Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1458/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1458/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-08-2013 în dosarul nr. 1458/2013

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALA NR.1458

Ședința publică din data de 12 august 2013

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: C. E. R.

JUDECĂTOR: O. M.

JUDECĂTOR: N. A.

GREFIER: D. T.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial București este reprezentat de procuror M. M..

Pe rol, se află cauza penală având ca obiect judecarea recursurilor declarate de inculpatele C. L. și M. V.împotriva încheierii de ședință din data de 5.08.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul penal nr._ 13.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta inculpată C. L., personal, aflată în stare de arest și asistată de apărător din oficiu, avocat S. I., în baza delegației nr._/9.08.2013, recurenta-inculpată M. V., personal, aflată în stare de arest și asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat Chițeanu R., în baza delegației nr._ din data de 9.08.2013.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere asupra recursurilor.

Apărătorul din oficiu al recurentei-inculpate C. L. solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacate și, rejudecând pe fond, să se dispună cercetarea inculpatei în libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatei și având în vedere că aceasta a colaborat cu organele de urmărire penală pentru aflarea adevărului, recunoscând și regretând săvârșirea faptei, susținând că a respectat tradițiile etniei din care provine.

Apărătorul din oficiu al recurentei-inculpate M. V. solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacate și, rejudecând pe fond, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, continuarea procesului penal putând fi efectuată și fără privarea de libertate a inculpatei, având în vedere circumstanțele personale ale acesteia, necunoscută cu antecedente penale, are 5 copii, a recunoscut și regretat săvârșirea faptei. Apreciază că, față de pregătirea inculpatei, aceasta nu are conștiința încălcării unor drepturi fundamentale ale omului, ci a tradițiilor țigănești.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate și menținerea încheierii de ședință atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect instanța a menținut starea de arest a inculpatelor, apreciind că temeiurile care au determinarea luarea măsurii preventive nu s-au schimbat, nici nu s-au modificat, pentru a justifica revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive. De asemenea, instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite atât dispozițiile art.143 Cod procedură penală, cât și condițiile prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatelor, rezultând din natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, precum și persoana inculpatelor.

Recurenta inculpată C. L., personal, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său din oficiu.

Recurenta inculpată M. V., personal, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său din oficiu și are 5 copii în întreținere.

CURTEA

Deliberând, constată că prin încheierea din 05.08.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a Penală s-a respins cererea inculpaților C. L. și C. G. prin apărător din oficiu, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea inculpaților M. VASILIC și E. M. prin apărător din oficiu, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, ca neîntemeiată.

În baza art.3001 alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpații C. L., C. G., M. V., E. M. și M. M. TURTURIAN.

În baza art.3001 alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților C. L., C. G., M. V., E. M. și M. M. TURTURIAN până la următoarea verificare.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Onorariile apărătorilor din oficiu fiind avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, ele subzistând în continuare.

Împotriva încheierii au declarat recurs inculpatele C. L. și M. V. aceștia solicitând judecarea în stare de libertate, întrucât lăsarea lor în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Examinându-se cauza sub toate aspectele, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.

Rezultă din actele dosarului că prin Rechizitoriul nr.1255D/P/2013 din 01.08.2013, Ministerul Public - P. de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București au fost trimiși în judecată inculpații C. L., C. G., M. V. Șl E. M. cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1,2,3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 75 lit. c Cod penal și a inculpatului minor M. M. TURTURIAN cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.13 al.1,2,3 din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 99 alin.3 Cod penal.

În fapt, s-a reținut că partea vătămată C. I., în vârstă de 11 ani, este fiica inculpaților C. L. și C. G..

În toamna anului 2012, în timp ce partea vătămată se afla la Timișoara, locuind cu sora sa C. F. - R. a fost sunată de mama sa, inculpata C. L., care i-a cerut să vină în municipiul București, deoarece urma să „o mărite" cu inculpatul M. M. - TURTURIAN. Fiind refuzată de partea vătămată, inculpata a încercat să o convingă, cerându-i să vorbească la telefon și cu inculpatul M. M. - TURTURIAN, dar nici insistențele acestuia nu au convins-o pe partea vătămată.

Ulterior, inculpata C. L. a contactat-o din nou pe partea vătămată și, profitând de autoritatea ce o avea asupra fiicei sale, prin înșelăciune, a obținut consimțământul părții vătămate de a se întoarce în municipiul București, spunându-i că urmează să aibă grijă de copiii „unchiului M." și ai „mătușii V.". Pentru a fi credibilă, inculpata C. L. i-a cerut părții vătămate să vorbească cu „mătușa V.", ce i-a confirmat că are nevoie să fie ajutată la creșterea copiilor.

Partea vătămată s-a deplasat însoțită de numita C. F. R. și alte 3 persoane, cu trenul, până la C., de unde a fost transferată de inculpații C. G., M. V. și E. M. în apropierea orașului București, la groapa de gunoi C., unde au fost așteptați de inculpata C. L. și de inculpatul M. M. TURTURIAN.

Părții vătămate i-a fost adus la cunoștință faptul că urmează „să se mărite" cu inculpatul M. M. TURTURIAN. La refuzul părții vătămate, inculpata C. L. i-a spus că nu se poate opune deoarece „oamenii au dat bani pe ea", fiind obligată de inculpați să urce într-o mașină cu care a fost transportată la locuința inculpaților M. V. și E. M., unde mai locuiau inculpatul M. M. TURTURIAN și 4 copii ai primilor doi inculpați.

Partea vătămată a aflat de la o vecină, numită „R." faptul că se află în localitatea Didești. După ce a ajuns la locuința inculpaților M. V. și E. M., partea vătămată a fost lovită de persoanele care locuiau acolo, spusă unor tratamente degradante, fiindu-i interzis să părăsească singură locuința. Partea vătămată a fost obligată să întrețină relații sexuale cu inculpatul M. M. TURTURIAN și a fost exploatată prin muncă, fiind obligată să presteze activități casnice incompatibile, prin dificultatea lor, cu un copil de 11 ani, inclusiv să aibă grijă de fiica inculpaților M. V. și E. M., numită A., în vârstă de 2 ani.

În primăvara anului 2013 partea vătămată a fost observată de persoana cu care vorbise la venire, martora B. R.. Deoarece i s-a părut supărată, martora a întrebat-o dacă are probleme, iar partea vătămată i-a cerut bani pentru a pleca de la inculpați la mama ei, spunându-i că este bătută de cei la care stă, arătându-i mai multe semne pe picior.

La data de 14.05.2013 au fost încunoștințate organele de poliție de către B. R. despre faptul că o minoră ce este găzduită la locuința vecinilor ei vrea să plece în municipiul București, la părinți. Minora, identificată ca fiind C. I., găzduită de M. V. și E. M., a spus că nu este îngrijită de cei la care locuiește, nu i se dă mâncare îndeajuns, motiv pentru care vrea să plece la mama ei. Ulterior la Postul de Poliție Didești s-a prezentat M. V., a adus certificatul de naștere al minorei, spunând că este mătușa minorei și o va duce pe aceasta în municipiul București, la mama ei. Organele de poliție au predat-o pe minoră numitei M. V. care, împreună cu E. M. au dus-o la centrul de primire a minorilor.

Prin încheierea din data 19.07.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a ll-a, penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatelor C. L. și M. V. pentru o perioadă de 29 de zile, începând de la data de 19.07.2013, până la data de 16.08.2013 inclusiv, inclusiv.

Ulterior, măsura a fost prelungită succesiv.

Conform art. 160b alin. 3 Cod procedură penală „când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive”. Probele administrate până la acest moment procesual justifică în continuare reținerea presupunerii conform cu care inculpatele ar fi participat la comiterea actelor pentru care au fost trimiși în judecată.

Temeiul luării măsurii arestării preventive l-a constituit dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În aprecierea acestei ultime condiții, Curtea are în vedere mai ales natura și împrejurările concrete ale comiterii faptelor, consecințele incontestabile negative ale acestui gen de fapte asupra societății, starea generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor fapte grave, sunt cercetate și judecate în stare de libertate, dar și de posibilitatea comiterii unor asemenea fapte și de alte persoane în lipsa unei reacții ferme și energice din partea autorităților.

Toate aceste elemente reliefează o gravitate și un ecou al faptei suficiente pentru a justifica, la acest moment, aprecierea că prezervarea ordinii publice reclamă necesitatea menținerii arestării preventive.

Sub aspectul termenului rezonabil al măsurii arestării preventive, se impune a se preciza că în raport de durata acesteia, inculpatele fiind arestate la data de 19.07.2013, dar și în raport de maniera în care a fost instrumentată cauza nu se poate considera că menținerea măsurii ar depăși limita acestuia.

Având în vedere cele ce preced, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpate, potrivit dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentele-inculpate C. L. și M. V., împotriva încheierii de ședință din data de 05.08.2013 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.

În baza art. 192 al. 2 și 4 C.p.p. obligă fiecare dintre recurentele-inculpate, la câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

C. E. R. O. M. N. A.

GREFIER

D. T.

Red. O.M.

Dact. G.P.

2 ex.

Red. N.O.R. –Tribunalul București – Secția I-a Penală

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1458/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI