Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări de pedepse. Art.449 C.p.p.. Decizia nr. 1350/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1350/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-07-2013 în dosarul nr. 1350/2013
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1350/R
Ședința publică din data de 19.07.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: C.-C. C.
JUDECĂTOR: M. N.
GREFIER: B. L.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de recurentul condamnat R. G. împotriva sentinței penale nr. 879/12.10.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: recurentul condamnat R. G. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător din oficiu, avocat, E. D., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, din data de 26.06.2013, aflată la fila 8 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul condamnat R. G. solicită amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, acesta nefiind de acord cu asistența judiciară din oficiu, precizând, totodată, că nu a avut timp pentru a-și angaja un apărător.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare a cauzei, întrucât acesta a mai solicitat și la termenul de judecată anterior amânarea cauzei pentru același considerent.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de recurentul condamnat R. G., precizând că s-a mai acordat un termen de judecată în vederea angajării unui apărător, punându-i-se în vedere că este singurul termen de judecată acordat în acest sens.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 340 Cod procedură penală, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului condamnat, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului declarat împotriva sentinței penale nr.879/12.10.2012, casarea sentinței penale recurate și rejudecând, pe fond, înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat de către instanța de fond, ca urmare a contopirii celor două pedepse.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de recurentul condamnat R. G., ca nefondat, apreciind că în mod legal și temeinic s-a dispus aplicarea unui spor de pedeapsă de 2 ani închisoare, în condițiile în care inculpatul a dat dovadă de perseverență infracțională, în special în ceea ce privește infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, dar și deținere de droguri de mare risc, dar și raportat la perioada îndelungată de timp în care a acționat.
Totodată, precizează că față de aceste aspecte instanța de fond a aplicat în mod corect un spor de pedeapsă de 2 ani închisoare, apreciind că inculpatul poate persevera în comiterea de infracțiuni.
Recurentul condamnat R. G., având ultimul cuvânt, arată că nu i s-a dedus în mod corect perioada din pedeapsa executată, precizând că a fost arestat de la data de 19.05.2006 până la data de 18.12.2008, fiindu-i dedusă din pedeapsa aplicată măsura arestării preventive de la data de 19.05.2007. Totodată, arată că a executat 1 lună de zile din pedeapsa aplicată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere din data de 14.03.2002. De asemenea, solicită reducerea sporului de pedeapsă aplicat de către instanța de fond.
CURTEA,
Prin sentința penală nr.879 din data de 12.10.2013, Tribunalul București – Secția I-a Penală a dispus:
În temeiul art.449 alin.1 lit.a, alin.2 și alin.3 teza a III-a C.proc.pen., a fost admisă cererea de contopire a pedepselor, formulată de petentul-condamnat R. G., zis „G. G.” (fiul lui D. și M., născut la data de 01.01.1982 în București, C.N.P.:_, domiciliat în București, .. 1, sector 5, în prezent deținut în Penitenciarul București - Rahova).
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani și 173 zile închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., ce i-a fost aplicată petentului-condamnat prin sentința penală nr.989/27.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._./3/2006 (modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1453/R/ 08.05.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală) în pedepsele componente de:
- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., art.37 lit.a C.pen., art.74 alin.1 lit.c C.pen., art.80 C.pen. și art.320/1 alin.1 și 7 C.proc.pen. (în perioada 2005 - 2006);
- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplic. art.37 lit.a C.pen., art.74 alin.1 lit.c C.pen., art.80 C.pen. și art.320/1 alin.1 și 7 C.proc.pen. (în perioada 2005 - 2006).
A fost menținută revocarea grațierii condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 494/13.02.2003 a Judecătoriei Sectorului 5 București, precum și revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1245/ 19.12.2002 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, raportat la fiecare dintre infracțiunile ce preced.
S-a constatat că infracțiunile arătate mai sus sunt concurentecu infracțiunea prev. de art.4 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 (din data de 18.03.2009), pentru care aceluiași petent-condamnat i-a fost aplicată pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare prin sentința penală nr. 518/20.07.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2010 (definitivă prin decizia penală nr. 810/R/02.03.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală), dar și cu infracțiunea prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., art.75 lit.a C.pen. și art.19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor (din perioada ianuarie - mai 2010), pentru care aceluiași petent-condamnat i-a fost aplicată pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoareși 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și lit.b C.pen.,prin sentința penală nr. 792/15.10.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2010 (modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2617/R/29.06.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală).
În temeiul art.36 alin.2 C.pen. raportat la art.33 lit.a C.pen., art.34 alin.1 lit.b C.pen. și art.35 alin.3 C.pen., au fost contopite toate pedepsele arătate mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 8 (opt) ani și 173 zile închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și lit.b C.pen., la care adaugă un spor de 2 (doi) ani, petentul-condamnat urmând a executa - în final - pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani și 173 zile închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și lit.b C.pen..
S-a făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a și lit.b C.pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art.88 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reținerea și arestarea preventivă de la data de 19.05.2007 la data de 18.12.2008, respectiv de la data de 19.05.2010 la zi.
În temeiul art.35 alin.4 C.pen., a fost menținută măsura de siguranță privind confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 0,55 grame heroină (luată în dosarul nr._/3/2010 al Tribunalului București - Secția a II-a Penală), precum și măsura de siguranță privind confiscarea telefoanelor mobile cu cartelele aferente (luată în dosarul nr._/3/2010 al Tribunalului București - Secția I Penală, după cum au fost acolo identificate).
Au fost anulate: M.E.P.Î. nr. 1511/09.05.2012 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._./3/2006, M.E.P.Î. nr.889/07.03.2011 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2010 și M.E.P.Î. nr. 1591/30.06.2011 emis de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2010.
S-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
În temeiul art.192 alin.3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, că:
La data de 20.08.2012, sub nr._, pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală a fost înregistrată cererea de contopire a pedepselor, formulată de petentul-condamnat R. G., zis „G. G.” (fiul lui D. și M., născut la data de 01.01.1982 în București, C.N.P.:_, domiciliat în București, .. 1, sector 5, în prezent deținut în Penitenciarul București - Rahova) în referire la sentințele penale nr. 792/15.10.2010 a Tribunalului București - Secția I Penală și nr. 989/27.11.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală (filele 2, 3).
În cuprinsul cererii, s-a arătat că infracțiunile pentru care s-au pronunțat pedepse cu închisoare prin cele două hotărâri judecătorești sunt concurente între ele, că ele „denotă aceeași activitate infracțională”, iar în perioada în care au fost comise petentul-condamnat se afla sub influența narcoticelor - motiv pentru care s-a solicitat a nu se mai aplica vreun spor de pedeapsă, ținându-se cont și de faptul că petentul-condamnat este tânăr, recuperabil pentru integrare în societate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.33 lit.a și art.34 C.pen., art.36 C.pen., art.88-89 C.pen. și art.449 alin.1 lit.a C.proc.pen..
La primul termen de judecată, din data de 07.09.2012 (fila 88), petentul-condamnat R. G. a învederat că cererea de contopire a pedepselor ar viza - în fapt - trei mandate de executare a pedepsei închisorii, iar nu doar două - cum a indicat în scris.
Din dispoziția instanței, au fost atașate la dosar următoarele: fișa de cazier judiciar reactualizată a petentului-condamnat (filele 96-97), copiile sentințelor penale nr. 989/27.11.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, nr. 792/15.10.2010 a Tribunalului București - Secția I Penală și nr. 518/20.07.2010 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală - toate cu referat corespunzător din partea Biroului Executări Penale privind modalitatea, data rămânerii definitive și situația executării pedepsei (filele 9-74, 75-85, 86-87, 101-102, 103-107), precum și copii de pe mandatele de executare a pedepsei închisorii emise pe numele petentului-condamnat (filele 92, 93, 94, 95).
La al doilea termen de judecată, din data de 05.10.2012, cauza s-a aflat în stare de judecată, concluziile formulate asupra cererii de contopire a pedepselor fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință aferentă.
Examinând actele și lucrările cauzei, Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.449 C.proc.pen., pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații:
a) concursul de infracțiuni;
b) recidiva;
c) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
Instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul când cel condamnat se află în stare de deținere ori în executarea pedepsei la locul de muncă, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa.
Sesizarea instanței se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.
În conformitate cu art.36 alin.2 C.pen., privind contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente săvârșite de persoana fizică, dispozițiile art.34 și 35 se aplică și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat suferise și o altă condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă.
Conform art.33 lit.a C.pen., privind concursul de infracțiuni, concurs de infracțiuni există când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.
Conform art.34 lit.b C.pen., privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, iar dintre acestea se aplică pedeapsa după cum urmează - când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.
Conform art.35 alin.3 C.pen., privind pedeapsa complementară în caz de concurs de infracțiuni, dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeași natură și cu același conținut, se aplică cea mai grea dintre acestea.
Conform art.35 alin.4 C.pen., privind măsurile de siguranță în caz de concurs de infracțiuni, măsurile de siguranță de natură diferită sau de aceeași natură, dar cu un conținut diferit, luate în cazul infracțiunilor concurente, se cumulează.
Petentul R. G. a fost condamnat - potrivit fișei de cazier judiciar eliberate de D.G.P.M.B. la data de 25.09.2012 - prin cinci hotărâri judecătorești, și anume: sentința penală nr. 1245/19.12.2002 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, sentința penală nr. 494/13.02.2003 a Judecătoriei Sectorului 5 București, sentința penală nr. 989/27.11.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, sentința penală nr.518/20.07.2010 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală și sentința penală nr. 792/ 15.10.2010 a Tribunalului București - Secția I Penală.
Prin sentința penală nr. 989/27.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._./3/2006 (modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1453/R/08.05.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală), petentul a fost condamnat la pedepsele de:
- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., art.37 lit.a C.pen., art.74 alin.1 lit.c C.pen., art.80 C.pen. și art.320/1 alin.1 și 7 C.proc.pen. (în perioada 2005 - 2006);
- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplic. art.37 lit.a C.pen., art.74 alin.1 lit.c C.pen., art.80 C.pen. și art.320/1 alin.1 și 7 C.proc.pen. (în perioada 2005 - 2006);
- s-a revocat grațierea condiționată cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 494/13.02.2003 a Judecătoriei Sectorului 5 București, precum și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1245/19.12.2002 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, raportat la fiecare dintre infracțiunile ce preced.
Totodată, printre altele, s-a făcut aplicarea art.71 - 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., iar, în temeiul art.88 C.pen., s-a dedus prevenția de la data de 19.05.2007 la data de 18.12.2008.
Potrivit art.420 teza I C.proc.pen., s-a emis M.E.P.Î. nr.1511/09.05.2012.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2005 - 2006, a deținut, a vândut și a oferit heroină, în mod repetat, mai multor persoane de pe raza Municipiului București, aderând cu ocazia săvârșirii acestor fapte la un grup infracțional organizat.
Prin sentința penală nr. 518/20.07.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2010 (definitivă prin decizia penală nr. 810/R/02.03.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală), petentul a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.4 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 (din data de 18.03.2009).
Totodată, printre altele, s-a făcut aplicarea art.71 - 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., iar, în temeiul art.17 alin.1 din Legea nr. 143/2000 rap. la art.118 lit.e C.pen., s-a confiscat cantitatea de 0,55 grame heroină rămasă după efectuarea analizelor de laborator (cu indicarea dovezii de predare la camera de corpuri delicte).
Potrivit art.420 teza I C.proc.pen., s-a emis M.E.P.Î. nr.889/07.03.2011.
În fapt, s-a reținut că, la data de 18.03.2009, a fost depistat deținând, fără drept, 7 (șapte) doze ce conțineau 0,75 grame heroină, destinată consumului propriu.
Prin sentința penală nr. 792/15.10.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2010 (modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2617/R/29.06.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală), petentul a fost condamnat la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și lit.b C.pen., aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., art.75 lit.a C.pen. și art.19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor (din perioada ianuarie - mai 2010).
Totodată, printre altele, s-a făcut aplicarea art.71 - 64 lit.a și lit.b C.pen., în temeiul art.88 C.pen., s-a dedus din durata pedepsei pronunțate timpul reținerii și al arestării preventive de la data de 19.05.2010 la zi, în temeiul art.350 alin.1 C.proc.pen., s-a menținut măsura arestării preventive, iar, în temeiul art.118 lit.b C.pen., s-au confiscat telefoanele mobile cu cartelele aferente - găsite la percheziția domiciliară (cu indicarea datelor de identificare și a dovezii de predare la camera de corpuri delicte).
Potrivit art.420 teza I C.proc.pen., s-a emis M.E.P.Î. nr.1591/30.06.2011.
În fapt, s-a reținut că, în perioada ianuarie - mai 2010, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, fără drept, a deținut în vederea vânzării, a vândut, a intermediat vânzarea a diferite cantități de droguri de mare risc, respectiv heroină, mai multor persoane de pe raza Municipiului București, împrejurări în care - la datele de 29.01.2010, 02.02.2010, 10.02.2010, 17.02.2010, 18.02.2010 și, respectiv 07.05.2010 - atât singur cât și împreună cu inculpații G. B. A., P. NINEL M. și C. N. zis „N.”, a vândut colaboratorului sub acoperire cu nume de cod „I. M.” cantitatea totală netă de 3,28 grame heroină, cu suma totală de 800 lei, iar, la data de 19.05.2010, a deținut în vederea vânzării, în locuința situată în București, .. 1, sector 5, 183 de comprimate Sintalgon (methadonă).
În lumina normelor de drept penal general amintite anterior, Tribunalul a constatat că infracțiunile pentru care s-au pronunțat pedepse cu închisoarea față de petentul-condamnat R. G. sunt concurente, fiind săvârșite de acesta înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele. Așadar, îi sunt aplicabile regulile specifice contopirii pedepselor în cazul infracțiunilor concurente, operațiune juridică la care prima instanță a procedat astfel:
Tribunalul a apreciat că, în ceea ce privește pedeapsa finală pe care petentul-condamnat urmează să o execute, aplicarea pedepsei celei mai grele, de 8 (opt) ani și 173 zile închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și lit.b C.pen., nu este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei de la art.52 C.pen., motiv pentru care a aplicat și un spor de 2 (doi) ani închisoare.
A arătat prima instanță că decisiv în apreciere este faptul că, prin cumularea aritmetică a pedepselor de contopit se depășesc 18 ani de închisoare, faptul că petentul-condamnat a probat un apetit infracțional deosebit în privința infracțiunilor prev. de Legea nr. 143/2000 (trafic ilicit de droguri de mare risc, deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept) și perioada lungă de timp în care a acționat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul condamnat, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul stabilirii pedepsei rezultante ca urmare a contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente, solicitând înlăturarea sporului de pedeapsă de 2 ani închisoare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, prin prisma criticilor invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art.3856 teza finală Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este fondat și îl va admite, în condițiile art._ pct.2, lit.d Cod procedură penală, în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit dispozițiilor art.34 alin.1, lit.b C.pen., în caz de concurs de infracțiuni, pentru care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.
Din conținutul textului, rezultă cu claritate că în chestiunea stabilirii pedepsei finale, în cazul concursului de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, aplicarea unui spor este facultativă.
Necesitatea aplicării unui spor, cât și consistența acestuia trebuie să se întemeieze pe sporul de gravitate și periculozitate socială concretă rezultate strict din pluralitatea de infracțiuni. Criteriile cristalizate în această materie, privesc multitudinea infracțiunilor aflate în concurs, stăruința în același gen de infracțiuni și frecvența în timp a infracțiunilor aflate în concurs din care rezultă o oarecare organizare a acțiunilor infracționale.
În speță, instanța de fond a procedat la contopirea a trei pedepse, respectiv de: 5 ani închisoare, 7 ani închisoare și 3 ani închisoare, aplicate prin trei sentințe rămase definitive în 2011, pentru fapte din perioada 2005-2006, 18.03.2009 și ianuarie – mai 2010, pentru trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu.
Din datele dosarului nu se identifică elemente care să dea un spor de gravitate și periculozitate socială rezultat strict din concursul de infracțiuni, motiv pentru care Curtea va admite recursul condamnatului și, prin reformare parțială și rejudecarea în aceste limite, va înlătura sporul de pedeapsă de 2 ani, aplicat de instanța de fond.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d cod de procedură penală, admite recursul declarat de petentul condamnat R. G. împotriva sentinței penale nr. 879 din 12 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală.
Casează, în parte, sentința penală recurată și, rejudecând, în fond:
Înlătură sporul de 2 ani închisoare .
Petentul condamnat execută pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 173 zile închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.07.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. D. C.-C. C. M. N.
GREFIER,
B. L.
red.C.C.C.
dact.L.G.
ex.2
red.M.-C.C.-T.B.-S.I.P.
| ← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
