Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Sentința nr. 166/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 166/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 166/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

SENTINȚA PENALĂ NR.166/F

Ședința publică din data de 28.03.2014

Curtea constituită din:

Președinte: I. C.

Grefier: M. G.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror M. S..

Pe rol pronunțarea cauzei penale privind pe inculpații M. A. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal; art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal; art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 25 Cod penal rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000 și art. 323 alin. 1 și alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, M. A. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 41 alin. 2 Cod penal; art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 25 Cod penal rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin. 1 și alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, C. R. - trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal; art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, C. E. - trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 Cod penal; art. 26 Cod penal rap. la art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, R. G. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. și art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, S. O. – trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de prevăzute de art. 26 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal; art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin. 1 și alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, Scaețeanu I. – trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.; art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 20 Cod penal rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin. 1 și alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, B. M. – trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal și art. 323 alin. 1 și alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și S. V. – trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal și de art. 323 alin. 1 și alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 februarie 2014 ce face parte integrantă din prezenta sentință penală.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, prin încheierea din data de 13.03.2014, a amânat pronunțarea la data de 28.03.2014, când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:

CURTEA ,

Prin Rechizitoriul nr. 77/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

1. M. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C. pen, fals intelectual, în forma participației improprii (instigare mediată), prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; instigare la infracțiunea de spălare a banilor, prev. și ped. de art. 25 C. pen. rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000; asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000; cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

2.M. A.– pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de influență, în formă continuată, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. rap. la art. 41 alin. 2 C. pen.;

- fals intelectual, în forma participației improprii (instigare mediată) prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C. pen. rap. la art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000;

- instigare la infracțiunea de spălare a banilor, prev. și ped. de art. 25 C. pen. rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

Inculpații aflați în stare de libertate:

3. C. R. –pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la trafic de influență, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen.;

- fals intelectual, în forma participației improprii, prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

4. C. E. –pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C. pen.;

- complicitate la cumpărarea de influență, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

5. R. G. – cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:

- trafic de influență, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen.;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

6. S. O. – pentru săvârșirea infracțiunilor infracțiunilor de:

- complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C. pen.;

- fals intelectual, în forma participației improprii, prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C. pen. rap. la art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000;

- spălare a banilor, prev. și ped. de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

7. Scaețeanu I. – pentru săvârșirea infracțiunilor infracțiunilor de:

- trafic de influență, în formă continuată, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen.;

- fals intelectual, în forma participației improprii, prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000;

- tentativă la infracțiunea de spălare a banilor, prev. și ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

8. L. O. V. – pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen.

9. B. M. – pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de influență, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen.;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

10. V. F. – pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de influență, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen.;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

11. S. V. – pentru săvârșirea infracțiunilor de: - trafic de influență, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen.;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (de corupție), prev. și ped. de art. 323 alin. 1 și alin. 2 C. pen. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000;

- cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a II-a Penală, sub nr._, iar după disjungerea cauzei în privința inculpaților V. F. și L. O. V., prin sentința penală nr. 165/ 19 aprilie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală, rămasă definitivă prin decizia penală din 26.09. 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus, în baza art.26 rap. la art.257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.320¹ alin.7 Cod pr.penală condamnarea inculpatului L. O. V. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de influență.

În baza art. 71 Cod penal, interzicerea inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative, lit. b Cod penal, după rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art. 86¹ Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit conf. art. 86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I.;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și sa justifice schimbarea locului de munca;

- să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 320¹ alin. 7 Cod pr.penală a fost condamnat inculpatul V. F. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative, lit.b Cod penal, după rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art.323 alin.1 Cod penal rap. la art.17 lit.b din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.320¹ alin.7 Cod pr.penală a fost condamnat inculpatul V. F. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art.71 Cod penal au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative, lit.b Cod penal, după rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art.86¹ Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit conf. art. 86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal s-a dispua ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- sa comunice și sa justifice schimbarea locului de munca;

- sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

După disjungere, cauza privind pe inculpații C. R., C. E., R. G., M. A., M. A., S. O., Scaețeanu I., B. M. și S. V. a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a II-a Penală, sub nr._ .

În sarcina inculpaților, în cuprinsul rechizitoriului s-a reținut în esență, următoarea situație de fapt:

Inculpata C. R., în calitate de notar public, l-a sprijinit și ajutat pe inc. Scăețeanu I. în toate demersurile acestuia făcute în scopul de a obține suma de 2.500.000 euro cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., inclusiv să încheie un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul, în scopul de a ascunde și, totodată, de a garanta primirea sumei mai sus menționate (contract întocmit și autentificat sub nr. 1028 la data de 06.07.2011, fără vinovăție, de notarul public P. R. A.).

Inculpata C. E., în calitate de notar public, l-a sprijinit și ajutat pe denunțătorul P. F. să întocmească acte autentice (revocarea contractului de împrumut, contract de comision, contract de vânzare – cumpărare), cunoscând că prin acestea se atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrucât ascund și totodată garantează darea unor sume mari de bani cu titlul de mită primarilor comunelor Jilava și Snagov, jud. I., pentru obținerea planului parcelar și documentelor cadastrale pentru terenurile denunțătorului situate în .> Inculpatul R. G., prin intermediul inc. M. A., a pretins suma de 100.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că are influență asupra directorului Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară I. – G. R. N., pentru a o determina să avizeze planul parcelar (tarlaua 25, . Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Jilava, jud. I., în care erau incluse toate terenurile denunțătorului și a emite, cât mai urgent posibil, documentele cadastrale pentru aceste terenuri.

Inculpatul M. A. a pretins, direct și indirect (prin intermediul lui Scaețeanu I.), suma de 1.100.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că are influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite), precum și asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare I. – G. R. N., pentru a o determina să avizeze planul parcelar și să emită cu rapiditate documentele cadastrale pentru terenurile în cauză.; l-a determinat pe Scaețeanu I. să întocmească la notariat un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul P. F., din care să rezulte că Scaețeanu I. l-a împrumutat pe denunțător cu suma pretinsă drept mită, iar împrumutul să fie garantat cu terenurile denunțătorului, contract de împrumut întocmit și autentificat sub nr. 1028 la data de 06.07.2011 (fără vinovăție de notarul public P. R. A.), prin care s-au atestat astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, deoarece, în realitate, acest contract a fost încheiat în scopul de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, și totodată, de a ascunde originea ilicită a acestor bunuri (a sumelor de bani pretinse cu titlul de mită).

Inculpatul M. A. în calitate de primar al comunei Jilava, jud. I., a pretins suma de 500.000 euro denunțătorului P. F. (din care a primit 50.000 euro), în scopul de a abuza de prerogativele funcției în exercitarea atribuțiilor de serviciu și a dispune întocmirea unui plan parcelar (de către Comisia Locală de Fond Funciar) în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului (în suprafață totală de 23,8 ha) și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite); l-a determinat pe finul său, S. O., să încheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denunțătorul P. F., prin care denunțătorul să îi cedeze drepturile asupra a două imobile (terenuri) cesionarului (S. O.), contract întocmit și autentificat sub nr. 2611 la data de 28 iulie 2011 (fără vinovăție, de notarul public M. V.), prin care s-au atestat astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, deoarece, în realitate, acest contract a fost încheiat în scopul de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de luare de mită; totodată, prin încheierea acestui contract de cesiune (autentificat sub nr. 2611/28.07.2011), s-au transferat bunurile menționate (2 terenuri) din patrimoniul denunțătorului în patrimoniul inc. S. O., ascunzându-se astfel originea ilicită a acestora.

Inculpatul S. O. l-a sprijinit și ajutat pe primarul M. A. să obțină suma de 500.000 euro de la denunțătorul P. F., cunoscând ca această sumă reprezintă mita pe care primarul i-a pretins-o denunțătorului pentru a dispune întocmirea unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului (în suprafață totală de 23,8 ha) și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite). Ajutorul a constat în faptul că a ținut legătura și a discutat cu denunțătorul, atât în prezența, cât și în numele nașului său M. A. (fiind desemnat de către acesta din urmă omul său de încredere), aspecte legate de terenurile în cauză și despre modul de garantare și remitere a mitei. Mai mult decât atât, la data de 19.09.2011, denunțătorul a dat, cu titlul de mită, suma de 50.000 euro primarului M. A., în prezența și în biroul lui S. O.; la îndemnul primarului M. A., a încheiat un contract de cesiune fictiv cu denunțătorul P. F., autentificat sub nr. 2611 la data de 28 iulie 2011 (fără vinovăție, de notarul public M. V.), prin care cedentul-denunțător i-a înstrăinat două imobile – terenuri (cesionarului S. O.) la prețul de 45.000 euro, atestând astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, deoarece știa că, în realitate, acest contract a fost încheiat în scopul de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de luare de mită de către primarul M. A.; totodată, prin încheierea acestui contract de cesiune (autentificat sub nr. 2611/28.07.2011), s-au transferat bunurile menționate (2 terenuri) din patrimoniul denunțătorului în patrimoniul său, ascunzându-se astfel originea ilicită a acestora.

Inculpatul Scaețeanu I. a pretins suma de 2.500.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că are influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite), precum și asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare I. – G. R. N., pentru a o determina să avizeze planul parcelar și să emită cu rapiditate documentele cadastrale pentru terenurile în cauză; la îndemnul primarului M. A., a încheiat la notariat un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul P. F., din care rezultă că l-a împrumutat pe denunțător cu suma pretinsă drept mită, respectiv 2.500.000 euro, iar împrumutul a fost garantat cu terenurile denunțătorului, contract de împrumut întocmit și autentificat sub nr. 1028 la data de 06.07.2011 (fără vinovăție de notarul public P. R. A.), prin care s-au atestat astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, deoarece, în realitate, acest contract a fost încheiat în scopul de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, și totodată, de a ascunde originea ilicită a acestor bunuri (a sumelor de bani pretinse cu titlul de mită).

Inculpații R. G., M. A., M. A., S. O. și Scaețeanu I. au acționat, unindu-și eforturile, pentru întocmirea planului parcelar (tarlaua 25, . și emiterea documentelor cadastrale în vederea intabulării terenurilor denunțătorului P. F., în scopul de a obține sume mari de bani cu titlu de mită de la denunțător.

Inculpații B. M., V. F. și S. V. au pretins suma de 1.500.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că au influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse și învecinate (alipite) toate terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, jud. I..

Inculpații B. M., V. F. și S. V., în scopul de a obține sume mari de bani cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., au acționat, unindu-și eforturile, pentru întocmirea unui plan parcelar și obținerea documentelor cadastrale pentru terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: Vol. I: denunț – filele 2 – 5; proces – verbal de consemnare a declarației denunțătorului – filele 7 – 9; antecontracte de vânzare – cumpărare a unor imobile (terenuri) – filele 10 – 32; extras din planul de parcelare: tarlaua 25, arabil 86 – fila 33; autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice și a convorbirilor purtate în mediul ambiental – filele 40 – 78;

- ordonanțe de delegare a ofițerilor de poliție judiciară – filele 192 – 215;

Vol. 2: proces – verbal de consemnare a declarațiilor olografe ale denunțătorului – filele 1 – 27; declarațiile olografe ale denunțătorului – filele 28 – 78; adresa nr. 8497/14.06.2011 eliberată de Primăria comunei Jilava – fila 36; contract de împrumut pentru suma de 2.500.000 de euro – filele 42 – 44; plan de parcelare: tarlaua 25, .; contract de cesiune autentificat sub nr. 2611/28.07.2011 – fila 59; plan de parcelare: tarlaua 25, .; act de revocare a contractului de împrumut – fila 74; plan de parcelare: tarlaua 25, .; documente emise de O.C.P.I. I. – filele 80 – 193; proces – verbal de consemnare a declarațiilor olografe ale martorului S. C. – filele 194 – 200; declarațiile olografe ale martorului S. C. – filele 201 – 207; declarația olografă a denunțătorului – filele 212 – 213; contract de comision (draft) – filele 214 – 219.

Vol. 3: procese – verbale de redare a convorbirilor interceptate / înregistrate în mediul ambiental în cursul lunilor martie – iunie 2011.

Vol. 4: - procese – verbale de redare a convorbirilor interceptate / înregistrate în mediul ambiental în cursul lunilor septembrie – decembrie 2011.

Vol. 5: procese – verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate / înregistrate în cursul lunilor martie – mai 2011.

Vol. 6 – 242 file.: procese – verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate / înregistrate în cursul lunii iunie 2011.

Vol. 7 – 267 file: procese – verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate / înregistrate în cursul lunilor iulie – august 2011.

Vol. 8: procese – verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate / înregistrate în cursul lunii septembrie 2011.

Vol. 9: procese – verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate / înregistrate în cursul lunilor septembrie – noiembrie 2011.

Vol. 10 – 344 file: declarația înv. Scaețeanu I. – filele 25 – 32; documente depuse de. Scaețeanu I. – filele 33 – 37; declarațiile înv. L. O. – filele 42 – 46; declarațiile inc. S. O. – filele 56 – 67; declarațiile inc. M. A. – filele 78 – 84; declarațiile inc. C. E. – filele 94 – 95; contract de comision (draft) – filele 98 – 103; declarațiile inc. C. R. – filele 111 – 115; declarațiile inc. M. A. – filele 124 – 128; declarațiile inc. R. G. – filele 139 – 142; declarațiile înv. G. R. N. – filele 148 – 153; declarațiile înv. S. V. – filele 159 – 162; declarațiile înv. V. F. – filele 167 – 169; declarația olografă a numitei D. M. – filele 173 – 174; declarația olografă a numitului F. V. M. – filele 177 – 178; declarația olografă a notarului public P. R. A. – fl. 179; contract de împrumut pentru suma de 2.500.000 de euro – filele 180 – 185; declarația olografă a numitului N. C. M. – fila 186; declarația olografă a numitului D. N. – fila 188; declarația olografă a numitului M. F. – fila 189; ordonanță de delegare poliție judiciară – fila 194; verificare evidență cazier judiciar pentru inculpați și învinuiți – filele 195 – 206; anunțuri imobiliare: terenuri de vânzare Jilava postate pe internet – fl. 207 – 216; contract de împrumut pentru suma de 2.500.000 euro – filele 221-223; act de revocare a contractului de împrumut – fila 224; ordonanță + proces-verbal de aplicare a sechestrului – filele 227-230; documente eliberate de OCPI I. privind bunurile imobile ale inc. M. A. – filele 231-256; declarația martorului P. F. – filele 257-261; declarația martorului S. C. – filele 262-264; declarația notarului M. V. – fila 265; declarațiile martorului D. A. R. – filele 266-271; proces-verbal de ridicare în copie xerox a unor documente de la Cabinetul Notarului Public C. R. – filele 272-283; declarațiile martorului B. F., în copie – filele 285-289; declarațiile martorului H. Igor, în copie – filele 290-293; declarațiile martorului T. F., în copie – filele 294-295; declarațiile martorului V. G., în copie + cereri și declarații ale acesteia către OCPI I. – filele 296-302; declarațiile martorului L. I., în copie + cererile și declarațiile acestuia către OCPI I. – filele 303-310; declarațiile martorului G. T., în copie + cererile și declarațiile acesteia către OCPI I. – filele 311-316; declarațiile martorului E. A., în copie + cererile și declarațiile acesteia către OCPI I. – filele 317-321; declarațiile martorului A. G., în copie + cererile și declarațiile acesteia către OCPI I. – filele 322-325; declarațiile martorului I. (fostă R.) G. F., în copie + cererile și declarațiile acesteia către OCPI I. – filele 326-332; situație centralizatoare a plăților efectuate de ..C. SATIN INVEST S.R.L. nr. 1369/27.01.2012 – filele 333-335; adresă S.C. SATIN INVEST S.R.L. – fila 336; proces-verbal întocmit la data de 30.01.2012 – filele 337-342; procese-verbale întocmite în baza art. 172 C.pr.pen. – filele 343-344.

