Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1431/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1431/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-10-2015
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
Curtea de Apel București - Secția I Penală
Decizia penală nr.1431/A
Ședința publică din data de 26 octombrie 2015
Curtea compusă din:
Președinte: V. B.
Judecător: F. P.
Grefier: R.-E. V.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București împotriva Sentinței penale nr.440/3.09.2015 a Judecătoriei Sectorului 2 București, din Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu a răspuns intimatul-inculpat L. M.-O.-D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că fapta penală reținută în sarcina inculpatului a fost săvârșită pe data de 30.03.2008, inculpatul fiind trimis în judecată și condamnat pentru infracțiunea de conducere a autovehiculului având o alcoolemie peste limita legală. Consideră că se impune schimbarea încadrării juridice în reglementarea prevăzută de OUG 195/2002 și anume în art.87, alin.1, din acest act normativ. În continuare, arată că limitele de pedeapsă erau de la 1 la 5 ani, iar termenul de prescripție a răspunderii penale era de 5 ani plus jumătate din durata pedepsei, anterior modificării survenite prin Legea 63/2012. Consideră că legea penală mai favorabilă este legea veche, astfel, apreciază că s-a împlinit termenul special de prescripție a răspunderii penale de 7 ani și 6 luni, la data de 30.09.2015, astfel încât consideră că se impune încetarea procesului penal, cheltuielile urmând să rămână în sarcina statului.
În concluzie, solicită admiterea apelului.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 440/3.09.2015 Judecătoria Sectorului 2 București în temeiul art. 336 alin. 1 CP cu aplicarea art. 5 și art. 396 alin. 10 CPP a condamnat pe inculpatul L. M. O. D. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
În temeiul art. 91 CP, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani, stabilit în condițiile art. 92 C.p.
A încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
În temeiul art. 93alin. 1, 2 și 3 CP, a impus condamnatului respectarea următoarelor obligații: să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de locuință și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; să presteze pe parcursul termenului de încercare o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, câte o zi săptămânal până la epuizarea acestei perioade, astfel cum se va stabil de către serviciul de probațiune în funcție de aptitudinile și pregătirea socio-profesională a inculpatului.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 CP, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A constatat că inculpatul nu a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
În temeiul art. 274 alin. 2 CPP, a obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4231/P/2008 întocmit la data de 27.02.2015 de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și înregistrat pe rolul acestei instanțe, la data de 02.03.2015, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului L. M.-O.-D. cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prev. și ped. de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
Prin încheierea de ședință, din camera de consiliu, din data de 24.04.2015, dată în procedura aferentă camerei preliminare s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 4231/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, privind pe inculpatul L. M.-O.-D. cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prev. și ped. de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că dorește ca judecata să se facă în baza procedurii simplificate.
În fața instanței inculpatul a fost audiat, declarație existentă la dosar și nu a solicitat administrarea altor probe față de cele existente la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut:
În fapt, s-a reținut că la data de 30.03.2008, în jurul orei 2350, inculpatul L. M.-O.-D. a condus autoturismul marca Dacia 1310, de culoare verde, cu nr. de înmatriculare_, pe .. București – Sector 2, dinspre .. N. C., fiind însoțit în calitate de pasager de către martorul J. C., ocazie cu care un echipaj de poliție al Secției 7 i-a solicitat documentele pentru control.
Întrucât prezenta halenă alcoolică, inculpatul L. M.-O.-D. a fost condus la sediul Secției 7 Poliție, unde i s-a solicitat să se supună testării aerului expirat, acesta refuzând. Ulterior, inculpatul a fost condus la sediul I.N.M.L. M. Minovici București unde i-au fost prelevate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 913/31.03.2008 eliberat de I.N.M.L. “M. Minovici” București s-a constatat că la data de 25.02.2009, inculpatul L. M.-O.-D. avea o îmbibație alcoolică de 1,80 g/l alcool pur în sânge la proba I, recoltată la ora 0230 și de 1,60 g/l alcool pur în sânge la proba II, recoltată la ora 0330, iar din raportul de expertiza medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei nr. 510/i/2014 eliberat la data de 15.01.2015 de către I.N.M.L. “M. Minovici” București se reține că la data de 30.03.2008, ora 2350 inculpatul L. M.-O.-D. ar fi putut avea o alcoolemie teoretică în creștere de cca. 1,65-1,85 g‰.
