Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1436/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1436/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-10-2015

Dosar nr._

(_ )

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

Decizia penala nr. 1436

Ședința publică din data de 27 octombrie 2015

Curtea constituită din:

Președinte: A. B. R.

Judecător:A. N.

Grefier: A. P.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror F. D..

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelanții– inculpați B. S., F. R. M. și G. S. M. împotriva sentinței penale nr.692/2015 din 20.04.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.

Dezbaterile care au avut loc în ședința publică din data de 29 septembrie 2015 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, inițial, Curtea a stabilit termen pentru pronunțare la data de 13 octombrie 2015 și, ulterior, a amânat pronunțarea la data de 27.10.2015, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 692/2015 din 20.04.2015, Judecătoria Sectorului 5 București în baza 516 c.p.p. cu referire la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 cod penal (fapta din data de 21.02.2014), art. 124 alin. 3, art. 114 alin. 2 lit. b și art. 129 alin. 1 cod penal a menținut măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an luată față de inculpatul minor B. S. prin s.p. 897/27.10.2014 a Judecătoriei Sector 3 def. neapelare la 25.11.2014 pentru infracțiunea prevăzută de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d c.p. (fapta din data de 16.02.2014) și prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. d.p. 152/02.02.2015 a C.. pentru infracțiunea prev. de art. 48 rap. la art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a cod penal (fapta din data de 22.02.2014), prelungind durata acesteia până la maximul prevăzut de lege, respectiv 3 ani.

În baza art. 127 cod penal rap. la art. 72 cod penal a scăzut din durata perioadei pentru care s-a luat măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ durata reținerii și arestării preventive conform s.p. 897/27.20.2014 a Judecătoriei Sector 3, respectiv: 28.03.2014, 29.03.2014 la 10.06.2014, 01.07.2014 la 27.10.2014, conform s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, respectiv 24.03.2014 și perioada executată de la 27.11.2014 la zi.

În baza art. 513 alin. 2 c.p.p. rap. la art. 123 alin. 3 lit. c, art. 129 alin. 1, art. 114 alin. 2 lit. b cod penal cu referire la art. 48 alin. 1 rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 cod penal (fapta din 21.02.2014) a dispus înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice aplicată inculpatului minor G. S. M. prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. neapelare la 03.12.2014, pentru art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 cod penal (fapta 22.02.2014), cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 513 alin. 2 c.p.p. rap. la art. 123 alin. 3 lit. c, art. 129 alin. 1, art. 114 alin. 2 lit. b cod penal cu referire la art. 48 alin. 1 rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 cod penal (fapta din 21.02.2014) a dispus înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice aplicată inculpatului minor F. R. M. prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. neapelare la 03.12.2014, pentru art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 cod penal (fapta 22.02.2014), cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an.

A dispus anularea formelor de executare emise cu privire la măsurile educative aplicate anterior inculpaților și emiterea unor noi forme de executare la rămânerea definitivă a prezentei.

A luat act că persoana vătămată N. C. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 112 alin. 6 cod penal a confiscat de la fiecare inculpat suma de 130 lei dobândită prin valorificarea bunului sustras.

În baza art. 274 c.p.p. a obligat inculpații la câte la 550 lei cheltuieli judiciare către stat, (se vor achita la oficiile poștale in contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3 ), 500 lei onorariul avocat oficiu pentru inc. F. R. fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din 07.10.2014 dat în dosarul nr.2049/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5, înregistrat pe rolul Judecătoriei sector 5 sub nr._, au fost trimiși în judecată în stare de libertate inculpatul B. S. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în calitate de autor, prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. d din NCP, cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 din NCP, F. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în calitate de complice, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 233-234 alin. 1 lit. d din NCP, cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 din NCP, G. S. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în calitate de complice, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 233-234 alin. 1 lit. d din NCP, cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 din NCP.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 21.02.2014, în jurul orei 20:30, inculpații minori B. S., F. R. M. și G. S. M. s-au deplasat împreună la stația de metrou Izvorului, unde pe peronul către direcția stației Unirii au observat-o pe persoana vătămată N. C. vorbind la telefonul mobil. Potrivit declarațiilor inculpaților B. S. Și F. R. M., toți trei s-au hotărât să-i sustragă părții vătămate telefonul mobil. În acest sens, inculpații B. S. și F. R. M. s-au deplasat în spatele victimei, în timp ce inculpatul G. S. M. asigura supravegherea. în momentul în care victima a încercat să intre în vagonul de metrou care tocmai sosise, inculpatul B. S. i-a sustras prin smulgere, profitând de neatenția acesteia, telefonul mobil de la ureche și a fugit cu acesta pe la zona intrării de acces în Parcul I.. în toată această perioadă ceilalți doi inculpați au asistat la săvârșirea faptei și după sustragere, la scurt timp l-au urmat pe cel care săvârșise fapta.

In data de 19.03.2014 cei trei inculpați au fost legitimați de către organele de poliție, astfel cum reiese din procesul verbal întocmit, le-au fost prezentate înregistrările video de la stația I., din momentul săvârșirii faptei, iar aceștia au recunoscut comiterea faptei și faptul că persoanele din imagini sunt.

În baza declarațiilor inculpaților rezultă că aceștia s-au deplasat, după comiterea faptei, la stația de metrou 1 Mai, unde au înstrăinat telefonul sustras. După obținerea listingurilor telefonice referitoare la telefonul sustras persoanei vătămate s-a stabilit că în telefonul sustras s-a folosit în perioada 21.02._14 cartela S. cu nr._ care aparține martorului D. D. C..

Martorul D. D. C. a declarat că a achiziționat telefonul marca Acer, de culoare albă, în seara de 21.02.2014, în jurul orei 21:00, din zona stației de metrou 1 Mai, contra sumei de 400 lei, fără a avea cunoștiință că era furat, de la o persoană pe care a identificat-o după prezentarea planșei foto ca fiind inculpatul F. R. M..

La data de 29.04.2014, persoana vătămată a identificat pe inculpatul B. S. după prezentarea planșei foto (f. 32-34), ca fiind persoana care i-a sustras telefonul mobil în data de 21.02.2014. La aceeași dată părții vătămate i-a fost restituit telefonul sustras de către inculpați, ocazie cu care aceasta a declarat (f. 18) că nu mai dorește să participe în proces în calitate de parte civilă.

În drept, fapta inculpatului B. S., minor în vârstă de 16 ani la data comiteri faptei, care însoțit de către două persoane a sustras în data de 21.02.2014 în jurul orei 20.30, prin smulgere, profitând de neatenția persoanei vătămate N. C., telefonul mobil marca Acer Liquid de culoare albă, la care aceasta vorbea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, săvârșită în timpul nopți, faptă prev. de art. 233-art.234 alin. 1 lit. d cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin.3 din NCP

In drept, fapta inculpatului F. R. M., în vârstă de 16 ani la momentul comiterii infracțiunii, de a asista împreună cu inculpatul G. S. M. la săvârșirea faptei de către inculpatul B. S., în momentul sustragerii telefonului mobil din mâna victimei, urmat de acțiunea de înstrăinare a acestuia către martorul D. D. C. în zona stație de metrou 1 Mai, în jurul orei 21:00, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 48 rap. la art. 233-234 alin. 1 lit. d din NCP

În drept, fapta inculpatului G. S. M., care la data de 21.02.2014 în jurul orei 20:30, fiind minor în vârstă de 17 ani la data comiterii faptei, a asistat împreună cu inculpatul F. R. M., la sustragerea prin smulgere a telefonului mobil de la victima N. C. de către autorul B. S., urmată la scurt timp de obținerea unei sume din valorificarea produsului infracțiunii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 233-234 alin. 1, lit. d din NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 din NCP.

La individualizarea măsurilor educative aplicate inculpaților, instanța de fond avut în vedere vârsta acestora, natura și pericolul social concret al faptei, modalitatea de săvârșire, urmarea acesteia, atitudinea de recunoaștere și regret a inculpaților, concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune, împrejurarea că toți cei trei inculpați au mai săvârșit infracțiuni aflate în concurs real cu fapta ce formează obiectul prezentei cauze, infracțiuni pentru care le-au fost aplicate măsuri educative neprivative de libertate, astfel:

În ceea ce îl privește pe inculpatul minor B. S. s-a luat măsura educativă a asistării zilnice prin s.p. 528/10.06.2014 a Judecătoriei Sector 3, def. neapelare (fapta 26.02.2014 și 12.03.2014), măsură înlocuită cu măsura internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an prin s.p. 897/27.10.2014 a Judecătoriei Sector 3 def. neapelare la 25.11.2014 pentru infracțiunea prevăzută de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d c.p. (fapta din data de 16.02.2014) și prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. d.p. 152/02.02.2015 a C.. pentru infracțiunea prev. de art. 48 rap. la art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a cod penal (fapta din data de 22.02.2014),

În ceea ce îl privește pe inculpatul minor G. S. M. prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. neapelare la 03.12.2014, pentru art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 cod penal (fapta 22.02.2014), s-a luat măsura educativă neprivative de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni.

În ceea ce îl privește pe inculpatul minor F. R. M. prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. neapelare la 03.12.2014, pentru art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 cod penal (fapta 22.02.2014), s-a luat măsura educativă neprivative de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni.

Potrivit disp. art. 114 cod penal, „(1) Față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. (2) Față de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri: a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat; b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.

Potrivit disp. art. 123 alin. (3) cod penal „Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanta dispune: a) prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta; b) înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă; c) înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate. (4) În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b), precum și în alin. (3) lit. a) și lit. b), instanța poate impune noi obligații în sarcina minorului ori sporește condițiile de executare a celor existente.

Instanța a constatat că în ceea ce îi privește pe minorii G. S. M. și F. R. M. a fost luată măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă – a asistării zilnice – pe durata maximă permisă – 6 luni, astfel încât din modalitatea în care legiuitorul a înțeles să reglementeze regimul sancționator al concursului de infracțiuni în cazul minorilor se constată că este obligatorie înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate cu o măsură educativă privativă de libertate, fără ca judecătorul să aibă posibilitatea de a aprecia în concret în raport de circumstanțele în care a fost săvârșit concursul de infracțiuni și de cele care au condus la judecarea separată a dosarelor având ca obiect infracțiuni concurente.

Instanța a reținut din actele în circumstanțiere și din referatele de evaluare întocmite pentru acești doi inculpați că ambii inculpați beneficiază de factori pozitivi reprezentați de existența familiei, a susținerii acesteia, atât moral cât și financiar, de împrejurarea că ambii minori frecventează cursuri școlare, având rezultate pozitive, sunt implicați în activități lucrative, s-au distanțat de anturajul cu valori negative, prezintă un risc scăzut de săvârșire a unor noi infracțiuni, au respectat toate obligațiile impuse în cadrul măsurii educative a asistării zilnice, frecvența întrevederilor cu consilierii de probațiune fiind în consecință redusă la 4 săptămâni, pentru inculpatul G. S. M. S. de Probațiune recomandând luarea unei măsuri educative neprivative de libertate mai blânde decât cea în executarea căreia se află, respectiv a supravegherii.

Toate aspectele pozitive ale persoanei inculpaților și comportamentul adecvat al acestora atât în cursul prezentului proces penal, cât și în îndeplinirea obligațiilor stabilite în cadrul măsurii asistării zilnice, și în familie și activitatea școlară și lucrativă, și contribuția concretă a acestora la comiterea faptei, au fost avute în vedere de instanță pentru a stabili măsura educativă privativă de libertate cea mai puțin severă și pe durata minimă prevăzută de lege, în condițiile în care aplicarea acesteia este obligatorie, față de tratamentul sancționator instituit pentru concursul de infracțiuni săvârșit de minori.

De asemenea, în ceea ce îl privește pe minorul B. S., instanța a avut în vedere atât perseverența infracțională, cât și lipsa de instrucție școlară și absența culpei minorului în nefrecventarea cursurilor școlare (nu a fost niciodată înscris de părinți, deși a manifestat interes în acest sens, pentru a-și supraveghea frații mai mici în absența părinților), astfel că a prelungit măsura internării într-un centru educativ, apreciind că nu se impune internarea într-un centru de detenție.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații minori B. S., F. R. M. și G. S. M. criticând-o pentru netemeinicie în raport de motivele consemnate în încheierea din 29.09.2015.