Vol. 11: declarația inc. S. O. – fila 10; declarația inc. M. A. – fila 13; documente depuse de inc. M. A. în apărarea sa – filele 15-34;

- declarația înv. S. V. – fila 38; declarația înv. V. F. – fila 42;

- declarația înv. Scațeanu I. - fila 43; declarația inc. R. G. – fila 46;

- declarația inc. M. A. – filele 49-51; declarația înv. B. M. – fila 56; declarația martorului F. V. M. – filele 58-65; declarația martorului D. M. – filele 66-69; declarația martorului G. M. – fila 70; declarația martorului P. R. A. – filele 71-72; documente primite de la OCPI I. – filele 74-81; declarațiile martorului I. B. – filele 84-90; declarațiile martorului V. G. și documentele emise de Biroul Notarial M. V. – filele 91-105; declarațiile martorului G. P. – filele 106-109; declarația martorului D. N. – filele 110-111; declarațiile martorului M. F. – filele 112-119; declarațiile martorului M. F. L. – filele 120-123; declarațiile martorului H. L. T. – filele 124-130; declarațiile martorului T. P. – filele 131-135; declarația martorului D. Tănuș – filele 136-137; documente emise de OCPI I. privind tarlaua 25, .-149; documente primite de la Primăria Comunei Jilava – filele 162-172; încheierea din data de 21/ 22 decembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr._/2/2011 (4195/2011) – filele 198-218; declarațiile inc. M. A., R. G., S. O., C. E., M. A. și C. R., date în fața instanței de judecată – filele 219-227; declarația inc. C. R. și documentele depuse de aceasta – filele 240-245; declarația inc. C. E. – fila 249; declarația înv. Scaețeanu I. – fila 254; declarațiile înv. B. M. – filele 255-262; declarația martorului M. M. B. – fila 268;

- declarația martorului B. M. – filele 269-271; declarațiile martorului M. G. – filele 271-274; documente ridicate de la Biroul Notarului Public M. V. în legătură cu vânzarea suprafeței de 18.000 m.p. – filele 276-287; declarația martorului G. E. - filele 289-290; declarațiile martorului R. C. – filele 291-295.

În faza de cercetare judecătorească au fost administrate următoarele probe: au fost audiați toți inculpații, cu excepția inculpatului R. G., care a înțeles să se folosească de dreptul la tăcere, astfel: inculpații L. O. V. și V. F. la termenul din 06.04.2012, inculpații M. A., M. A. și Scaețeanu I. la termenul din 18.05.2012, inculpații S. O., B. M., S. V., C. R. și C. E. la termenul din 11.06.2012, au fost audiați martorii D. N., F. V. M., P. F. și S. C. la termenul din 04.07.2012, D. M., V. G., B. M., G. R. N., G. E. la termenul din 08.08.2012, P. R. A., M. V., M. F. și H. T. L. la termenul din 06.09.2012, a fost depusă la dosarul cauzei, de către inculpatul M. A. o transcrierea a înregistrărilor din mediul ambiental din data de 11.05.2011, au fost depuse înscrisuri pe situația de fapt și în circumstanțiere de către inculpați, au fost audiați martorii T. P. și M. F. L., la termenul din data de 20.09.2012, martorul în circumstanțiere M. N., audiat la termenul din 20.12.2012 și martorii P. S. A. și D. B., la termenul din 07.02.2013, martorii R. C. și E. L. la termenul din data de 29.11.2012.

După ce au fost audiate interceptările realizate în cauză au fost ascultate în ședință publică, prin încheierea din data de 08.01.2013, a fost admisă proba cu expertiza tehnică asupra interceptărilor din datele de 18.09. 2011 și 19.09.2011, cu următoarele obiective:

1. dacă înregistrările din datele de 18.09.2011 și 19.09.2011 sunt simultane cu evenimentele acustice și vizuale conținute.
2. dacă asupra înregistrărilor din datele de 18.09.2011 și 19.09.2011 există urme de intervenții tehnice ( ștersături, inserări, intercalări de cuvinte, fraze, obiecte sau persoane, sau alte elemente de contrafacere) și în caz afirmativ, în ce constau acestea.
3. dacă, în ceea ce privește înregistrarea din 19.09.2011, existența întreruperilor din înregistrări s-a realizat datorită aparatului de înregistrare sau dacă aceasta a suferit modificări ulterioare.

La data de 12.08.2013 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză criminalistică nr. 260 din 05.08.2013 realizat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București asupra înregistrărilor din datele de 18 și 19.09.2011.

La termenul din 24.10.2013 a fost depusă la dosar, împreună cu obiecțiunile la raportul de expertiză criminalistică, opinia expertului parte G. C. asupra acelorași înregistrări.

A fost depus, de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, procesul verbal certificat de către procuror de transcriere a interceptărilor din mediu ambiental, din11.05.2011.

La termenul din data de 30.01.2014, a fost reaudiat inculpatul S. O..

Pentru început, instanța urmează să analizeze, cu titlu preliminar, „excepția nulității absolute”, invocată de apărătorul inculpatei C. R., a autorizațiilor emise pentru interceptarea și autorizarea convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon și a convorbirilor purtate în mediu ambiental, respectiv: Autorizația nr. 282/AI/2011 din 11.03.2011, emisă de Tribunalul București, reînnoită prin încheierea din 1188/AI/2011 din 16.09.2011, în ceea ce privește convorbirile purtate în mediu ambiental de către P. F., Autorizația nr.1188/AI/2011 din 16.09.2011, emisă de Tribunalul București, în ceea ce privește convorbirile efectuate prin telefon de P. F. și Autorizația nr. 759/AI/2011 din 09.06.2011 emisă de Tribunalul București, în ceea ce privește convorbirile și comunicările efectuate de Scăețeanu I. și a convorbirilor ambientale, prelungită prin încheierile din 08.07.2011 și 31.08.2011.

Se arată că, în raport de calitatea inculpatei C. R., aceea de notar public, instanța competentă să emită autorizațiile era Curtea de Apel.

Raportat la acest aspect, instanța constată că la datele la care au fost admise de către Tribunalul București cererile de emitere a autorizațiilor de interceptare la care face referire inculpata, urmărirea penală se desfășura față de persoane care nu aveau vreo calitate care să atragă competența Curții de apel, iar în privința inculpatei C. R., notar public, s-a dispus începerea urmăriri penale la data de 20.10.2011. Astfel, competența de a soluționa cererile formulate de către procuror, la momentul emiterii autorizațiilor a căror nulitate absolută se invocă, a aparținut Tribunalului, atrasă material de natura infracțiunilor de corupție pentru care se efectuau actele de cercetare.

Se mai invocă de către inculpata C. R. că emiterea autorizațiilor s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 91¹ al.5 Cod de procedură penală din 1968, întrucât a fost depășit termenul de 120 de zile, observându-se că Autorizația nr. 282/AI/2011 din 11.03.2011 a fost înnoită succesiv, pe câte 30 de zile, prin încheierile din datele de 11.04.2011, 10.05.2011 și 09.06.2011 și pe o durată de încă 15 zile prin încheierea din 16.09.2011.

Instanța constată însă că interceptările, realizate potrivit Autorizației nr. 282/AI/2011 din 11.03.2011 nu au depășit termenul legal prev. de art. 91¹ al. 5 C.p.p. din 1968, de 120 de zile, observând că, prin rezoluția procurorului din data de 24.06.2011 ( d.u.p. vol. I, filele 85-89), s-a dispus încetarea imediată a interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon, precum și a interceptării și înregistrării audio-video a convorbirilor purtate în mediu ambiental de denunțătorul P. F., cu făptuitorii, pe o perioadă de 15 zile, așa încât nu va putea constat o nulitate a interceptărilor realizate după data de 16.09.2011.

În urma analizării probelor administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Situația premisă

Martorul denunțător P. F. a încheiat, în perioada septembrie 2004 – aprilie 2005, un număr de 23 de antecontracte de vânzare cumpărare a unor loturi de teren, situate în ..

Pe parcursul anului 2010, martorul P. F., în urma discuțiilor avute cu reprezentanții .., a luat hotărârea de a vinde pentru un preț total de 4, 5 milioane de euro aceste terenuri, pentru care însă nu era realizat cadastrul și care nu erau amplasate într-un plan parcelar.

Întrucât cerința societății Triton a fost ca aceste loturi să reprezinte un tot unitar, pentru a putea fi valorificate potrivit activității societății, martorul denunțător P. F., în vederea realizării alipirii acestora și obținerii numărului cadastral, a încercat realizarea planului parcelor în conformitate cu acest deziderat, motiv pentru care a luat legătura cu mai multe persoane, care să-i faciliteze sensibilizarea primarului comunei Jilava, jud. I., cu privire la această situație.

De asemenea, potrivit declarațiilor sale, martorul P. F. a mers în audiență la primarul comunei Jilava, M. A. și a luat legătura cu martora G. R., directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară I., însă nu a reușit să obțină definitivarea acestui plan parcelar.

1. Inculpații B. M. și S. V.

1. Situația de fapt. Analizarea probatoriului

În cursul lunii aprilie 2011, martorul denunțător P. F. a luat legătura cu inculpatul B. M., care s-a oferit să-l ajute, în acest sens contactând-o pe inculpata S. V..

Din interceptarea discuțiilor în mediu ambiental de la data de 06.05.2011, între martorul denunțător P. F. cu inculpații B. M. și S. V., rezultă că inculpatul B. M. afirmă că problema cu terenurile se rezolvă printr-o altă persoană, pe nume „F.” ( V. F.), dar că această persoană vrea un milion de euro în avans și încă un milion și jumătate de euro la final, aspect confirmat de inculpata S. V..

Despre sumele de bani pe care P. F. ar trebui să le dea pentru rezolvarea problemei poartă discuții acesta și direct cu V. F., în aceeași zi, la 06.05.2011, în intervalul orar 20.08 – 20.42, acesta din urma susținând că îl cunoaște pe primarul comunei Jilava și finul său, dar și la întâlnirea din 10 mai 2011 (înregistrată ambiental, în intervalul orar 21.00 – 21.10, vol. 3 d.u.p., filele 251-260).

Inculpații B. M. și S. V., împreună cu V. F. se înțeleseseră cu privire la sumele de bani pe care le vor pretinde în concret pentru ei înșiși, respectiv câte 100.000 de euro, ca urmare a demersurilor și intervențiilor făcute în favoarea denunțătorului, aspect ce rezultă din convorbirea telefonică, purtate de inculpata S. V. cu V. F. (vol. 5 d.u.p., f.257-261).

Cu titlu de principiu, instanța arată că va reține din declarațiile martorului denunțător P. F. doar acele aspecte care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Din declarațiile martorului denunțător P. F. instanța reține că după februarie 2011 s-a întâlnit cu inculpații Bozdoru, S. V. si cu F. V. care i-au spus că „au intrare” la primarul .> V. F. la o întâlnire la o cafenea din D. i-a comunicat că pentru întocmirea planului parcelar mă va costa suma de 1.000.000 euro. Din suma suma de bani despre care au discutat, din discuțiile purtate cu V., a înțeles că lui V., B. și S. le revenea câte 100.000 euro, restul primarului M..

Inculpatul B. M. a relatat în cuprinsul declarației date în fața instanței că în 2011, P. F. i-a comunicat că vrea să facă cadastru și planul parcelar in privința unui teren, situat în . obiectul unui antecontract de vânzare cumpărare, și întrucât nu avea banii necesari pentru cadastru și intabulare, a împrumutat de la inculpat suma de 200.000 de euro, urmând să-i restituie după 2 săptămâni suma de 300.000 de euro. Ulterior, P. a mai împrumutat de la inculpatul B. M. încă 180.000 de euro, sume pe care nu i le-a mai restituit. Fiind interesat de recuperarea împrumutului acordat, inculpatul B. M. a luat legătura și cu inculpata S. V. pentru ca aceasta să îl sfătuiască cu privire la creditul pe care-l contractase. Cu ocazia acestei întâlniri, i-a povestit inculpatei S. V. despre problemele pe care le avea cu P. F., respectiv și împrejurarea că acesta avea nevoie de a obține cadastrul și intabularea unor terenuri. Inculpata S. V. l-a sunat pe V. F., pentru a rezolva problema privind cadastrul și intabularea și au stabilit o întâlnire între P. F. și V. F..

V. F. a intrat in discuție cu P. F., iar impresia lăsată inculpatului B. a fost că P. F. venise pregătit să facă în așa fel încât să acopere sumele datorate, respectiv chiar să facă un flagrant.

Din declarația inculpatei S. V. dată în faza cercetării judecătorești rezultă că în mai 2011 a fost contactată de inculpatul B., care i-a solicitat sfatul în legătură cu anumite împrumuturi de bani, acordate martorului denunțător P. F. dar și într-o problemă privind cadastrul unor terenuri deținute de aceeași persoană. După 2-3 zile inculpata s-a întâlnit cu P. F. și cu B., i-a prezentat situația terenurilor, acesta solicitându-i să-l ajute pentru redepunerea dosarului.

