Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Decizia nr. 1408/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1408/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-10-2015
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1408/A
Ședința publică din data de 21.10.2015
Curtea constituită din:
Președinte: G. R.
Judecător: D. D.
Grefier: I. C. M.
.
Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat prin procuror S. M..
Pe rol, se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect contestația în anulare formulată de condamnatul B. A.-G. împotriva Deciziei penale nr. 825/10.06.2015 a Curții de Apel București – Secția I penală, din Dosarul nr._/300/2015.
Dezbaterile au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 07.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta Decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 14.10.2015 și la data de 21.10.2015, astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra contestației penale de față:
La data de 19.06.2015 a fost înregistrată sub nr. 3794, contestația în anulare formulată de condamnatul B. A. G. împotriva deciziei penale nr. 825/10.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală.
În motivarea contestației condamnatul B. A. G. a arătat că se află în executarea unei pedepse de 5 ani închisoare, reținându-se în sarcina sa infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 297 Cod penal, rap. la art. 309 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 367 alin. 2 Cod penal.
Consideră că această hotărâre este nelegală și netemeinică întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 17 alin. 2 Cod procedură penală, nu s-au pus în discuție probele și înscrisurile depuse, nu s-a realizat individualizarea acțiunilor și a faptelor reținute în sarcina sa în concordanță cu următoarele probe: contracte de mandat, facturi, bilete la ordin, documente ce atestă data intrării în faliment și starea procesuală a dosarului de faliment aflat pe rolul Tribunalului București pentru . al cărei administrator era, înscrisuri și documente ce dovedesc lipsa procesului de compensare.
În opinia apărării a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 297 Cod penal, rap. la art. 309 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 367 alin. 2 Cod penal, având în vedere că presupusa activitate infracțională s-a desfășurat în perioada anilor 2000 – 2001, fiind incidente dispozițiile art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal.
Prin concluziile scrise depuse pentru termenul de judecată din 07.10.2015, condamnatul B. A. G., prin apărător a invocat cazul de contestație în anulare prev. de art. 426 lit. d teza a II-a Cod procedură penală, în sensul că imparțialitatea judecătorilor instanței de apel a fost afectată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
Astfel, apărarea consideră că judecătorii instanței de apel nu au fost imparțiali din următoarele motive:
-schimbarea încadrării juridice nu s-a realizat și nu a fost menționată prin încheiere, instanța de apel pronunțându-se direct prin decizia de condamnare;
- instanța nu s-a pronunțat prin încheiere cu privire la cererile formulate de către avocați și inculpați, nu s-a reținut în declarațiile acestora exact situațiile prezentate, susținerile și explicațiile acestora;
-se reține de către instanța de fond noțiunea de grupare infracțională în condițiile în care nu poate fi folosită această sintagmă excluzându-se aplicarea legii ce incriminează grupul infracțional dându-se incidență dispozițiilor art. 369 Cod penal;
În ceea ce privește incompatibilitatea judecătorului instanței de fond, apărarea susține că prin acțiunile întreprinse, respectiv eliminarea expertizei contabile judiciare dispusă în cauză și având ca rezultat condamnarea inculpaților în baza raportului de constatare tehnico – științifică întocmit de DNA a fost încălcat principiul legalității armelor prev. de art. 6 din CEDO la care face trimitere și art.21 alin. 3 din Constituția României.
De asemenea, face vorbire și de depunerea de către judecătorul instanței de fond la camera de valori a unor înscrisuri care priveau ..
Conform art. 430 Cod procedură penală a solicitat suspendarea executării hotărârii până la soluționarea prezentei contestații.
Potrivit art. 428 Cod procedură penală contestația în anulare pentru motivele prev. la art. 426 poate fi introdusă în 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere.
În raport de aceste dispoziții, Curtea constată că în termenul prevăzut de lege condamnatul B. A. G. a invocat cazul de contestație în anulare prev. de art. 426 lit. b Cod procedură penală.
Potrivit acestui text de lege împotriva hotărârilor definitive se poate face contestație în anulare când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.
Or, susținerea apărării în sensul că a intervenit prescripția penală pe motiv că nu i-au fost acceptate probe și înscrisuri de către instanța de apel, neputându-se reține agravata prev. de art. 309 Cod procedură penală, deoarece TRANSGAZ nu se putea constitui parte civilă, făcând trimitere totodată și la faptul că rezultatul specialiștilor DNA a fost informat de raportul de expertiză judiciară efectuat în dosarul penal nr._/300/2010 a Judecătoriei Sectorului 2 București, nu se încadrează în dispozițiile art. 431 alin. 2 Cod procedură penală privind admiterea în principiu a contestației formulate.
În concluziile scrise depuse la dosarul cauzei în data de 19.10.2015, Ministerul Public a arătat că temeiul prev. de art. 426 lit. d Cod procedură penală a fost invocat de către condamnatul B. A. G., după expirarea termenului de 10 zile, prev. de art. 428 Cod procedură penală.
Constatând că într-adevăr condamnatul B. A. G. prin apărător nu a respectat dispozițiile legale mai sus invocate cu privire la cazul de contestația în anulare prev. de art. 426 lit. d Cod procedură penală, dar și faptul că primul motiv de contestație în anulare nu se sprijină pe dispozițiile art. 426 lit. b Cod procedură penală, Curtea în temeiul 431 alin.1 cod procedură penală va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul B. A. G..
Va respinge cererea de suspendare a executării pedepsei.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.431 alin.1 cod procedură penală respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B. A. G. împotriva deciziei penale nr. 825 din data de 10.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr._/300/2010.
Respinge cererea de suspendare a executării pedepsei.
În baza art.275 alin.2 cod procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.10.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
G. R.D. D.
GREFIER
I. C. M.
Red. G.R.
Dact.G.P.
2 ex.
| ← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1436/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