În motivarea scrisă a apelului, inculpatul minor G. S. M. a arătat că critica vizează netemeinicia hotărârii atacate sub aspectul greșitei înlocuiri a măsurii educative a asistării zilnice cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an și a solicitat să se aibă în vedere că în prezent nu se mai află sub supravegherea consilierilor din cadrul Serviciului de Probațiune în raport de dispozițiile sentinței penale nr. 3870/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 prin care i se aplicase măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni care în prezent au expirat. Inculpatul minor G. S. M. a apreciat că instanța de control judiciar nu mai este obligată să eficientizeze dispozițiile art. 123 alin. 3 Cod penal pe care instanța de fond le-a avut în vedere, astfel încât îi poate fi aplicată măsura educativă a asistării zilnice, eventual prin impunerea unor noi obligații mai severe. În susținerea acestor concluzii, inculpatul minor G. S. M. a mai arătat că beneficiază de factori pozitivi reprezentați de existența familiei, a susținerii acesteia atât moral cât și financiar, frecventează cursuri școlare având rezultate pozitive, fiind de asemenea implicat în activitate lucrativă – angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată înregistrat la ITM, în același sens fiind și concluziile referatului de evaluare în care se arată că inculpatul s-a distanțat de anturajul cu valori negative, prezintă un risc scăzut de săvârșire a unor noi infracțiuni și se recomandă luarea unei măsuri neprivative de libertate mai blânde decât cea în executarea căreia s-a aflat, respectiv a supravegherii.

În motivarea scrisă a apelului, inculpatul minor F. R. M. a arătat că solicită dispunerea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice prev. de art. 115 alin. 1 lit. d Cod penal cu obligații mai severe decât cele impuse prin sentința penală nr. 3870/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București. Inculpatul minor F. R. M. a mai arătat că nu se mai află sub supravegherea Serviciului de Probațiune în raport de dispozițiile sentinței penale nr. 3870/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București și că a respectat întru-totul obligațiile impuse pe o perioadă de 6 luni. În aceste condiții, apreciază că nu se mai impune aplicarea dispozițiilor art. 123 alin. 3 Cod penal avute în vedere de instanța de fond. Inculpatul minor F. R. M. a mai solicitat să se aibă în vedere și circumstanțele personale, respectiv că este elev înscris în clasa a XII la Liceul Tehnologic D. H., cursuri zi, are rezultate bune la învățătură, beneficiază de sprijinul mamei sale, care se ocupă de educația sa, creându-i condiții de trai decente. De asemenea, referatele de evaluare întocmite de S. de Probațiune arată că inculpatul beneficiază de factori pozitivi reprezentați de existența familiei, având rezultate școlare bune, s-a distanțat de anturajul cu valori negative și prezintă un risc scăzut de săvârșire a unor noi infracțiuni. Mai mult, situația sa familială este mai complicată decât a celuilalt complice la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Inculpatul minor F. R. M. a mai solicitat să se țină cont de caracterizările depuse la dosarul cauzei și că a recunoscut în totalitate săvârșirea faptei.

Inculpatul minor B. S. nu a motivat în scris apelul formulat.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apel, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 Cod procedură penală, apelul fiind devolutiv, Curtea constată următoarele:

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța de fond în mod corect a dispus menținerea măsurii educative a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an luată față de inculpatul minor B. S. prin s.p. 897/27.10.2014 a Judecătoriei Sector 3 def. neapelare la 25.11.2014 pentru infracțiunea prevăzută de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d c.p. (fapta din data de 16.02.2014) și prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. d.p. 152/02.02.2015 a C.. pentru infracțiunea prev. de art. 48 rap. la art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a cod penal (fapta din data de 22.02.2014) prelungind durata acesteia până la maximul prevăzut de lege, respectiv 3 ani, și a dispus înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice aplicată fiecăruia dintre inculpații minori G. S. M. și F. R. M. prin s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, def. neapelare la 03.12.2014, pentru art. 233 cod penal cu apl. art. 77 lit. a și art. 113 cod penal (fapta 22.02.2014), cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an, reținându-se comiterea de către inculpatul minor B. S. a infracțiunii de tâlhărie calificată, săvârșită în timpul nopți, faptă prev. de art. 233-art.234 alin. 1 lit. d cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin.3 din NCP și comiterea de către inculpații minori G. S. M. și F. R. M. a infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 233-234 alin. 1, lit. d din NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin. 3 din NCP

Vinovăția apelanților inculpați minori B. S., F. R. M. și G. S. M. în săvârșirea infracțiunilor deduse judecății a fost stabilită - cu certitudine și fără echivoc – pe baza probelor administrate în cursul procesului penal, inclusiv declarațiile de recunoaștere a faptei de către inculpați.