Ulterior, întrucât nu avea nicio „relație” la Primăria Jilava, inculpata a luat legătura cu V. F. și l-a întrebat dacă îl poate ajuta pe inculpatul B. să rezolve problema lui P. F. in vederea obținerii alipirii. A stabilit o întâlnire intre P. F., V. și B. la care a luat parte și la care s-a vorbit despre situația acestei alipiri. Atât inculpatul B. cât și P. F. l-au întrebat pe V. dacă îl cunoaște pe primarul de la Jilava. Acesta a spus că nu-l cunoaște personal, dar va încerca să obțină o relație.

A susținut că nu a pretins și nu a primit vreo sumă de bani și că la aceste întâlniri nu a auzit să se fi vorbit că altcineva să fi pretins sau să fi primit sume de bani. De asemenea, nu își amintește ca P. F. să fi oferit vreo sumă de bani lui V. F. pentru rezolvarea problemei privind cadastrul. S-a discutat despre faptul că inculpatul B. dorea să-și recupereze sumele de bani date cu împrumut.

Instanța constată că declarațiile inculpaților sunt infirmate atât de conținutul convorbirilor interceptate, în mediu ambiental și a celor telefonice, în care acești inculpați fac referire clară la sumele de bani pretinse martorului denunțător, amintite mai sus, dar și de declarațiile inculpatului V. F. ( condamnat, în mod definitiv, în cauză).

Acesta arată că a fost contactat de inculpata S. V. care i-a facilitat o întâlnire cu martorul P. F., de la care a aflat că vroia să facă alipirea mai multor terenuri la solicitarea unui cumpărător. S-a oferit să se intereseze care sunt procedurile de urmat în acest scop, deoarece are o agenție imobiliară, și a solicitat martorului denunțător suma de 500.000 de euro pentru a plăti taxele acestei operațiuni, însă nu a mai făcut demersurile respective deoarece nu a primit actele pe terenuri. Ulterior, deoarece P. F. insista că trebuie să ajungă niște bani la primarul de la Jilava, a fost de acord să-i promită că va interveni pe lângă primarul M. și finul acestuia, pentru urgentarea întocmirii planului, deși nu-i cunoștea pe nici unul dintre ei. I-a solicitat în acest scop martorului denunțător suma de 1.500.000 euro, din care 500.000 urmau să ajungă la primar, 500.000 pentru taxe și 500.000 urmau să fie împărțiți între V. și inculpații B. și S..

De asemenea, susține că inculpații S. și B. nu cunoșteau faptul că nu-l cunoștea pe primar, având reprezentarea că urma să primească banii pentru că urma să intervină pentru aceștia, întrucât chiar V. F. în convorbirile purtate cu inculpata S. i-a spus că a luat legătura cu finul primarului M. și că urma să se rezolve problema. S-a stabilit ca partea din comision ce-i revenea inc. B. să o ia de la V. F. după ce lua banii de la P., aspect care s-a stabilit în prezența martorului P..

Instanța nu poate reține apărarea inculpatului B. M., potrivit căreia banii pe care i-ar fi pretins de la martorul denunțător P. F., erau banii datorați de acesta din urmă, în urma împrumutului contractat de la inculpat. Existența unui împrumut a unor sume de bani între inculpat și martorul denunțător nu a fost dovedită în cauză, inculpatul B. nu a depus la dosarul cauzei nici un înscris (contract de împrumut) care să ateste existența unei astfel de obligații a martorului. De altfel, din convorbirile telefonice ori în mediul ambiental interceptate, nu rezultă că cei doi ar discuta despre acoperirea unei datorii pe care P. F. ar fi avut-o ci doar despre sume de bani ce reprezintă un „comision” al inculpatului pentru intermedierea influenței pe care inculpatul sau o altă persoană ar fi avut-o asupra primarului comunei Jilava.

În acest context, instanța consideră așadar că există probe, dincolo de orice îndoială rezonabilă care susțin vinovăția inculpaților B. M. și S. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.

1. În drept:

Ca o chestiune prealabilă, instanța urmează să analizeze, din perspectiva intrării în vigoare, începând cu data de 01.02.2014, a noului Cod penal, care este legea penală mai favorabilă inculpaților B. M. și S. V., raportat la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acestora prin rechizitoriu. În cauză, față de data săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, devin aplicabile normele reglementate de art. 5 din Legea nr. 286/2009 ce reprezintă Codul penal, care prevăd că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Astfel, în art. 291 din noul Cod penal, ce prevede și pedepsește infracțiunea de trafic de influență, se modifică limitele legale ale pedepsei, în sensul stabilirii unei limite maxime legale reduse, de la 2 la 7 ani, față de 2 la 10 ani, cum au fost prevăzute de reglementarea anterioară.

Inculpații B. M. și S. V. au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000.

Potrivit art.4 C.p., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Se observă că infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 nu mai este incriminată, ea nemaiavând corespondent în legea nouă și nici nu se poate reține, așa cum a susținut reprezentantul Ministerului Public, cu ocazia dezbaterilor că aceasta se regăsește în reglementarea de la art. 367 din noul Cod penal, întrucât aceste prevederi nu fac referire la un grup infracțional organizat în sensul art.7 din Legea nr. 39/2003.

Potrivit art. 367 C.p., constituie infracțiune inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, această normă incriminatoare fiind preluată, în ceea ce privește condițiile existenței unui grup infracțional ( format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni ), din reglementarea anterioară, a art. 7 din Legea nr. 39/2003, în prezent abrogat.

Or, în sarcina inculpaților, prin actul de sesizare al instanței nu s-a reținut constituirea unui grup infracțional organizat în forma reglementată de art. 7 din Legea nr. 39/2003, reținându-se condițiile privind existența grupului, a scopului acestuia, a acționării coordonate ci o asociere, în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiune pentru existența căreia nu era necesară îndeplinirea acestor condiții.

De altfel, se constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 367 al. 6 C.p. cu privire la grupul infracțional organizat, nefiind relevată existența unui grup, format din inculpații V. F., B. M. și S. V., care să fi fost constituit pentru o anumită perioadă de timp și care să fi acționat coordonat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În privința infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, reținute în sarcina acelorași inculpați, constând în aceea că aceștia, în scopul de a obține sume mari de bani cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., au acționat, unindu-și eforturile, pentru întocmirea unui plan parcelar și obținerea documentelor cadastrale pentru terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, instanța urmează a face aplicarea prevederilor art. 4 C.p. și să constate că infracțiunea este dezincriminată.

Față de aceste considerente, instanța constată că legea penal mai favorabilă, aplicabilă în cauză inculpaților B. M. și S. V. este Legea nr. 286/2009, ce reprezintă noul Codul penal, urmând a schimba calificarea juridică dată faptelor acestora, în infracțiunea prav. de art. 291 C.p.

Așa fiind, fapta inculpaților B. M. și S. V. care au pretins suma de 1.500.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că au influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse și învecinate (alipite) toate terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, jud. I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al. 1 C.p.

Elementul material al infracțiunii de trafic de influență, săvârșită de fiecare din inculpații B. M. și S. V. îl reprezintă pretinderea suma de 1.500.000 euro denunțătorului P. F..

Inculpații au acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, lăsând să se creadă că au influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse și învecinate (alipite) toate terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, jud. I.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 al. 2 C.p.p., în sensul că fapta de trafic de influență dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpaților B. M. și S. V. pentru infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 C.p.

1. Aplicarea pedepselor

Având în vedere cele expuse, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații B. M. și S. V., cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța reține, astfel, că gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite de inculpații B. M. și S. V. este destul de ridicat, reținând ușurința cu care inculpații au pretins de la martorul denunțător sume de bani, pentru realizarea acțiunilor lor care au constat în „punerea în legătură” a acestuia cu alte persoane, în scopul de a rezolva situația terenurilor sale, dar și cuantumul ridicat al sumei de bani pretinse ( 1.500.000 de euro, din care câte 100.000 de euro fiecare).

În privința inculpaților B. M. și S. V. instanța nu a identificat niciuna din circumstanțele atenuante prevăzute de art. 75 C.p., iar aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcină.

Astfel, instanța apreciază că, față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului B. M., expuse mai sus, atitudinea procesuală a acestuia, aportul inculpatului la săvârșirea infracțiunii, reținându-se că inculpatul s-a implicat activ în găsirea unei persoane care să îi faciliteze martorului denunțător rezolvarea situației terenurilor sale, limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență ( 2 - 7 ani închisoare), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 3 ani și 6 luni închisoare, ce reprezintă jumătatea maximului special, reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

Pe de altă parte, din fișa de cazier a inculpatului B. M. instanța mai reține că prin sentința penală nr. 699/14.12.2011, de Judecătoria B., definitivă prin decizia penală nr. 628/26.03.2012 a Curții de Apel București acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei.

Văzând că faptele ce constituie obiectul prezentei cauze au fost săvârșite înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare mai sus amintite, precum și prevederile art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2012, de punere în aplicare a Codului penal, potrivit cărora regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969, instanța constată că sunt aplicabile prevederile art. 85 C.p. din 1969 privind anularea executării pedepsei, precum și cele privind contopirea pedepsei de 1 an închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Pentru inculpata S. V., instanța reține de asemenea că față de circumstanțele reale și personale ale acesteia, expuse mai sus, atitudinea procesuală, aportul inculpatei la săvârșirea infracțiunii, reținându-se că inculpata s-a implicat activ în găsirea unei persoane care să îi faciliteze martorului denunțător rezolvarea situației terenurilor sale, limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență ( 2 - 7 ani închisoare), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 3 ani închisoare, apropiat de jumătatea maximului special, reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

În ceea ce privește pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie, potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, de punere în aplicare a Codului penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege penală mai favorabilă.

Instanța, așa cum am arătat, a identificat ca lege penală mai favorabilă, legea penală nouă, astfel încât va face aplicarea pedepselor complementare și accesorii, potrivit dispoziții cuprinse de Codul penal în vigoare.

Potrivit art. 67 al. 1 C.p., pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiuni, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

În conformitate cu prevederile art. 65 al. 1 C.p., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b și lit. d-o C.p., a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Se impune așadar a se face o analiză comună cu privire la aplicarea pedepselor complementară și accesorie, reținând, în acest context, că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului(în cauza S. și P. contra României și în cauza Hirst contra Marii Britanii), exercițiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate.

În cauză, natura faptelor comise de către inculpații B. M. și S. V. reflectă o atitudine de sfidare a acestora în raport cu valori sociale importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, vor fi interzise inculpaților B. M. și S. V. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei și pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța reține că pentru inculpatul B. M., dată fiind împrejurarea că acesta a mai suferit o condamnare, fiind dispusă anularea suspendării condiționate și aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, dar și circumstanțele sale personale, acesta nu a făcut dovada unui bun comportament în societate, că are o ocupație stabilă, astfel încât va dispune executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, în regim de detenție.

Inculpata S. Vildana nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 91 ș.u. C.p., nefiind îndeplinită condiția prev. în al. 1 lit. c, respectiv inculpata, la interpelarea instanței, nu și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel încât instanța va dispune executarea pedepsei de 3 ani închisoare, în regim de detenție.

1. Inculpații Scăețeanu I. și M. Apstol

1. Situația de fapt. Analizarea probatoriului

Întrucât V. F. nu a reușit obținerea planului parcelar pentru terenurile deținute de martorul denunțător P. F., inculpații B. M. și S. V. l-au prezentat denunțătorului pe inculpatul Scăețeanu I., care a pretins că îl cunoaște pe inculpatul M. A., primar al comunei Snagov și care ar putea interveni direct la primarul comunei Jilava, în schimbul sumei de 2.500.000 euro, pretinzându-i un avans de 500.000 euro în numerar. Acest aspect reiese cu claritate din discuția purtată la data de 30.05.2011 (înregistrată ambiental, vol. 3 d.u.p., filele 144 – 153).

În acest sens, inculpatul Scăețeanu I., cu ajutorul inculpatului M. A., care se folosește de relația pe care o avea cu primarul comunei Jilava, a avut mai multe întâlniri cu inculpatul M. A., în scopul de a obține planul parcelar care să conțină terenurile martorului denunțător P. F., așa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate sau mesajele schimbate între Scăețeanu, M. și M., interceptate în cauză: convorbirea telefonică din data de 14.06.2011, ora 11:37:00, (vol. 6 d.u.p., fila 49), mesaj tip sms trimis de M. Aportol inculpatului M. A., din 23.06.2011,(vol. 6 d.u.p., fila 192), convorbirea telefonică din data de 24.06.2011, ora 10:05:16 dintre Scaețeanu I. și M. A. (vol. 6 d.u.p., fila 193), mesajul tip sms din data de 29.06.2011, ora 20.14.41, trimis de M. A. primarului M. A.(vol. 6, fila 221), convorbirile telefonice dintre M. A. și M. A., din data de 04.07.2011, ora 11:33:34, (vol. 7 d.u.p., filele 7-8) și ora 13:15:33 (vol. 7 d.u.p., filele 12-13), convorbirea telefonică dintre inculpații Scăețeanu și M., din data de 04.07.2011, ora 13:51:38 (vol. 7 d.u.p., filele 14-15) și convorbirea telefonică dintre inculpații Scăețeanu și M., din data de 05.09.2011, ora 19.45.33 (vol. 8 d.u.p., filele 48-49).

Din interceptările ambientale și telefonice efectuate în perioada iunie-iulie 2011, rezultă că inculpatul Scăețeanu I. i-a cerut, în repetate rânduri, denunțătorului să facă rost de bani, măcar un sfert din suma totală (de 2,5 milioane euro) sau cel puțin suma de 300.000 euro, pentru a da mai departe persoanelor cu putere de decizie în rezolvarea problemei, relevantă fiind în acest sens convorbirea interceptată în mediu ambiental, dintre inculpat și P. F., din data de 14.06.2011 ( vol. 3 d.u.p., filele 198 – 208).

Pentru a garanta primirea sumelor de bani solicitate, inculpatul Scăețeanu I. i-a solicitat martorului denunțător P. F. să încheie un contract de împrumut (punând gaj terenurile denunțătorului), pentru suma de 2,5 milioane de euro, în fapt un act simulat ce ascundea pretinderea acestei sume cu titlul de mită și totodată garantarea mitei, nerenunțând însă la pretinderea unui avans de 200.000 de euro, pentru a fi remis primarului M. A. și directorului O.C.P.I. I., G. R.. Această pretindere rezultă și din discuția purtată în mediul ambiental la data de 07.06.2011 (vol. 3 d.u.p., filele 158 – 169).

