Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 703/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 703/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-04-2012 în dosarul nr. 703/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
– SECȚIA I PENALĂ -
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 703
Ședința publică de la 5 aprilie 2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - C. C.
JUDECĂTOR - M. C.
JUDECĂTOR - R. M.
GREFIER - G. I.
* * * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror M. C. .
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpat B. P. M. împotriva Încheierii de ședință din data de 21 martie 2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în Dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurenta inculpată B. P. M. personal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea procedează la legitimarea recurentei inculpatei, fiind depusă la dosar Cartea de identitate a acesteia în xerocopie.
Recurenta inculpată, având cuvântul, arată că înțelege să retragă recursul formulat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se lua act de manifestarea de voință a recurentei inculpate, în sensul retragerii recursului.
CURTEA
Prin încheierea de ședință de la data de 19.03.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală a fost respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata B. P. M. la data de 13.03.2012.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în motivarea cererii s-a susținut - în esență - că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru admiterea ei, atât în ceea ce privește admisibilitatea în principiu, cât și în ceea ce privește temeinicia.
În ceea ce privește temeinicia cererii, s-a opinat că analiza îi este favorabilă datorită următoarelor împrejurări: pericolul ca inculpata să se sustragă de la judecată este mult diminuat, datorită circumstanțelor pozitive ale acesteia, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, viața de familie organizată, precum și statutul socio-profesional; nu există date concrete din care să rezulte că lăsarea inculpatei în libertate ar fi un pericol pentru ordinea publică; nu se poate presupune că inculpata se va sustrage de la judecată, acest pericol fiind diminuat.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că inculpata B. P. M. este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 Cod penal, complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 254 Cod penal, și folosire, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul, a unor foloase necuvenite, prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitatea de angajat al personalului contractual în cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor București - Biroul de Evidență a Persoanelor nr. 5, ce-și desfășoară activitatea în cadrul Secției 23 Poliție, inculpata a primit la orele 14:28, după generarea unei fotografii și eliberarea unui document, de la o persoană, neidentificată, o sticlă de Cola Cola și un set de cafea; în data de 25.08.2011, inculpata a pus-o în legătură pe numita S. S. cu numita I. C., funcționar în cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor București - Biroul de Evidență a Persoanelor nr. 5, în vederea urgentării eliberării unui document, cunoscând că numita S. S. urma să-i ofere numitei I. C. suma de 30 euro și un pachet de cafea; în data de 26.07.2010, orele 12:28, inculpata a interogat baza de date de evidență a persoanelor a municipiului București, referitor la numitul P. V., și a comunicat, fără drept, C.N.P.-ul alocat acestei persoane.
În ceea ce privește admisibilitatea în principiu a cererii, instanța a reținut că sunt întrunite condițiile prev. de art. 1602 alin. 1 Cod procedură penală, legea prevăzând pentru infracțiunile pentru care inculpata este cercetată pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
În ceea ce privește fondul cererii, instanța a reținut că, pe lângă condițiile impuse de acest text de lege, trebuie verificat însă, dacă, așa cum prevede art. 136 alin. 2 Cod procedură penală, scopul măsurii preventive, circumscris în dispozițiile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală (asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei), poate fi atins sau nu prin liberare provizorie sub control judiciar.
Instanța a apreciat că, în cauza de față, deși cererea inculpatei este admisibilă în principiu, scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a acesteia, întrucât asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impune judecarea în continuare a inculpatei în stare de arest, în condițiile în care subzistă temeiurile arestării, prev. de art. 148 lit. b și f Cod procedură penală.
Tribunalul a avut în vedere natura și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor reținute în sarcina inculpatei, perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională și sumele de bani presupus a fi fost obținute din această activitate, caracterul premeditat și organizat, bine pus la punct al activității ilicite, numărul mare de persoane implicate, toate aceste elemente impregnând faptelor un pericol social concret ridicat și reliefând totodată o periculozitate sporită a inculpatei.
Împotriva închierii penale a formulat recurs inculpata B. P. M., fără a motiva recursul declarat.
Din verificările efectuate a rezultat că inculpata a fost pusă în libertate prin încheierea penală din 29.03.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, definitivă prin nerecurare la data de 30.03.2012.
La termenul de astăzi inculpata prezentă personal în stare de libertate a precizat că își retrage calea de atac.
Întrucât la termenul de azi 5.04.2012, în ședință publică inculpata a arătat că înțelege să-și retragă recursul declarat împotriva încheierii penale, în temeiul art. 385/4 al.2 rap. la art. 369 C.p.p. Curtea urmează a lua act de manifestarea de voință a acesteia.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, acesta fiind în culpă procesuală prin promovarea unei căi de atac pe care ulterior a retras-o.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385 ind. 4 alin. 2 rap. la art. 369 al.1 C.p.p. ia act de retragerea recursului declarat de inculpata B. P. M. împotriva încheierii de ședință din data de 21.03.2012 pronunțata de Tribunalul București – Secția I Penală.
În baza art.192 alin.2 C.p.p. obligă recurenta inculpat la plata sumei de 200 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.04.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. C. M. C. R. M.
GREFIER
G. I.
Red.RM
Ex.2/18.04.2012
Red. T. V.M. -T.B.-S.I.P.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... → |
|---|