De asemenea, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 123 alin. 3 Cod penal, potrivit cărora „Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanta dispune: a) prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta; b) înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă; c) înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate. (4) În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b), precum și în alin. (3) lit. a) și lit. b), instanța poate impune noi obligații în sarcina minorului ori sporește condițiile de executare a celor existente.

În raport de această dispoziție legală și de împrejurarea că în cazul inculpaților minori G. S. M. și F. R. M. a fost luată ab initio măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă – a asistării zilnice – pe durata maximă permisă – 6 luni, instanța trebuia să dispună înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate cu o măsură educativă privativă de libertate, formularea imperativă a textului legal limitând puterea de apreciere a instanței.

Susținerile inculpaților minori G. S. M. și F. R. M. potrivit cărora instanța de control judiciar nu este obligată să eficientizeze dispozițiile art. 123 alin. 3 Cod penal pe care instanța de fond le-a avut în vedere, astfel încât poate fi aplicată măsura educativă a asistării zilnice, eventual prin impunerea unor noi obligații mai severe, nu pot fi însușite de Curte, în condițiile în care art. 123 alin. 4 Cod penal prevede cu claritate că instanța poate impune noi obligații în sarcina minorului ori sporește condițiile de executare a celor existente doar în cazul lit. a și lit. b ale alin. 3, prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta, neputându-se realiza întrucât ab initio a fost luată pe durata maximă permisă, iar înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă nu poate fi dispusă întrucât a fost luată ab initio măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă.

Față de gravitatea infracțiunilor săvârșită de către inculpații minori G. S. M. și F. R. M., cât și de periculozitatea acestora, care au asistat împreună, la sustragerea prin smulgere a telefonului mobil de la victima N. C. de către autorul B. S., urmată la scurt timp de obținerea unei sume din valorificarea produsului infracțiunii, Curtea apreciază că înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an, cu respectarea criteriilor generale de individualizare, prev. de art. 74 Cod penal, corespunde scopului procesului penal. Toate aspectele pozitive ale persoanei inculpaților minori, comportamentul adecvat al acestora și contribuția concretă la comiterea faptei, au fost avute în vedere de instanța de fond prin stabilirea măsurii educative privativă de libertate cea mai puțin severă și pe durata minimă prevăzută de lege.

Față de gravitatea infracțiunii săvârșită de inculpatul minor B. S., cât și de periculozitatea acestuia, care, însoțit de ceilalți doi inculpați, a sustras în data de 21.02.2014 în jurul orei 20.30, prin smulgere, profitând de neatenția persoanei vătămate N. C., telefonul mobil marca Acer Liquid de culoare albă, la care aceasta vorbea, Curtea apreciază că menținerea măsurii educative a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an și prelungirea duratei acesteia până la maximul prevăzut de lege, respectiv 3 ani, cu respectarea criteriilor generale de individualizare, prev. de art. 74 Cod penal, corespunde scopului procesului penal. Instanța de fond a avut în vedere atât perseverența infracțională, cât și lipsa de instrucție școlară, astfel că a prelungit măsura internării într-un centru educativ, apreciind în mod corect că nu se impune internarea într-un centru de detenție.

Asupra excepției de neconstituționalitate a disp. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală raportat la dispozițiile art. 16 alin.1 din Constituția României.

La termenul de judecată din data de 29.09.2015, reprezentantul Ministerului Public a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, care este în contradicție cu dispozițiile art. 16 alin.1 din Constituția României.

S-a arătat, în esență, că dispozițiile cuprinse în art. 374 alin.4 Cod procedură penală, art. 375 alin.1 Cod procedură penală vorbesc despre inculpat care recunoaște și dorește să uzeze de procedura simplificată, iar din analizarea procedurii speciale aplicabilă inculpaților minori art. 504 și următ. Cod procedură penală rezultă că legiuitorul nu a interzis inculpatului minor să uzeze de această procedură. Dacă s-ar fi dorit aceasta, ar fi existat o dispoziție expresă în acest sens, astfel cum în art. 478 alin. 6 Cod de procedură penală se indică imperativ că minorii nu pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Prin urmare, dacă inculpații minori nu pot să uzeze de această procedură, se creează o inegalitate în fața legii față de inculpații majori care, potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, beneficiază de reducerea cu 1/3, respectiv ¼ a limitelor de pedeapsă. Inculpații minori, cei care ar trebui protejați mai mult, sunt excluși de la acest beneficiu chiar în condițiile în care recunosc în integralitate situația de fapt, astfel cum a fost reținută prin rechizitoriu creându-se niște privilegii nejustificate inculpaților majori față de inculpații minori.

Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 29 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru sesizarea acesteia cu excepția de neconstituționalitate. Astfel, excepția privește o dispoziție legală din Codul de procedură penală (Legea 135/2010), în vigoare, dispoziția respectivă nu a fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și are legătură cu soluționarea cauzei.

În ceea ce privește excepția invocată, Curtea constată că aceasta este întemeiată, deoarece textul legal criticat creează o discriminare între inculpații minori și inculpații majori care recunosc în integralitate situația de fapt, astfel cum a fost reținută prin rechizitoriu. Nu există nicio justificare obiectivă și rezonabilă pentru această deosebire de tratament între inculpații minori și inculpații majori încălcându-se principiul egalității cetățenilor în fața legii. Este adevărat că sistemul sancționator pentru infracțiunile comise de minori a fost complet restructurat de Noul Cod penal, singurele sancțiuni penale ce pot fi aplicate fiind măsurile educative neprivative/privative de libertate (nu pedepse), însă potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Întreaga rațiune a textului, este de simplificare și accelerare a procedurii de judecare a cauzelor în care inculpatul recunoaște faptele descrise în rechizitoriu, indiferent că este major sau minor, atingerea obiectivului urmărit de legiuitor realizându-se și în ipoteza în care inculpatul care recunoaște situația de fapt descrisă în rechizitoriu este minor.

Față de aceste considerente, Curtea va admite cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 din Constituția României invocată de Ministerul Public.

În baza art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații B. S., F. R. M. și G. S. M. împotriva sentinței penale nr.692/20.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul penal nr._ .

În baza art. 127 Cod penal rap. la art. 72 Cod penal va scade din durata perioadei pentru care s-a luat măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ față de inculpatul B. S. a duratei reținerii și arestării preventive conform s.p. 897/27.10.2014 a Judecătoriei Sector 3, respectiv: 28.03.2014, 29.03.2014 la 10.06.2014, 01.07.2014 la 27.10.2014, conform s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, respectiv 24.03.2014 și perioada executată de la 27.11.2014 la 14.09.2015.

În baza art. 275 alin. 2,4 Cod procedură penală va obliga apelanții inculpați B. S., F. R. M. și G. S. M. la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații B. S. și F. R. M., în sumă de câte 300 lei, se va acopei din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul G. S. M., în sumă de 75 lei, se va acoperi din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 din Constituția României invocată de Ministerul Public.

În baza art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații B. S., F. R. M. și G. S. M. împotriva sentinței penale nr.692/20.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul penal nr._ .

În baza art. 127 Cod penal rap. la art. 72 Cod penal scade din durata perioadei pentru care s-a luat măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ față de inculpatul B. S. a duratei reținerii și arestării preventive conform s.p. 897/27.10.2014 a Judecătoriei Sector 3, respectiv: 28.03.2014, 29.03.2014 la 10.06.2014, 01.07.2014 la 27.10.2014, conform s.p. 3870/05.11.2014 a Judecătoriei Sector 4, respectiv 24.03.2014 și perioada executată de la 27.11.2014 la 14.09.2015.

În baza art. 275 alin. 2,4 Cod procedură penală obligă apelanții inculpați B. S., F. R. M. și G. S. M. la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații B. S. și F. R. M., în sumă de câte 300 lei, se acoperă din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul G. S. M., în sumă de 75 lei, se acoperă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. B. R. A. N.

GREFIER

A. P.

Red. R.A.B.

Dact. G.P.

10 ex./20.01.2016

Red. O. R. – Judecătoria Sectorului 5 București – Secția Penală

← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Hotărâre din 22-10-2015,...		Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p..... →

Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1436/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1436/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI