului declarat de apelantul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 350 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate cu ocazia soluționării prezentei căi de atac, din care suma de 260 de lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.09.2015.
Președinte, Judecător,
C. B. I. C.
Grefier,
R. S.
Red. Jud. C.B.
Tehnored. Jud. C.B. / Gref. R.S.
18.09.2015 / 2 ex.
Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală
Dosar nr._
Judecător Fond: F. R.
| ← Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 1040/2015. Curtea de Apel... | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