Totodată din declarația martorului J. C. instanța de fond a reținut că acesta a declarat că în seara de 30.03.2008, în jurul orei 2230, s-a deplasat la un bar situat pe ., București, unde s-a întâlnit cu inculpatul L. M. O.-D., vecinul său, ambii locuind cu chirie într-un imobil situat în mun. București, ., Sector 2. Au consumat împreună băuturi alcoolice, inculpatul consumând coniac. În jurul orei 2345, au plecat din bar spre domiciliu cu autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpat, iar pe . au trecut de un echipaj de poliție ce staționa pe partea dreaptă, inculpatul a oprit și el autoturismul pe partea dreaptă. În aceste împrejurări organele de poliție s-au deplasat la autoturismul inculpatului și i-au solicitat actele pentru control. Întrucât inculpatul nu avea asupra sa nici un document, au fost conduși la sediul Secției 7 Poliție în vederea stabilirii identității. La sediul secției au venit și organele de poliție rutieră care i-au solicitat inculpatului să se supună testării aerului expirat, însă acesta a refuzat susținând că nu a condus autoturismul, din același motiv refuzând și semnarea procesului verbal întocmit cu privire la depistarea sa. Inculpatul a fost condus apoi la I.N.M.L. M. Minovici București pentru a-i fi recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Instanța de fond a apreciat că ca sincere declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, acestea coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, urmând ca instanța să le dea relevanță juridică în cauză.
În drept, fapta inculpatului L. M.-O.-D., constând în aceea că la data de 30.03.2008, în jurul orei 2350, având în sânge o alcoolemie teoretică de circa 1,65-1,85 g‰, a condus pe .. București – Sector 2, autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prev. și ped. de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
Instanța, având în vedere că de la săvârșirea până la judecarea faptei comise de inculpat a intervenit o lege nouă, respectiv Legea nr. 286/2009 de adoptare a Noului Cod Penal, trebuie, în baza îndrumărilor creionate de către Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 265/2014, să stabilească legea penală favorabilă situației inculpatului.
Astfel, pentru identificarea în concret a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Curtea Constituțională a statuat că “determinarea caracterului mai favorabil” trebuie stabilit prin analiza unor elemente cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de încriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor agravante sau atenuante, normele privitoare la participație, tentativă, recidivă, etc. Ori, în cazul de față se observă că în noua reglementare legiuitorul a optat să facă diferențieri ce țin chiar de natura pedepsei care poate fi aplicată unei persoane care conduce pe drumurile publice un vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, adică dacă în vechea reglementare fapta era pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani, în noua reglementare pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani este prevăzută alternativ cu pedeapsa amenzii ceea ce conduce la concluzia că pentru inculpatul D. B. noul cod penal aduce influențe juridice favorabile. În cazul de față schimbarea introdusă de noul cod penal privind modul de calcul al alcoolemiei nu duce la modificări relevante care să determine aplicarea vechii reglementări din OUG 195/2002, infracțiunea conturându-se în ambele variante de incriminare penală.
Pentru aceste motive, instanța a făcut aplicarea art. 5 NCP, cu toate consecințele ce implică acest raționament de ghidare numai după dispozițiile noii reglementări.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al acestei infracțiuni constă în acțiunea de a conduce un vehicul pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică de 1,65-1,85 g‰, alcool pur în sânge la momentul recoltării probelor biologice, după cum stabilește noile dispoziții.
Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru circulația pe drumurile publice, inculpatul punând în primejdie securitatea celorlalți participanți la trafic, fiind de notorietate faptul că persoanele aflate în stare de ebrietate au o viteză de reacție scăzută și simțuri diminuate.
Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită de inculpat și urmarea socialmente periculoasă produsă rezultând din natura faptelor descrise.
În privința laturii subiective a infracțiunii, instanța de fond a constatat că inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție, sub forma intenției indirecte, în sensul art. 16 alin. 3 lit. b) C.pen. – acesta prevăzând rezultatul acțiunilor sale, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.
La stabilirea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, incidența circumstanțelor atenuante sau agravante, urmând a reține și aplicabilitatea art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul este la prima abatere de la norma penală, are un loc de muncă stabil și o pregătire profesională care îi permite să înțeleagă gravitatea faptei sale și urmările care s-ar fi putut produce, iar pedeapsa la care va fi obligat să îl determine, ca pe viitor, să nu mai adopte un astfel de comportament.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, criticând-o sub aspectul nelegalității, respectiv:
- Omisiunea reținerii dispozițiilor art.93 alin.2 lit.e C.pen.;
- Depășirea termenului de 1 an stabilit pentru prestarea muncii neremunerate în folosul comunității, conform art.57 din Legea nr.253/2013;
- Neaplicarea dispozițiilor art.85 din C.pen. anterior, cu referire la art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012;
- Încălcarea dispozițiilor art.404 alin.2 C.pr.pen., în privința desemnării a două entități de comunitate.
La acest termen de judecată, Ministerul Public a solicitat încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivului de apel vizând prescripția răspunderii penale, Curtea constată fondat apelul parchetului pentru următoarele considerente:
Așa cum corect a reținut instanța de fond, inculpatul L. M.-O.-D., în data de 30.03.2008, în jurul orei 23.50, având în sânge o alcoolemie de circa 1,65-1,85 g‰, a condus pe .. București – Sector 2, autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, faptă care formal ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art.87 alin.1 din Legea nr.195/2002 (faptă care în prezent este prevăzut de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal).
Curtea reține că fapta dedusă judecății a fost comisă sub imperiul vechiului Cod penal, astfel că sunt incidente dispozițiile art.5 din noul Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabilă.
În ceea ce privește stabilirea legii penale mai favorabile în materia prescrierii răspunderii penale, Curtea reține că aceasta este Codul penal de la 1969, forma în vigoare la data faptei, întrucât termenul special de prescriere a răspunderii penale este de 7 ani și 6 luni.
Astfel, conform art. 122 – 124 C.pen. de la 1969 ”Termenele de prescripție a răspunderii penale pentru persoana fizică sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 15 ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.
(11) Termenele de prescripție a răspunderii penale pentru persoana juridică sunt:
a) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită de persoana fizică pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani;
b) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită de persoana fizică pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda.
Termenele arătate în prezentul articol se socotesc de la data săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunilor continue termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, iar în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.
Răspunderea penală a persoanei juridice se prescrie în condițiile prevăzute de lege pentru persoana fizică, dispozițiile prevăzute în art. 121 - 124 aplicându-se în mod corespunzător.
Cursul termenului prescripției prevăzute în art. 122 se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal.
După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.
Întreruperea cursului prescripției produce efecte față de toți participanții la infracțiune, chiar dacă actul de întrerupere privește numai pe unii dintre ei.
Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până în prezent nu a intervenit nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție dintre cele prevăzute de lege.”
Curtea reține că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea incriminată în dispozițiile art.87 alin.1 din Legea nr.195/2002, forma în vigoare la data săvârșirii faptei, este închisoare de la 1 la 5 ani. Prin dispozițiile corespondente ale art. 336 alin. 1 din noul Cod penal se prevede că pedeapsa este închisoare de la 1 la 5 ani sau amenda.
Fiind vorba de o infracțiune pedepsită cu închisoare de maxim 5 ani, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, iar termenul special este de 5 ani, plus jumătate din acest termen, adică de 7 ani și 6 luni.
Curtea reține că, în raport de dispozițiile art.124 C.pen. anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.63/2012, sau de dispozițiile noului Cod penal, termenul special al prescripției răspunderii penale este de 10 ani.
Având în vedere dispozițiile art.5 noul Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei și împrejurarea că fapta dedusă judecății a fost comis la data de 30.03.2008, Curtea constată că termenul special de prescripție a răspunderii penale de 7 ani și 6 luni s-a împlinit la data de 30.09.2015.
Fiind prescrisă răspunderea penală, conform dispozițiilor Codului penal de la 1969, forma în vigoare la data săvârșirii faptei, Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București împotriva sentinței penale nr.440/03.09.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.
Totodată, se va desființa, în totalitate, sentința apelată și rejudecând cauza pe fond, în baza art. 386 C.pr.pen. se va schimba încadrarea juridică a faptelor inculpatului L. M. O. D. din infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice prevăzută de art. 336 alin. 1 N.C.pen. în infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice prevăzută de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, forma în vigoare la comiterea faptei, cu aplicarea art. 5 N.C.pen.
În temeiul art.396 rap. la art.16 alin.(1) lit.f C.pr.pen., Curtea va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul L. M. O. D., cu privire la infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, forma în vigoare la comiterea faptei, cu aplicarea art. 5 N.C.pen., ca urmare a prescrierii răspunderii penale.
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare vor fi lăsate în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București împotriva sentinței penale nr.440/03.09.2015, pronunțate în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Sectorului 2 București.
Desființează, în totalitate, sentința apelată și rejudecând cauza pe fond:
În baza art. 386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpatului L. M. O. D. din infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice prevăzută de art. 336 alin. 1 N.C.pen. în infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice prevăzută de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, forma în vigoare la comiterea faptei, cu aplicarea art. 5 N.C.pen.
În temeiul art.396 rap. la art.16 alin.(1) lit.f C.pr.pen., dispune încetarea procesului penal față de inculpatul L. M. O. D., cu privire la infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, forma în vigoare la comiterea faptei, cu aplicarea art. 5 N.C.pen., ca urmare a prescrierii răspunderii penale.
În temeiul art.275 alin.(3), cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.10.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
V. B. F. P.
GREFIER
R.-E. V.
Red. P.F.
Dact.G.P.
6 ex.
Red. F. R. – Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Penală
| ← Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p..... | Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