Așa fiind, la data de 06.07.2011 între Scăețeanu I. în calitate de împrumutător și P. F. în calitate de împrumutat, s-a încheiat un contract de împrumut pentru suma de 2.500.000 euro, având termen de restituire la data întocmirii planului parcelar și a documentației cadastrale. (vol. 2 d.u.p., filele 42 – 44).

Inculpatul Scăețeanu I., ca urmare a intervențiilor avute pe lângă inculpatul M. A. a obținut, la data de 14.06.2011, adresa nr. 8497 eliberată de Primăria Jilava, pe care, în cursul aceleiași zile, a remis-o denunțătorului în copie (vol. 2 d.u.p., fila 36). Originalul adresei nr. 8497 a rămas la Scăețeanu I., document pe care acesta l-a atașat depoziției sale (vol. 10 d.u.p., fila 34).

Scăețeanu I. i-a povestit denunțătorului că mergând să ia adresa mai sus menționată, primarul M. A., după ce l-a pus să-și lase telefoanele, l-a dus în altă încăpere, unde l-a percheziționat de microfoane, lucru care l-a enervat foarte tare, însă a suportat această percheziție datorită interesului în obținerea de la primar a planului parcelar.

După ce martorul denunțător P. F. a intrat în posesia, în copie, a planului parcelar întocmit pentru tarlaua 25, . ștampila Primăriei Jilava și semnăturile membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar (vol. 2 d.u.p., f.49), acesta a observat că o suprafață de 23.000 mp. din terenurile sale nu a fost amplasată în . schimb, printre loturile sale au fost intercalate alte loturi cu aceleași suprafețe, aparținând următorilor proprietari: C. Ș., A. G., I. M. iar în partea de est a parcelei a fost amplasat un alt teren care avea ca proprietar pe Chiosu C..

Despre această situație, a intercalării terenurilor altor persoane printre loturile deținute de către P. F., inculpatul Scăețeanu I. i-a relatat că, din discuțiile avute cu inculpatul M. A., acesta i-ar fi explicat că acele loturi au fost introduse intenționat printre loturile deținute de denunțător și că are acordul proprietarilor acelor loturi pentru a le vinde prin intermediul denunțătorului.

Ulterior, inculpatul Scăețeanu I. l-a însoțit pe martorul denunțător P. F. în mai multe ocazii, la Primăria Jilava, ocazii cu care s-a încercat modificarea planului parcelar sau întocmirea unor acte de vânzare-cumpărare, prin intermediul inculpatului S. O., pentru acele suprafețe de teren, aflate în plus în tarlaua 25, .> În urma întâlnirii avute la data de 18.09.2011 între martorul denunțător, martorul S. C. și inculpații M. A. și Scăețeanu I., la care a asistat și L. O., după ce inculpatul M. A. și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu încheierea contractului de împrumut între P. și Scăețeanu, acesta le-a solicitat să anuleze acesta contract (vol. 4 d.u.p., filele 5 – 42).

În cadrul aceleași convorbiri, au loc discuții referitoare la persoanele între care se va împărți suma de 1.000.000 euro, cât și modul cum va fi împărțită, respectiv 100.000 euro lui G. R., 450.000 euro primarului de la Jilava și 450.000 euro vor fi împărțiți între M. A., C. R. și R. G. (președintele, respectiv vicepreședintele Consiliului Județean I.).

Tot cu ocazia acelei întâlniri, denunțătorul i-a spus lui M. A. că primarul M. A. vrea un avans de 100.000 euro pe data de 19.09.2011, dar că nu are această sumă de bani. M. A. i-a promis denunțătorului că îi va face el rost de această sumă.

Într-adevăr, după această discuție, inculpatul M. A. i-a făcut rost denunțătorului de bani pentru a fi remiși primarului M. A., în concret i-a spus lui L. O. să-i împrumute suma 100.000 de euro lui P. F.. Neavând suma de cerută cu împrumut, L. O. i-a dat lui P. F. suma de 65.000 euro.

La întâlnirea din data de 23.09.2011, în intervalul orar 09.00 – 09.31 între P. F., însoțit de martorul S. C. cu inculpații M. A. și Scăețeanu I., în prezența lui L. O., denunțătorul îi spune (și îi arată) inculpatului M. A., că primarul M. A., ca să fie sigur că își primește banii (mita), l-a pus să facă un contract de cesiune cu S. O. pe două terenuri și să întocmească actele pentru terenurile sale și terenul lui S. O., pentru a putea vinde împreună cumpărătorului.

Inculpatul M. A. i-a reproșat denunțătorului că înțelegere a fost ca, în momentul în care îi va da planul parcelar, denunțătorul să dea banii și că el și-a respectat înțelegerea :„Ca să le luăm pe fir, așa.. Tu ai zis așa: când îți dau actele, tu vii cu un milion. N-ai venit cu un milion” (înregistrare ambientală – vol. 4 d.u.p., filele 146 – 176).

La data de 23.09.2011 s-a autentificat sub nr. 1147 „Act de revocare”, document în care s-a revocat contractul de împrumut autentificat sub nr.1028/06.07.2011, act în care se menționează că Scăețeanu I. a primit suma de bani (2.500.000 euro) pe care a împrumutat-o denunțătorului P. F. cu ocazia încheierii contractului de împrumut sus menționat (vol.2 d.u.p.,f 74).

La discuția din 29.09.2011, dintre inculpatul M. A. și denunțător, inculpatul recunoaște că a demarat întocmirea planului parcelar pentru terenurile denunțătorului numai după intervenția primarului M. A. („U.’), care a și garantat „afacerea”, iar denunțătorul relatează că inc. M. A. îl presează să întocmească un contract pentru suma de 1,1 milioane de euro, care să garanteze mita pretinsă, precum și faptul că M. A. a menționat că această sumă pretinsă ca mită ar urma să fie împărțită astfel: „…o sută G., 450 la Jilava, 450 la el…”, aceste aspecte discutându-se și cu ocazia întâlnirii pe care denunțătorul a avut-o, la data de 03.10.2011, cu inculpatul S. O. (înregistrare ambientală vol. 4 d.u.p., filele 239 – 260).

În dezvoltarea probatoriului, administrat cu privire la inculpații M. A. și Scăețeanu I., instanța va analiza, cu prioritate, expertiza efectuată în cauză asupra interceptării convorbirilor interceptate la data de 18.09.2011, respectiv întâlnirea din data de 18.09.2011, între orele 11:23 – 13:15 pe Terasa Bowling – Arena, din localitatea Snagov, dintre martorul denunțător, martorul S. C. și inculpații M. A. și Scăețeanu I., la care a asistat și L. O..

Astfel, potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. 260 din 05.08.2013, realizat de Laboratorul Județean de Expertize Criminalistice București ( vol. V dosar instanță, filele 164 – 178), în urma analizei cu echipamentele și sistemele din dotarea INEC a înregistrărilor din datele de 18.09.2011 și 19.09.2001, nu au fost depistate urme de intervenție tehnică asupra acestora.

În absența înregistrărilor originale a datelor privind realizarea și gestiunea lor de la realizare și până la depunerea în instanță, precum și în lipsa echipamentelor tehnice utilizate la realizarea înregistrărilor din datele de 18.09.2011 și 19.09.2011, expertul criminalist a constatat că nu se poate stabili cu certitudine dacă înregistrările au fost realizate simultan cu evenimente acustice și vizuale conținute.

Pe baza constatărilor din cuprinsul raportului, că înregistrările prezintă continuitate și că sunt nealterate, se concluzionează că este foarte probabil ca înregistrările expertizate să reprezinte clone ale înregistrărilor originale, astfel încât rezultă că înregistrarea evenimentelor acustice și vizuale conținute s-a realizat simultan cu producerea acestora.

Instanța va reține aceste concluzii ale raportului de expertiză judiciară efectuat în cauză de către expertul din cadrul Laboratorului Județean de Expertize Criminalistice București și nu concluziile expertului parte al inculpaților M. A. și M. A..

De altfel, obiecțiunile formulate de către acești inculpați au fost respinse de instanță prin încheierea din data de 30.01.2014, constatându-se că prin acestea au fost aduse doar critici din punctul de vedere al expertului parte asupra metodei științifice de analiză a înregistrărilor, iar metodele invocate de către expertul parte nu pot fi impuse expertului desemnat în cauză.

În plus, observațiile făcute în principal de către expertul parte asupra înregistrărilor supuse analizei, sunt cu privire la faptul că, pe de o parte, fișierele audio nu au fost alterate prin copierea din memoria echipamentelor cu care au fost efectuate pe calculator și nu au fost editate ulterior salvării pe calculator, iar pe de altă parte, cele video au fost modificate, însă în sensul adăugării „counter-ului” ulterior.

Or, instanța consideră că adăugarea ulterioară a acestui „counter” ( care indică momentul efectuării înregistrării) nu afectează validitatea interceptării, atât timp cât, de fapt, nu s-a intervenit asupra a ceea ce interesează în cauză, respectiv conținutul convorbirilor interceptate.

Situația de fapt expusă mai sus rezultă și din declarațiile, date în fața instanței:

Din declarația martorului denunțător P. F., cu privire la implicarea inculpaților Scăețeanu I. și M. A., rezultă următoarele:

Inculpatul B. i l-a prezentat pe inculpatul Scaețeanu I. zis „ M., care i-a spus că poate rezolva problema. Martorul și-a dat seama că M. îl cunoaște pe un fin de-al său S. C.. Astfel, a mers împreună cu Scaețeanu si B. acasă la S. C., împrejurare in care Scaețeanu l-a întrebat pe S. C. dacă garantează pentru P. F. iar acesta a răspuns afirmativ.

În discuțiile pe care eu le-a avut cu Scaețeanu, acesta a spus că are pe cineva de încredere căreia îi spunea „ Eminența" a cărui identitate nu a divulgat-o precum și faptul că inculpatul M. va face ce-i spune această persoană. Inculpatul Scaețeanu a spus că dacă dorea să se facă planul parcelar trebuie să aducă o garanție, concretizată printr-un contract de împrumut intre P. F. și Scaețeanu. Din discuțiile avute, a înțeles că Scaețeanu era persoana de legătură intre aceea „ Eminență" si inculpatul M.. Garanția, si anume contractul de împrumut urma să fie întocmit pentru suma de 2,5 milioane de euro bani ce trebuiau dați pentru rezolvarea planului parcelar.

Acești bani urmau a fi împărțiți între aceea „ Eminență", inculpatul M. si inculpatul Scaețeanu. Inițial P. F. a înțeles că vor încheia acel contract de împrumut la notarul C., notar cunoscut de inculpatul Scaețeanu, însă în fapt contractul a fost încheiat la un alt notar. A arătat că nu a primit niciodată suma de 2,5 milioane de euro pentru care a fost încheiat contractul. In cuprinsul contractului era stipulată o garanție a împrumutului asupra terenurilor din tarlaua 25 ,asupra cărora P. F. încheiase antecontracte de vânzare cumpărare, iar terenurile constituiau un întreg.

După data de 1 mai inculpatul Scaețeanu i-a adus o schiță a planului parcelar. A observat însă că in acel plan nu erau incluse toate suprafețele pe care le deținea iar între parcele erau intercalate alte suprafețe ce aparțineau unor persoane necunoscute. În privința acestei situații, inculpatul Scaețeanu i-a spus că va rezolva această problemă și va remedia greșelile. P. F. a mers la inculpatul M. iar acesta mi-a spus să închei orice colaborare cu Scaețeanu pentru că nu este persoană de încredere.

Ulterior s-a întâlnit cu inculpatul M., acesta i-a cerut să „dea dovadă de bunăvoință” si au și fixat un termen limită la care urma să-i aducă banii. În caz contrar urma să creeze un litigiu privind aceea suprafață de teren aflată la extremitate ceea ce ar fi îngreunat întocmirea cadastrului. L-a sunat pe L. O. care era un angajat la un bar al inculpatului M. și i-a cerut să îl împrumute cu o sumă de bani pentru a duce inculpatului M.. L. O. l-a sunat la rândul său pe inculpatul M., i-a relatat acesta aspecte iar M. i-a spus că știe despre ce este vorba. In luna iulie-august 2011 s-a întâlnit cu inculpatul M. si inculpatul Scaețeanu, i-a arătat inculpatului M. contractul de împrumut pentru suma de 2,5 milioane euro încheiat cu Scaețeanu. Inculpatul M. a spus că de fapt suma la care se înțeleseseră era de 1 milion de euro. Din discuțiile cu acesta a rezultat că suma urma să fie împărțită astfel: 450.000 euro reveneau lui M., 450.000 euro lui M., Scaețeanu si G. R., iar 100.000 euro lui G..

Inculpatul M. i-a spus lui L. O. să-i dea martorului P. F. suma de 100.000 euro.

M. i-ar fi cerut lui Scaețeanu anularea contractului de împrumut.

În prezenta lui S. C. a discutat cu inculpatul Scaețeanu rezilierea contractului de împrumut. Întrucât taxele pe care deja le plătise de aproximativ 10.000 euro la încheierea contractului de împrumut erau foarte mari, iar notarul la care încheiase deja contractul de împrumut calculase aproximativ aceeași sumă pentru rezilierea contractului, P. F. a mers la notarul C. . Aceasta a spus că poate face anularea contractului de împrumut, P. F. i-a relatat toată situația de fapt notarului C. . In această împrejurare a fost reziliat acel contract iar Scăiețeanu a încercat să încheierea unui alt contract.

Inculpatul Scăețeanu I. a avut o atitudine oscilantă. Astfel, în faza de urmărire penală acesta a recunoscut săvârșirea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu, dar și implicarea celorlalte persoane, în comiterea faptelor, însă în faza cercetării judecătorești poziția acestuia a fost de negare a naturii sumelor de bani solicitate de la martorul denunțător P. F., pe care le-a considerat drept un „comision”, iar demersurile efectuate pe lângă inculpații M. A. și M. A., ca fiind legale.

Totuși, instanța va considera declarațiile inculpatului Scăețeanu I. date în faza de urmărire penală ca cele care reflectă adevărul, deoarece, pe de o parte acestea se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, iar pe de alta acesta nu a oferit o explicație plauzibilă pentru schimbarea sa de atitudine, iar, în fapt, inculpatul a oferit, în fața instanței, o versiune ameliorată a faptelor sale sau ale celorlalți participanți, declarația din faza de urmărire penală fiind dată în prezența unui apărător.

Inculpatul Scăețeanu I. a arătat că în vara anului 2010, la solicitarea inculpatului B., care i-a relatat despre problema planului parcelar al lui P. F., s-a întâlnit cu acesta din urmă la spălătoria auto la P. F. și a discutat despre această afacere, i-a spus că primarul este o persoană dificilă și i-a solicitat ca altă persoană care să intervină pe lăngă primarul M. A. în vederea emiterii planului parcelar. La întâlnirea respectivă, prețul comisioanelor l-a făcut B. cu P. F. respectiv pentru prețul de 2.500.000 de euro, sumă din care B. i-a spus că partea sa (a inc. Scăețeanu I.) este de 100.000 euro.

După această discuție, s-a dus la M. A., primarul comunei Snagov, întrucât avea cunoștință că acesta „se avea bine„ cu primarul M. A..

În drum spre . I. l-a întrebat pe B. ce comision să-i spună lui M. că îi vor da ca să rezolve problema cu planul parcelar, respectiv cu primarul M. A., întrucât de primarul comunei Jilava depindea rezolvarea întocmirii planului parcelar. B. i-a spus să-i zică lui M. A. că va primi drept comision suma de 1.000.000 de euro, din această sumă urmând să primească o parte și primarul M. A.. Restul de 1.500.000 de euro (din suma totală de 2.500.000 de euro) îi va încasa el și îi va împărți cu ceilalți și cu Scăețeanu I..

A discutat cu M. despre cele mai sus expuse, inclusiv despre comisionul de 1.000.000 de euro pe care îl va primi dacă va rezolva problema la M. cu terenul parcelar, sumă din care urma să primească și M. A..

M. A. a fost de acord ca în schimbul acestui comision de 1.000.000 euro, din care partea lui era de 450.000 de euro, alți 450.000 de euro era comisionul pentru M. A. și 100.000 de euro pentru Scăețeanu, să intervină pe lângă primarul M. A. pentru a întocmi mai repede planul parcelar, cu toate terenurile lui P. F. alipite.

M. A. i-a spus că el nu are nevoie de cei 450.000 de euro, în schimb această sumă să fie dată cu titlul de sponsorizare echipei de fotbal F.C. Snagov.

A făcut un contract de împrumut cu P. F. la notariat, după sfatul dat de M. A., din care rezulta că l-a împrumutat pe acesta din urmă cu suma de 2.500.000 de euro. La acest cabinet notarial a mers împreună cu d-na notar C. R.. Taxa notarială a fost în jur de 350 de milioane de lei, bani pe care i-a plătit P. F..

Acest contract de împrumut a fost întocmit ca o siguranță că își vor lua cu toții comisionul.

Primarul M. A. 1-a contactat telefonic pe primarul M. F. și 1-a rugat să îl primească pe Scăețeanu.

P. F. i-a dat o schiță de plan parcelar, în care erau intercalate printre terenurile lui și alte terenuri, deci nu erau alipite, pentru a o arăta primarului M., pentru ca următorul plan parcelar să fie întocmit în așa fel încât să fie alipite terenurile.

A fost la primarul M. A. și i-a spus că vin din partea d-lui - M. pentru a rezolva problema cu planul parcelar menționat, dându-i schița planului parcelar pe care o primisem de la P. F., și explicându-i încă o dată primarului M. A. că aceste terenuri trebuie alipite.

La această întâlnire pe care a avut-o cu primarul M., acesta l-a controlat de microfoane, efectiv descheindu-i nasturii de la cămașă, în același timp i-a dat și un bilețel pe care scria că în interiorul Primăriei sunt camere de înregistrare.

Timp de 3 săptămâni a fost aproape în fiecare zi la sediul Primăriei, perioadă în care cele din urmă am primit o hârtie, o adresă, pentru P. F. din care rezulta că cererea acestuia privind planul parcelar pentru terenurile sale se află în lucru și se va rezolva în cel mai scurt timp.

Această adresă M. A. i-a dat-o personal la el în birou și în aceeași zi i-a dat o copie lui P. F. pentru a o duce la cumpărător, inc. Scăețeanu I. păstrând originalul acestei adrese.

După 3 săptămâni a fost la Primăria Jilava, primarul M. în biroul lui și, în fața inculpatului, a ștampilat și a semnat planul parcelar în cauză, însă nu i l-a înmânat inculpatului Scăețeanu I..

A doua zi după ce i-a dat planul parcelar lui P. F., acesta l-a sunat și mi-a spus că tot nu este bine întrucât sunt intercalate printre terenurile sale în jur de 20.000 mp și deci nu se poate face alipirea.

I-a spus lui P. F. să-i dea înapoi planul parcelar, să schițeze el cu carioca cum vrea el să fie acest plan parcelar și să se ducă la primarul M. din nou pentru a reface acest plan parcelar.

L-a luat pe P. F. și au mers împreună la Primăria Jilava, l-au așteptat pe primar și acesta a venit în mașina lui personală, primarul a deschis geamul portierei, i-a explicat de ce a venit, iar primarul M. A. a spus să se urce în mașina lor și să îl urmeze.

După ce au intrat pe niște străduțe întortocheate din . mașinile și au discutat, în cele din urmă spunându-i lui M. să rezolve problema direct cu P. F..

Atunci, M. l-a trimis pe P. F. la S. O. să rezolve problema referitoare la planul parcelar.

S. O. este vecin cu P. F., mai precis cu spălătoria acestuia și deci, după aceea, cei doi au ținut legătura în mod direct, încet - încet excluzându-l pe Scăețeanu I. din afacere, scopul excluderii acestuia din afacere era acela de a nu-i mai da comisionul promis.

În timpul cât a colaborat cu P. F., iulie - septembrie 2011, Scăețeanu I. a primit de la acesta aproximativ 8.000 de euro și 120 de milioane lei, în mai multe tranșe, sume pentru care a convenit cu P. F. să le scadă din comision.

La întâlnirea din luna septembrie 2011 de la bowling-ul din Ghermănești, P. F. și S. C. au sugerat să-i scoată din afacere pe B., C. și G., care au cerut partea lor suma de 1.500.000 euro, însă Scăețeanu I. a refuzat întrucât a făcut contractul de împrumut de 2.500.000 euro și, dacă nu erau ei, nu intra în afacere. Atunci a propus să modifice contractul de împrumut și să stabilească ei suma, M. A. propunând să se facă un act pentru suma de 1.100.000 euro.

La acele discuții l-a auzit pe P. F. întrebându-l pe M. A. dacă, din această sumă de 1.100.000 euro, urmează să primească 450.000 euro primarul de la Jilava, iar 450.000 euro C., R. și G. și restul de 200.000 euro eu și cu M., lucru confirmat de către M. (lui P.).

Din declarațiile inculpatului M. A., care nu a recunoscut săvârșirea faptelor, rezultă că acesta îl cunoștea pe inculpatul Scăețeanu de foarte mult timp, iar in luna iunie 2011 acesta l-a rugat să vorbească cu primarul comunei Jilava, inc. M., pentru a-i rezolva o problemă funciară, spunând că un prieten al său era acreditat să efectueze o tranzacție cu privire la niște terenuri, tranzacție in urma căreia Scăeteanu urma să primească un comision. Nu cunoștea care era valoarea acestui comision care revenea inculpatului Scăeteanu, acesta a promis că din acel comision va sponsoriza echipa de fotbal a comunei Snagov.

Arată că nu a vorbit direct la telefon cu M. ci i-a trimis mesaje rugându-l să-l primească pe Scăeteanu. După întâlnirea lui Scăeteanu cu M., acesta din urmă i-ar cerut să se întâlnească doar cei doi, întâlnire la care M. i-a spus să nu-l mai trimită pe Scăeteanu in această problemă era una foarte veche și nerezolvată de peste 3 ani. Nu a avut cunoștința care este în concret problema in legătură cu care era interesat Scăeteanu si a aflat că era vorba de planul parcelar cu ocazia întâlnirii cu inculpatul M., nu a cunoscut nici un fel de date tehnice.

I-a transmis lui Scăeteanu că proprietarii acelor terenuri trebuie să facă cereri legale.

Îl cunoșteam pe P. F. anterior acestor discuții, fiind membri ai aceluiași partid, P. F. deținând la un moment funcția de consilier al președintelui consiliului județean Laurian B., iar cumătrul lui P. F., S. C., era asociat într-o afacere cu jocuri mecanice cu fiul inculpatului M..

Pe 18 sau 19 septembrie 2011 s-a întâlnit la Bowling arena cu P. F. și cu S. C., ulterior venind si Scăețeanu, întâlnire la care acestea i-au arătat că au încheiat un contract de împrumut, în care Scăețeanu împrumuta denunțătorului P. suma de 2,5 milioane euro.

Nu a citit cu atenție contractul insă a reținut că împrumutul era garantat cu niște terenuri și era inclusă o clauză privind obținerea unor acte cadastrale.

Când i-au arătat acest contract de împrumut si știind că l-a trimis pe Scăețeanu la M., inculpatul M. și-a dat seama că este ceva în neregula moment în care s-a ridicat și a plecat spunând că nu va mai discuta cu ei atât timp cât acest contract de împrumut va mai exista.

A doua zi, la insistentele lor s-au întâlnit in aceeași locație și le-a spus că ar fi bine să renunțe la acest contract de împrumut si pentru ca Scăteanu să aibă garanția că va primii banii reprezentând împrumutul dat lui P. F. de prietenii lui Scăeteanu le-a spus că ar putea încheia un contract de comision, acest contract de comision era garanția pentru restituirea împrumutului acordat lui P. F..

Cunoștea că P. F. fusese împrumutat de L. O. cu suma de 65.000 Euro din care se presupune că 50.000 euro ajunseseră la S. O. iar restul de 15.000 i-ar fi cheltuit in interes personal.

Acel contractul de comision nu s-a realizat și a avut convingerea că din acest moment nu va mai fi căutat de către Scăeteanu și L., însă ulterior am primit un telefon de la tatăl lui L. O. care i-a spus că acesta, contrar sfaturilor sale l-a împrumutat pe P. F. cu suma de 40.000 euro, punând si casa gaj la bancă.

Arată că s-a întâlnit cu inculpatul M. la Mariott, o singură data, ocazie cu care l-a întrebat dacă terenul lui P. F. se va mai vinde iar M. a spus că nu știe daca se va realiza tranzacția. Nu i-a comunicat lui M. nici atunci și nici cu altă ocazie despre existenta contractului de împrumut și nici a contractului de comision.

Prin prisma relației pe care P. F. o avea cu fiul său, respectiv sala de jocuri, a vorbit cu denunțătorul care i-a și dat să asculte o înregistrare in care discuta cu reprezentantul firmei Triton respectiv dl.F., acesta din urmă spunând că tranzacția se va realiza dar probabil in ianuarie, februarie 2012.

Arată că P. F. a acționat cu rea credință și in toate întâlnirile pe care le avea cu diverse persoane deforma adevărul încercând să facă în așa fel pentru a strânge probe împotriva acestora.

A văzut că P. F. nu este de bună credință atunci când a promis că va restituit împrumutul in 2 săptămâni și nu a făcut-o și atunci când a spus ca are încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu firma cumpărătoare și că are în cont 1.000.000 euro avans primit în baza acestui antecontract.

Dându-și seama că aceste lucruri erau neadevărate respectiv încheierea antecontractului si existenta banilor in cont, l-au determinat să-și schimbe comportamentul fata de P. F..

Schimbarea comportamentului a constat a spune lui P. F. lucruri neadevărate ca de exemplu că-l cunoaște pe M. și că i-a făcut campanie și amânându-i pe P. și pe Scăeteanu pentru a scăpa de ei, că a intervenit pe lângă d-na G. pentru planul parcelar.

M. i-a spus că P. F. face presiuni asupra lui S. pentru a restitui suma de 50.000 euro reprezentând avansul iar M. l-a rugat să-i spună lui P. F. să-l mai păsuiască pe S., în acest scop având o întâlnire cu P., în luna noiembrie căruia i-a transmis rugămintea lui M..

Nu ar fi spus niciodată ca obiectul contractului de comision să reprezinte suma de 1.100.000 euro.

Arată că nu a insistat să se încheie un contract de comision pentru suma de 100.000 euro ci pentru a se garanta acele împrumuturi.

La întâlnirea de la spălătorie la 22.11.2011 cu P. F. și S. C., aceștia încercau să îl întrebe cui trebuie să dea ceva, le-a răspuns că lui G., însă nu știe la ce anume se refereau S. și P. când întrebau ce trebuie să dea, putea fi vorba de un buchet de flori. S-au purtat discuții despre o sumă de bani si acea sumă reprezenta împrumuturile acordate lui P. F. de L. O. dar si de alți creditori.

P. F. i-a spus că a dat suma de 50.000 euro inculpatului S. pentru un termen și că mai are să-i mai dea niște bani și l-a rugat să-l garanteze, iar inculpatul a fost de acord.

Nu-și aduce aminte ca P. să-i fi spus că ar fi dat bani si inculpatului M., este posibil având in vedere că a fost intoxicat cu minciuni din partea lui P.. El nu a dat nici un ban ci mai mult s-a împrumutat de la toată lumea.

Desfășurarea faptelor, așa cum a fost descrisă de P. F. a fost confirmată prin declarațiile martorului S. C., care a arătat că are afaceri împreună cu P. F. și sunt prieteni. A cunoscut situația în care acesta se afla, iar aproximativ luna noiembrie 2010 a participat la o întâlnire pe care P. F. a avut-o cu reprezentanții firmei Triton, respectiv domnul F., la această întâlnire fiind de față și reprezentanții Euroest, societate care a găsit acest cumpărător, care s-au arătat interesați in achiziționarea unor terenuri din . întâlnire s-a discutat despre un preț de aproximativ 3 milioane de euro.

Pentru ca să perfecteze afacerea P. F. s-a dus de mai multe ori la primăria Jilava întrucât nu era rezolvată situația planului parcelar al acelor terenuri.

In iarna sau primăvara anului 2011 la locuința unui prieten a venit P. F., inculpatul Scaețeanu si inculpatul B. si o altă persoană, și aceștia din urmă i-au cerut să garantez că P. F. va plăti suma de 1 milion de euro pe care Scaețeanu si B. i-au cerut-o lui P. F.. Această sumă urma să fie dată pentru a rezolva actele de la primărie întrucât ei pretindeau că au relații la primărie, iar martorul S. C., în mod firesc a garantat întrucât P. F. era cumătrul său.

Ulterior in mai multe rânduri inculpatul Scaețeanu a venit la spălătoria pe care o deține împreună cu P. F.. Acesta a discutat cu P. Florien despre diverse sume de bani. P. F. i-a și dat inculpatului Scaețeanu mai multe sume de bani, respectiv pentru doamna G., 5000 euro și diverse alte sume de bani pentru a scoate diverse acte.

Cunoaște că s-au făcut trei schițe ale planului parcelar, iar in ultimul plan parcelar fusese scos un teren care aparținea lui P. F. si a fost băgat unul de-al inculpatului S.. P. F. a acceptat această situație ca să poată să vândă terenul împreună.

In vara anului 2011 a participat la o discuție intre P. F. si inculpatul Scăețeanu I., la care mai erau de față inculpații M. si L. O. la care s-a discutat despre încheierea unui contract de împrumut.

Cu această ocazie s-a discutat despre împărțirea unei sume de 1.100.000 euro, din care 500.000 euro să-i ia inculpatul M. si 500.000 se împărțeau intre M., R., S. si G.. A doua zi P. F. i-a arătat un contract de împrumut încheiat cu Scăețeanu I. pentru o sumă de 2,5 milioane euro.

Despre împărțirea banilor a vorbit M. A., iar împărțirea s-a făcut printr-o schemă pe hârtie.

Această hârtie a rămas unde a avut loc și întâlnirea, respectiv la Bowling Arena in Snagov.

Imediat in următoarea zi, aproximativ, a mers la inculpatul M., l-a întrebat cum este posibil ca de la 1.100.000 euro să ajungă la 2,5 milioane euro, iar inculpatul M. i-a răspuns că nu știe despre acest lucru, l-a chemat imediat pe inculpatul Scăețeanu iar când acesta a venit, i-a cerut să anuleze acel contract.

Inculpatul Scăețeanu s-a apărat spunând că din acea sumă de bani trebuie să dea și altor persoane( inculpatului B. și alții).

După 4-5 zile contractul a fost anulat la un alt notariat decât cele care l-a încheiat și nu s-a mai încheiat un alt contract.

Știe că L. O. l-a împrumutat pe P. F. cu suma de 50.000 euro bani care erau pentru inculpatul M. si inculpatul S..

Au aflat despre implicarea inculpatului M. A. cu puțin timp înaintea întâlnirii de la Bowling Arena de la L. O. care a spus că este implicată o „Eminență".

La momentul întâlnirii de la Bowling Arena valoarea terenului era de 3 milioane de euro, însă la momentul in care s-a discutat despre suma de 2,5 milioane de euro, la solicitarea DNA P. F. era de acord cu orice sumă cu care s-ar fi făcut contractul.

Inculpatul L. O. V. ( condamnat definitiv în cauză) a declarat, în procedura recunoașterii vinovăției, în conformitate cu prevederile art. 320¹ C.p.p. din 1968, că în august 2011 P. F. l-a sunat și i-a spus că are nevoie de 100.000 de euro pentru a-i da primarului M. să-și obțină un act în legătură cu o . spus că primarul M. știe despre această afacere și poate să garanteze că își va primi bani înapoi, iar inculpatul M. A. i-a confirmat acest lucru, respectiv că intervenise pe lângă primarul M. pentru întocmirea planului parcelar.

La întâlnirea de la Bowling Arena, P. F. i-a arătat lui M. un contract de împrumut între el și Scaețeanu, pentru suma de 2.500.000 de euro, despre care știa că era fictiv și că avea drept scop garantarea plății sumei de bani ce urma să fie dată cu titlu de mită, de către M. și M..

M. A. a precizat că nu cunoștea despre un contract de împrumut pentru suma de 2,5 milioane de euro, ci despre un milion de euro, însă a înțeles din discuțiile cu P. că acest contract fusese încheiat la solicitarea inc. M.. A doua zi, s-a întâlnit din nou inclusiv cu Scaețeanu, căruia M. i-a cerut să anuleze contractul de împrumut pentru că nu era real. Cu câteva luni înainte de această întâlnire, împreună cu, M. B., fiul inc. M., a mers la C. R., de la care a luat un înscris care a rămas la B.. Despre acest înscris a aflat din discuțiile purtat la bowling dintre P. și Scaețeanu, că era chiar planul parcelar, despre care martorul a afirmat că nu era bun.

Suma de 1 milion de euro urma să fie împărțită la mai multe persoane, 100.000 doamnei G., 500.000 primarului M., așa cum a înțeles din discuțiile purtate la bowling. Ulterior din discuțiile telefonice cu P., a rezultat că 200.000 euro urmau să-i revină primarului M.. Nu-și aduce aminte exact cine a spus cum se vor împărți banii, dar cei prezenți erau de acord cu privire la modalitatea de împărțire. Din discuțiile purtate între P., M. și S., a aflat că inc. M. intervenise și pe lângă G. R., pentru rezolvarea acestei probleme. Știe că și inc. G. R. urma să primească o sumă de bani, nu știu cuantumul, aflând acest lucru de la martorul P..

I-a dat împrumut martorului P. suma de 65.000 de euro, bani despre care acesta din urmă i-a spus că au ajuns la S. O., fapt confirmat într-o întâlnire cu inc. M.. Nu mai conta dacă banii au ajuns la M. sau S., deoarece acesta era finul lui M..

Tot de la P. a aflat că acel contract de împrumut de 2,5 mii. de euro, a fost anulat după ce M. i-a solicitat acest lucru lui Scaețeanu. Tot de la P. a aflat că nu s-a mai încheiat alt contract pentru că nu era de acord cumpărătorul să cumpere terenul în aceste condiții și la cerința lui M., care vroia ca Scaețeanu să nu mai fie implicat. A participat la o întâlnire împreună cu M. la o spălătorie care-i aparține lui P. la care M. i-a cerut să-i restituie banii împrumutați precizând că nu are nici o pretenție, ca urmare a faptului că terenul se vindea cu suma de 1.200.000 de euro. În aceiași zi, inc. M. s-a întâlnit cu M., care i-a confirmat că vânzarea va avea loc pentru 7-8 mii. de euro, și că durează atât pentru că vânzarea începea de la 12 mii. de euro. De la P. F. a aflat că M. era cel care negocia vânzarea terenurilor.

În afară de cei 65 mii de euro, i-a împrumutat lui P. 15 mii de euro pentru întocmirea unor acte notariale. I-a predat martorului P., pe data de 15.09.2011, 50.000 de euro și 15.000 euro la câteva zile, și doar 50.000 au ajuns la S. O..

Martorul D. B., menționează că, în calitate de ospătar la Bowling Arena i-a servit pe inculpatul M. A., P. F. și alte persoane la data de 18.09.2011 însă nu a observat ca să se fi întocmit vreun înscris cu acea ocazie.

Totuși instanța arată că împrejurarea întocmirii acestui înscris ( schema cu „împărțirea” sumei de 1.100.000 euro) este dovedită prin declarațiile martorului denunțător P. F., care se coroborează cu cele ale martorului S. C., dar și cu conținutul convorbirilor interceptate în mediu ambiental, din data de 18.09.2011, în cadrul întâlnirii de la „Bowling Arena”, iar faptul că martorul D. nu a observat acest înscris se explică prin faptul că acesta nu a fost prezent la momentul întocmirii, dat fiind că, fiind ospătar la terasa, nu a participat activ la această întâlnire și nu putea lua la cunoștință despre toate aspectele discutate cu acel prilej.

Instanța constată astfel că, în privința infracțiunii de trafic de influență, probele administrate indică, dincolo de orice îndoială rezonabilă, implicarea inculpaților Scăețeanu I. și M. A. .

În privința faptele calificate prin rechizitoriu ca fiind infracțiuni de fals intelectual sub forma participației improprii și spălare a banilor, instanța constată că faptele inculpaților Scăețeanu I. și M. A. constând în aceea că inculpatul M. A. l-a determinat pe Scăețeanu I. să întocmească la notariat un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul P. F., din care să rezulte că Scăețeanu I. l-a împrumutat pe denunțător cu suma pretinsă drept mită, iar împrumutul să fie garantat cu terenurile denunțătorului, contract de împrumut întocmit și autentificat sub nr. 1028 la data de 06.07.2011 (fără vinovăție de notarul public P. R. A.), prin care s-au atestat astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, deoarece, în realitate, acest contract a fost încheiat în scopul de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, și totodată, de a ascunde originea ilicită a acestor bunuri (a sumelor de bani pretinse cu titlul de mită), nu constituie infracțiuni, lipsind situația premisă necesară existenței acestor infracțiuni.

Infracțiunea de fals intelectual, atât în reglementarea actuală, cât și în Codul penal din 1969, este fapta persoanei care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, întocmind un înscris oficial, alterează în cuprinsul acelui înscris adevărul pe care înscrisul trebuia să-l constate.

Totuși, săvârșirea falsului intelectual nu este posibilă și nu poate fi concepută fără preexistența unei stări de fapt care să facă necesară și să impună întocmirea unui înscris oficial.

În cauză, nu a rezultat inexistența unui raport juridic între contractanții P. F. și Scăețeanu anterior întocmirii contractului de împrumut, ci acesta a căpătat natura unui contract simulat, care ascundea adevăratele raporturi juridice, respectiv scopul încheierii contractului de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Încheierea unui contract simulat, cum este cazul contractului între Scăețeanu I. și P. F., are ca efect inopozabilitatea acestuia față de terțe persoane, dar nu poate constitui elementul material al infracțiunii de fals intelectual ( sub forma participației improprii pentru inculpații Scăețeanu I. și M. A.), întrucât este o modalitate de garantare a primirii sumelor de bani de către aceștia de la martorul denunțător.

Lipsește așadar situația premisă săvârșirii infracțiunii, contractul de împrumut neatestând o situație de fapt inexistentă, ci una cu o altă natură.

Potrivit doctrinei juridice, „un înscris oficial s-ar putea referi însă în mod fals la o premisă inexistentă, în acest caz, înscrisul oficial trebuie să fie considerat nu ca un înscris întocmit, ci ca un înscris plăsmuit în întregul său și, deci, ca un produs al unui fals material” ( Explicații teoretice ale Codului penal român, Editura Academiei Române, 2003, Ediția a II-a, vol. IV, fila 378).

În sarcina inculpaților Scăețeanu I. și M. A. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în forma prev. de art. 23 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002 ( art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată ) sub forma instigării, pentru inculpatul M. și a autoratului, în formă tentată pentru inculpatul Scăețeanu, întrucât contractul de împrumut a fost încheiat în scopul de a ascunde originea ilicită a sumelor de bani pretinse cu titlul de mită.

Instanța constată că din conținutul infracțiunilor presupus săvârșite de inculpații M. și Scăețeanu lipsește chiar situația premisă a existenței sumelor de bani. Se constată că în posesia acestora nu s-a aflat, în cauză, sumele de bani promise de către martorul denunțător P. F.. Nu se poate astfel afirma că s-a săvârșit o infracțiune de spălare a banilor ci de „spălare a promisiunii de dare a banilor”.

De esența infracțiunii prev. de art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată este schimbarea sau transferul de bunuri. Or, în cauză, nu au existat asemenea operațiuni, întrucât nu au fost date/primite sumele de bani ci doar oferite/ primită promisiunea dării acestora.

Nu se poate reține nici săvârșirea infracțiunii sub forma tentativei, întrucât nu se poate susține că inculpații ar fi încercat schimbarea sau transferul de bunuri, operațiuni care să fi eșuat ci că, de fapt aceste operațiuni nu au existat, neexistând nicio sumă de bani care să poată fi transferată.

1. În drept:

În ceea ce privește analiza din perspectiva intrării în vigoare, începând cu data de 01.02.2014, a noului Cod penal, a legii penale mai favorabile inculpaților Scăețeanu I. și M. A., raportat la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acestora prin rechizitoriu și data săvârșirii infracțiunilor, instanța menționează că devin aplicabile normele reglementate de art. 5 din Legea nr. 286/2009 ce reprezintă Codul penal, care prevăd că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Așa cum am arătat mai sus, art. 291 din noul Cod penal, ce prevede și pedepsește infracțiunea de trafic de influență modifică limitele legale ale pedepsei, în sensul stabilirii unei limite maxime legale reduse, de la 2 la 7 ani, față de 2 la 10 ani, cum au fost prevăzute de reglementarea anterioară. În privința pedepsei aplicabile pentru infracțiunea continuată, potrivit art. 36 din Codul penal, aceasta se sancționează cu pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii sau cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii. Legea nouă stabilește astfel un spor, în cazul săvârșirii infracțiunii continuate, însă acesta este facultativ.

Pentru infracțiunea de fals intelectual, în forma participației improprii (instigare mediată) prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. 1969, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, limitele pedepsei legale se situa între 6 luni și 5 ani, în timp ce potrivit legii noi, art. 52 al. 1 C.p. rap. la art. 321 C.p. stabilește limite ale pedepsei între 1 și 5 ani, iar art. 17 din Legea nr. 78/2000 a fost abrogat și, respectiv, infracțiunea de instigare la infracțiunea de spălare a banilor, prev. și ped. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, era prevăzută pedeapsa de la 3ani la 12 ani, iar prin legea nouă, în art. 47 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 se stabilesc pedepse între 3 ani și10 ani, iar pentru forma tentată a infracțiunii de spălare a banilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Scăețeanu I., prevederile art. 33 C.p. instituie același regim sancționat al tentativei, ca în art. 21 din Codul penal din 1969.

Pentru săvârșirea faptelor calificate prin rechizitoriu ca fiind infracțiuni de fals intelectual și spălare de bani, în formele reținute în sarcina inculpaților Scăețeanu I. și M. A. însă, instanța, așa cum a menționat mai sus, constată că acestea nu sunt prevăzute de legea penală, urmând a dispune achitarea inculpaților, în conformitate cu prevederile art. 16 lit. b C.p.p.

Inculpații Scăețeanu I. și M. A. au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000.

Potrivit art.4 C.p., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Se observă că infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 nu mai este incriminată, ea nemaiavând corespondent în legea nouă și reținând considerentele expuse mai sus ( pct. I B din hotărâre) în privința inculpaților, instanța constată că legea penal mai favorabilă, aplicabilă în cauză inculpaților Scăețeanu I. și M. A. este Legea nr. 286/2009, ce reprezintă noul Codul penal, urmând a schimba calificarea juridică dată faptelor acestora, în infracțiunea prev. de art. 291 C.p.

Așa fiind, fapta inculpatului M. A., care a pretins, direct și indirect (prin intermediul lui Scăețeanu I.), suma de 1.100.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că are influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite), precum și asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare I. – G. R. N., pentru a o determina să avizeze planul parcelar și să emită cu rapiditate documentele cadastrale pentru terenurile în cauză, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. rap. la art. 291 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.

Fapta inculpatului Scăețeanu I., care a pretins suma de 2.500.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că are influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite), precum și asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare I. – G. R. N., pentru a o determina să avizeze planul parcelar și să emită cu rapiditate documentele cadastrale pentru terenurile în cauză, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. rap. la art. 291 al. 1 C.p, cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.

Elementul material al infracțiunii de trafic de influență, săvârșită de fiecare din inculpații Scăețeanu I. și M. A. îl reprezintă pretinderea sumei de 2.500.000 euro, respectiv 1.100.000 euro denunțătorului P. F..

Inculpații au acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, lăsând să se creadă că au influență asupra primarului M. A. pentru a-l determina să întocmească un plan parcelar în care să fie incluse și învecinate (alipite) toate terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, jud. I.

În privința infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, reținute în sarcina acelorași inculpați, constând în aceea că aceștia, în scopul de a obține sume mari de bani cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., au acționat, unindu-și eforturile, pentru întocmirea unui plan parcelar și obținerea documentelor cadastrale pentru terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, instanța urmează a face aplicarea prevederilor art. 4 C.p. și să constate că infracțiunea este dezincriminată.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 al. 2 C.p.p., în sensul că faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpaților Scăețeanu I. și M. A. pentru infracțiunea de trafic de influență comisă.

1. Aplicarea pedepselor

Având în vedere cele expuse, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații M. A. și Scăețeanu I., cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța reține, astfel, că gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite de inculpații M. A. și Scăețeanu I. este ridicat, reținând ușurința cu care inculpații au pretins de la martorul denunțător sume importante de bani, pentru realizarea acțiunilor lor care au constat în traficarea influenței pe care au avut-o pe lângă primarul comunei Jilava, în scopul de a rezolva situația terenurilor sale, dar și cuantumul ridicat al sumei de bani pretinse ( 1.100.000 euro, respectiv 2.500.000 euro).

În privința inculpaților M. A. și Scăețeanu I. instanța nu a identificat niciuna din circumstanțele atenuante prevăzute de art. 75 C.p., iar aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcină, inculpatul Scăețeanu I. având pe parcursul procesului penal o atitudine oscilantă.

Astfel, instanța apreciază că, față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului Scăețeanu I., expuse mai sus, atitudinea procesuală a acestuia, vârsta și starea de sănătate, aportul inculpatului la săvârșirea infracțiunii, reținându-se că inculpatul s-a implicat activ în rezolvarea situației terenurilor sale, contra unei sume mari de bani,limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență ( 2 - 7 ani închisoare), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 4 ani închisoare, puțin peste jumătatea maximului special reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

Pentru inculpatul M. A., instanța reține de asemenea că față de circumstanțele reale și personale ale acesteia, expuse mai sus, atitudinea procesuală, vârsta acestuia, afecțiunile medicale pe care le prezintă, aportul acestuia la săvârșirea infracțiunii, reținându-se că acesta s-a folosit în mod direct de împrejurarea că îl cunoștea pe primarul comunei Jilava, în virtutea funcției sale de primar al comunei Snagov, limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență ( 2 - 7 ani închisoare), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 5 ani închisoare, reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

În ceea ce privește pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie, potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, de punere în aplicare a Codului penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege penală mai favorabilă.

Instanța, așa cum am arătat, a identificat ca lege penală mai favorabilă, legea penală nouă, astfel încât va face aplicarea pedepselor complementare și accesorii, potrivit dispoziții cuprinse de Codul penal în vigoare.

Potrivit art. 67 al. 1 C.p., pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiuni, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

În conformitate cu prevederile art. 65 al. 1 C.p., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b și lit. d-o C.p., a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Se impune așadar a se face o analiză comună cu privire la aplicarea pedepselor complementară și accesorie, reținând, în acest context, că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului(în cauza S. și P. contra României și în cauza Hirst contra Marii Britanii), exercițiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate.

În cauză, natura faptelor comise de către inculpații M. A. și Scăețeanu I. reflectă o atitudine de sfidare a acestora în raport cu valori sociale importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, vor fi interzise inculpatului M. A. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei și inculpatului Scăețeanu I. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei, iar pe durata executării pedepsei principale, pentru ambii inculpați.

1. Inculpata C. R.

1. Situația de fapt. Analizarea probatoriului

După ce inculpatul Scăețeanu I. a convenit cu martorul denunțător P. F. ca, pentru a garanta remiterea de către acesta din urmă a sumei de 2.500.000 euro, (provenită din trafic de influență), să încheie un contract de împrumut fictiv, inculpatul Scăețeanu I. a solicitat ajutorul notarului C. R..

Ajutorul pe care inculpata C. R. l-a dat inculpatului Scăețeanu I. a constat atât într-un suport moral (sfătuindu-l/ învățându-l cum să procedeze în mai multe situații), cât și într-unul material.

Inculpata C. R. l-a ajutat pe Scăețeanu I. la încheierea contractului de împrumut, prin care se stipula ca acesta a împrumutat lui P. F. suma de 2,5 milioane de euro, împrumut garantat cu toate terenurile denunțătorului, în fapt, un act fictiv, prin intermediul căruia să garanta mita și se ascundea săvârșirea infracțiunii de corupție.

Inculpata, deși avea calitatea de notar, a refuzat să întocmească contractul de împrumut, sub pretextul că nu cunoaște modalitatea prin care să se realizeze garantarea împrumutului cu terenurile asupra cărora împrumutatul nu avea drept de proprietate, însă l-a însoțit pe Scăețeanu I. din urmă la Biroul Notarial „P. R. și Asociații”, unde, la data de 06.07.2011, a fost încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. 1028 din aceeași dată (vol.2 d.u.p. filele 42-44).

Inculpata nu s-a limitat doar la a-i da sfaturi despre legalitatea contractului de împrumut ci l-a sfătuit și învățat pe Scăețeanu I. ca, în cazul în care denunțătorul ar fi încercat să vândă terenurile (depuse ca garanție în contractul de împrumut fictiv) fără știrea acestuia, să blocheze vânzarea prin introducerea contractului de împrumut la executare. În acest sens, i-a dat lui Scăețeanu I. adresa notarului public C. E. (despre care se interesase și aflase că este notarul agreat de denunțător) și l-a îndemnat să meargă la sediul acestui birou notarial ca să afle dacă vânzarea se face direct, fără știința lor; relevante sunt în acest sens de exemplu: convorbirile telefonice din data de 02.09.2011, ora 09:23; ora 09:35 și 10:23 și convorbirea telefonică din data de 01.09.2011 la ora 17.59.14.

Mai mult, inculpata a făcut demersuri pentru a obține copii după procuri, intabulări și numere cadastrale pentru terenurile în cauză, necesare pentru o eventuală acțiune de blocare a vânzării terenurilor, aspect rezultat din convorbirea telefonică purtată cu Scăețeanu I. la data de 05.09.2011, la ora 20:49:47.

De asemenea, inculpata l-a sprijinit pe inculpatul Scăețeanu I. și cu ocazia revocării contractului de împrumut, cu sfaturi privind eventuala încheiere a unui contract de comision, acordându-i acestuia sfaturi juridice și oferindu-se să fie prezentă la biroul notarial al notarului C. E. (înregistrare ambientală, în intervalul orar 13:54:39 – 14:10:48; vol. 4 d.u.p., filele 97-119).

Din conținutul convorbirilor telefonice și ambientale interceptate în cauză, la care a participat și inculpata, este relevat faptul că atât inculpatul Scăețeanu I. cât și martorul denunțător P. F. i-au adus la cunoștință despre relațiile existente, precum și scopul încheierii contractului, dar și al acțiunilor lor ulterioare.

Împrejurarea că inculpata C. R. avea cunoștință despre adevărata natură a contractului de împrumut încheiat între Scăețeanu I. și P. F., respectiv că prin acesta se garanta darea sumelor da bani, reprezentând costul influenței, precum și mita, rezultă din atitudinea acesteia, de sprijinire activă a inculpatului Scăețeanu I. în obținea unor garanții solide.

Instanța nu poate reține apărarea inculpatei C. R., potrivit căreia aceasta nu a comis acte de complicitate față de acțiunile inculpatului Scăețeanu I. de trafic de influență, întrucât a refuzat să încheie, respectiv să revoce contractul de împrumut și să încheie un contract de comision, reținând că ajutorul dat de aceasta a constat în sprijinirea cu sfaturi juridice privind posibilitatea încheierii unor contracte, obținerea de relații cu privire la situația terenurilor, inițierea unor demersuri pentru blocarea unei eventuale vânzări ale terenurilor asupra cărora s-a instituit garanția.

Nu poate constitui o cauză care să înlăture vinovăția inculpatei nici împrejurarea că aceasta nu a primit de la inculpatul Scăețeanu I. suma de bani promisă, întrucât existența infracțiunii de complicitate la trafic de influență nu este condiționată de darea/promisiunea unei sume de bani complicelui ci de ajutorul dat autorului infracțiunii, chiar și dezinteresat.

Inculpata C. R. nu a recunoscut faptele săvârșite, arătând că nu a încheiat la biroul notarial propriu contractul de împrumut între Scăețeanu I. și P. F., întrucât aceștia doreau să încheie un contract de împrumut in valoare de 2,5 milioane euro, urmând a se institui garanție asupra terenurilor, iar inculpata nu a știut cum să încheie acest contract de împrumut, asupra terenurilor neexistând intabulare și cadastru și nu cunoștea modalitățile în care să se instituie ipotecă asupra unor terenuri care nu erau în proprietatea celui împrumutat, astfel încât le-a recomandat să se ducă la un alt notar, respectiv la P. R. A..

A doua zi s-a întâlnit la biroul notarului P. cu Scăețeanu I. și P. F.. Inculpata a susținut că a mers la notarul P. pentru a vorbi cu acesta despre o eventuală asociere cu acesta sau cu altcineva.

Aici s-a întocmit contractul de împrumut, a fost semnat, însă inculpata nu a fost de față când s-a semnat contractul de împrumut. Arată că știa că împrumutul fusese acordat efectiv, mai ales că i s-a părut că inculpatul Scaeteanu avea un potențial financiar foarte bun.

După 2-3 săptămâni, a fost sunată de Scăețeanu I. care i-a solicitat să-l consiliez juridic întrucât P. F. nu i-a dat banii. La scurt timp au venit la biroul notarial P. F. împreună cu Scaeteanu spunând că doresc să schimbe contractul de împrumut cu garanție . comision, însă aceștia nu doreau să plătească taxele notariale, promițând că vor plăti aceste taxe ulterior, după ce se va fi realizat vânzarea.

Aceștia i-au spus că doresc să schimbe contractul de împrumut întrucât aflase cumpărătorul despre existența acestui contract și nu ar mai fi putut face vânzarea.

Întrucât nu doreau să plătească taxele notariale, inculpata le-a spus să se ducă la alt notar, respectiv la C. E., iar motivul pentru care i-a trimis la acest notar a fost că dorea la acel moment să scape de aceștia, văzând că nu doreau să plătească nici taxele.

Cu puțin timp înainte ca inculpatul Scaeteanu să vină la biroul notarial, asociatul inculpatei, notarul G., îi comunicase în scris că dorește să reducă procentul din asociere și să aducă un alt notar asociat in biroul meu.

In discuțiile interceptate, a încercat să-l sfătuiească juridic pe Scaeteanu cu privire la încheierea acestor contracte. Motivul pentru care a dat aceste sfaturi a fost că în viitor exista posibilitatea să se încheie în cadrul biroului notarial contractul de vânzare cumpărare. Inculpatul Scăețeanu I. nu i-a spus că în spatele contractului de împrumut, respectiv contractul de vânzare cumpărare, ar fi alte persoane, respectiv inculpații M. sau M.. Nu i-a spus nici una dintre părți că acel contract de împrumut ar ascunde vreo luare de mită.

Din declarația dată de inculpatul Scăețeanu I., avută în vedere de instanța de judecată, rezultă implicarea inculpatei C. R., în încheierea/revocarea contractului de împrumut.

Astfel, inculpatul menționează că P. F. îi cerea să anuleze contractul de împrumut de 2.500.000 de euro, așa încât s-a dus la d-na notar C. R., s-a consultat cu aceasta, spunându-i că „ăștia sunt niște escroci" pentru că vor să îl excludă din afacere și să nu mai dea comisionul (tuturor) trecut în contractul de împrumut, dacă pot să le blocheze vânzarea.

Inculpata C. a spus că acest contract de împrumut „este făcut beton de către ea și de notarul P." și, deci, că pot să le blocheze vânzarea.

Aceasta știa toată povestea cu comisioanele întrucât P. F. îi spusese acesteia despre comisioanele pe care el urmează să le dea mai departe pentru obținerea planului parcelar.

Inculpata se cunoștea atât cu P. F. cât și cu M. B., întrucât aceștia încercaseră anterior să facă această afacere împreună, adică obținerea planului parcelar de la primarul M..

Mai mult decât atât, inculpatul Scăețeanu I. i-a promis inculpatei C. înainte de încheierea contractului de împrumut pe suma de 2.500.000 de euro cu P. F., că dacă va încheia cu succes această afacere, va împărți cu inculpata comisionul, promițându-i suma de 50.000 de euro.

Scăețeanu I. arată că s-a înțeles cu notarul C. ca aceasta să se intereseze inclusiv la notarul C. dacă și când P. F. va face vânzarea terenurilor.

C. R., primind diferite informații de la B. despre ziua când P. F. urma să facă vânzarea, aceasta îl suna și îl agita pe Scăețeanu I..

După întâlnirea din luna septembrie 2011 cu M., T., C. și P. F. la bowling-ul din Ghermănești, în biroul doamnei notar C. R. și în prezența acesteia, P. F. vorbea despre comisioanele care trebuie date lui M., la Primăria Jilava, spunând că este vorba, de fapt, despre o eminență.

Revocarea contractului de împrumut s-a realizat la notarul C., după ce în prealabil a încercat la inculpata C..

Notarul C. știa că acel contract de împrumut ascundea în fapt comisionul pe care trebuia să-1 dea P. F., la un moment dat acesta din urmă spunând că acel contract „scrie mită pe el".

C. R. s-a oferit să fie de față la momentul încheierii contractului de comision pentru suma de 1.100.000 euro de către notarul C., însă a fost refuzată de Scăețeanu I..

A fost audiat, de către instanța de judecată și notarul P. R. A., care, în calitate de martor a declarat că la borul notarial s-au prezentat două persoane însoțite de d-na notar C. R.. Aceștia si-au manifestat dorința de a încheia un contract de împrumut la biroul său notarial pentru suma care a fost stipulata în contract.

Împrumutatul a prezentat o . antecontracte de vânzare cumpărare asupra unor terenuri situate in jud. I. cu plata integrala, cu motivarea de a fi folosite drept garanții. Deși nu a fost transmis dreptul de proprietate și deci nu se putea înscrie ipoteca asupra terenurilor, totuși, a menționat in cuprinsul contractului de împrumut despre existența acestor contracte, întrucât ar fi fost bine pentru că puteau proteja împrumutătorul în sensul existenței unei garanții suplimentare, care putea deveni exigibila ulterior.

Dna C. a rămas in birou până la semnarea contractului de împrumut, însă nu i-a povestit nimic despre părțile contractului. Aceasta a explicat că motivul pentru care nu a încheiat chiar ea acest contract, având si ea calitatea de notar, a fost acela că nu se înțelegea cu asociatul.

Suma de bani menționații in contract nu a fost înmânată în prezența notarului P., părțile au declarat că acest lucru a fost deja realizat.

Inculpata C. l-a întrebat dacă dorește sa se asocieze cu aceasta, însă nu își aduce aminte dacă în aceeași zi.

Instanța constată astfel că, în privința infracțiunii de complicitate la trafic de influență, probele administrate indică, dincolo de orice îndoială rezonabilă, implicarea inculpatei C. R..

În privința faptei calificate prin rechizitoriu ca fiind infracțiunea de fals intelectual sub forma participației improprii, instanța constată că fapta inculpatei C. R. constând în aceea că l-a ajutat și sprijinit pe Scăețeanu I. în toate demersurile acestuia făcute în scopul de a obține suma de 2.500.000 euro cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., inclusiv să încheie un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul, în scopul de a ascunde și, totodată, de a garanta primirea sumei mai sus menționate (contract întocmit și autentificat sub nr. 1028 la data de 06.07.2011), fără vinovăție, de notarul public P. R. A., nu constituie infracțiune.

Instanța nu va relua aceleași considerente, avute în vedere la analiza acestei infracțiuni reținute în sarcina inculpaților M. A. și Scăețeanu I., constatând, ca și în cazul acestora, că lipsește situația premisă necesară existenței acestei infracțiuni, respectiv preexistența unei stări de fapt care să facă necesară și să impună întocmirea unui înscris oficial.

1. În drept:

În ceea ce privește analiza din perspectiva intrării în vigoare, începând cu data de 01.02.2014, a noului Cod penal, a legii penale mai favorabile inculpatei C. R., raportat la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acesteia prin rechizitoriu, instanța menționează că devin aplicabile normele reglementate de art. 5 din Legea nr. 286/2009 ce reprezintă Codul penal, care prevăd că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Așa cum am arătat mai sus, art. 291 din noul Cod penal, ce prevede și pedepsește infracțiunea de trafic de influență modifică limitele legale ale pedepsei, în sensul stabilirii unei limite maxime legale reduse, de la 2 la 7 ani, față de 2 la 10 ani, cum au fost prevăzute de reglementarea anterioară.

Pentru infracțiunea de fals intelectual, în forma participației improprii (instigare mediată) prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. 1969, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, limitele pedepsei legale se situau între 6 luni și 5 ani, în timp ce potrivit legii noi, art. 52 al. 1 C.p. rap. la art. 321 C.p. stabilește limite ale pedepsei între 1 și 5 ani, iar art. 17 din Legea nr. 78/2000 a fost abrogat .

Pentru săvârșirea faptei calificate prin rechizitoriu ca fiind infracțiunea de fals intelectual în forma participației improprii, instanța, așa cum a menționat mai sus, constată că nu este prevăzută de legea penală, urmând a dispune achitarea inculpatei, în conformitate cu prevederile art. 16 lit. b C.p.p.

Față de aceste considerente, instanța constată că legea penal mai favorabilă, aplicabilă în cauză inculpatei C. R. este Legea nr. 286/2009, ce reprezintă noul Codul penal, urmând a schimba calificarea juridică dată faptelor acesteia, potrivit reglementărilor legii noi.

Așa fiind, fapta inculpatei C. R., care l-a sprijinit și ajutat pe inculpatul Scăețeanu I. în toate demersurile acestuia făcute în scopul de a obține suma de 2.500.000 euro cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., inclusiv să încheie un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul, în scopul de a ascunde și, totodată, de a garanta primirea sumei mai sus menționate (contract întocmit și autentificat sub nr. 1028 la data de 06.07.2011, fără vinovăție, de notarul public P. R. A.), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. și ped. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif., rap. la art. 291 al. 1 C.p.

Elementul material al infracțiunii de complicitate la trafic de influență, săvârșită de inculpata C. R. îl reprezintă ajutorul dat inculpatului Scăețeanu pentru a garanta primirea sumei de 2.500.000 euro, de la P. F., pentru exercitarea influenței, dar cu titlu de mită.

Inculpata a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, cunoscând și urmărind obținerea de către inculpatul Scăețeanu I. a sumei de bani pretinse.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 al. 2 C.p.p., în sensul că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpată, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatei C. R. pentru infracțiunea de complicitate la trafic de influență comisă.

1. Aplicarea pedepsei

Având în vedere cele expuse, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei C. R., cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța reține, astfel, că gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de inculpata C. R. nu este unul foarte este ridicat, reținând împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, relativa prudență cu care a acționat inculpata, dar și împrejurarea că inculpata nu a condiționat ajutorul dat de obținerea unui avantaj material.

Astfel, instanța apreciază că, față de circumstanțele reale și personale ale inculpatei, expuse mai sus, atitudinea procesuală a acesteia, vârsta, aportul la săvârșirea infracțiunii, limitele legale ale pedepsei prevăzută pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență ( 2 - 7 ani închisoare), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 2 ani închisoare, ce reprezintă minimul special legal, reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

În privința modalității de executare a pedepsei, instanța constată că, pentru inculpata C. R. sunt întrunite condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 91 C.p., iar în raport cu persoana inculpatei, care are calitatea de notar, studii superioare, nu este cunoscută cu antecedente penale, au fost identificate posibilități de îndreptare, iar aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Așa fiind, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpata C. R. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 6 București sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 3 București, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Va atrage atenția inculpatei că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor, precum și al săvârșirii de noi infracțiuni, pe durata termenului de supraveghere, se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

1. Inculpata C. E.

1. Situația de fapt. Analizarea probatoriului

În cuprinsul rechizitoriului, pentru inculpata C. E. s-a reținut că, în calitate de notar public, l-a sprijinit și ajutat pe martorul P. F., sfătuindu-l să întocmească acte autentice (contracte de împrumut, de vânzare – cumpărare) sau întocmind personal astfel de acte (de revocare a unui contract de împrumut, contract de comision), cunoscând că prin acestea se atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrucât ascund și totodată garantează darea unor sume mari de bani cu titlul de mită primarilor comunelor Jilava (M. A.) și Snagov (M. A.) din județul I..

Astfel, la data de 23.09.2011 a întocmit un act de revocare între Scaețeanu I. în calitate de împrumutător și P. F. în calitate de împrumutat, act prin care s-a revocat contractul de împrumut autentificat sub nr. 1028/06.07.2011, ce avea ca obiect suma de 2.500.000 euro.

Ulterior, a întocmit un model de contract de comision între Scaețeanu I. (în calitate de comisionar) și P. F., pentru suma de 1.100.000 euro, înscris pe care l-a înmânat acestora (vol. 10 d.u.p., filele 98-103).

Din materialul probator administrat în cauză, instanța nu poate reține însă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata C. E. a cunoscut faptul că atât primul contract de împrumut pentru suma de 2.500.000 euro, cât și cel de-al doilea contract de comision (model) pentru suma de 1.100.000 euro, au fost întocmite pentru a ascunde și garanta darea acestor sume de bani de către denunțător cu titlul de mită, în vederea obținerii de către acesta din urmă a unor documente privind terenurile sale, fără de care nu le-ar fi putut înstrăina / vinde.

Din conținutul convorbirilor purtate în mediu ambiental, interceptate în cauză din data de 22.09.2011 (vol. 4 d.u.p., filele 129 – 136), cu denunțătorul P. F. și inculpatul Scăețeanu I. dar și din data de 26.09.2011 (vol. 4 d.u.p., filele 182 – 195), cu aceleași persoane, la care a intervenit și inculpatul S. O., se observă că, deși martorul denunțător îi menționează cuvântul „șpagă”, atitudinea inculpatei C. E. este una defensivă, acțiunile sale nu sunt de facilita obținerea unor sume de bani cu titlu de mită.

Aceste discuții nu sunt asupra scopului încheierii contractului de comision ci interesul este acela ca acest contract să reprezinte o modalitate de a garanta că terenurile deținute de P. F. și S. O., cuprinse într-un lot întreg, să fie vândute împreună:

P. F.: Nu. Dacă eu nu-i dau banii în trei luni. Deci, eu trebuie să trec pe numele meu tot, să fac alipirea, să fac un cadastru în general și pe urmă să le vând la ăștia.

C. E.: Păi, faceți un contract de comision atunci, sau un contract de împrumut. Spui că ai să… că ți-au dat ei patru sute de mii.

S. O.: B.! Cum? Ce ne sugerați? Ce?

P. F.: Asta am discutat cu doamna până acum.

C. E.: Dumneavoastră cum doriți! Că, noi lucrăm cum dorește clientul.

C. E.: Deci, dumneavoastră aveți un teren în colț? Da? Aicia? Am înțeles?

S. O.: Da! Și pot să mai iau încă două…

P. F.: Două cesiuni!

S. O.: Două cesiuni!

C. E.: Două p-aicia?

S. O.: Da, exact!

C. E.: Deci?

P. F.: Ideea care e doamnă? Noi trebuie să acoperim o sumă!

C. E.: Am înțeles!

S. O.: Și nu numai… dar să fim împreună.

P. F.: Să fim împreună.

S. O.:…neinteligibil…vindem împreună, încasăm împreună fiecare părțile care le are, le despărțim de comun acord…

C. E.: Problema este că cel care cumpără vrea un teren unitar.”.

În privința revocării contractului de împrumut încheiat între P. F. și Scăețeanu I., aceasta nu poate fi considerată o acțiune de sprijinire a denunțătorului, pentru motivul principal că revocarea reprezintă o formă de încetare și nu de izvor a raporturilor juridice între părți și se poate realiza oricând și pentru orice motiv, dacă este aceasta voința părților. Notarul C. E. nu avea, la momentul exprimării voinței părților, posibilitatea refuzării, din motive obiective, a întocmirii și autentificării actului de revocare a contractului de împrumut.

Este necesar a face precizare că atât in concepția actualului Cod penal, cat si in cea a vechiului Cod penal, complicitatea este o forma de participație penala ce consta in fapta persoanei care, cu intenție, înlesnește sau ajută in orice mod, inclusiv prin promisiunea de a tăinui bunurile provenite din săvârșirea faptei sau de a favoriza pe infractor, chiar dacă, după săvârșirea faptei, promisiunea nu este îndeplinită. Fiind o contribuție la săvârșirea faptei, complicitatea se inserează însa in antecedenta cauzala a acesteia, atrăgând calitatea de participant a complicelui.

D. fiind caracterul antecedent sau concomitent săvârșirii infracțiunii de către autor, al complicității, este discutabilă astfel existența infracțiunii de complicitate la dare de mită reținută în sarcina inculpatei C. E., atât timp cât acțiunile acesteia s-a derulat începând cu data de 22.09.2011, deci ulterior momentului din data de 19.09.2011, în care denunțătorul P. F. a remis inculpatului M. A. o parte din suma solicitată drept mită.

De asemenea, ajutorul dat de către inculpate C. E., prin întocmirea unui „draft” al unui contract de împrumut, nu a mai fost materializat, așa încât contribuția complicelui nu a fost una efectivă, adică nu a folosit in fapt la săvârșirea de către autor a acțiunii sau inacțiunii respective. In cazul in care ajutorul sau sprijinul nu ajunge sa fie dat, deoarece complicele a fost împiedicat ori daca acest ajutor sau sprijin dat de complice nu este folosit de autor, întrucât este apreciat impropriu ori de prisos, activitatea desfășurată de complice rămâne o simpla tentativa de complicitate, fără semnificație juridica penală.

Instanța va reține astfel apărările inculpatei C. E., din declarația căreia rezultă că în septembrie 2011 a fost sunată de P. F. care și-a exprimat dorința de a încheia la biroul notarial un act de revocare a unui contract de împrumut încheiat la un alt notar. Acesta a venit la biroul notarial împreună cu inculpatul Scăețeanu I.. P. F. i-a cerut să încheie atât un act de revocare a contractului de împrumut cât și un contract de comision. Nu i s-a părut ciudat că acesta dorește să încheie un contract de comision pentru că în 2011 vorbind despre această tranzacție, i-a spus că a fost sfătuit să renunțe la intermediarul Euroest. Inculpata nu a pus nici un fel de întrebare, ci doar dacă acel contract privește același teren. In legătură cu contractul de comision inculpata le-a spus că nu pot să-l întocmească imediat întrucât este unul mare. Inculpatul Scaețeanu a insistat insă spunându-i că dorește ca în acea seară să prezinte atât contractul de comision cât și actul de revocare avocaților săi. Ambele proiecte de contract au fost gata în aceeași seară, au fost date inculpatului Scaeteanu, urmând ca a doua zi acestea să fie semnate. A doua zi s-au prezentat din nou P. F. și Scaeteanu și au semnat doar declarația de revocare a contractului de împrumut, nu și contractul de comision.

La sfârșitul lunii septembrie 2011 a venit inculpatul S. împreună cu P. F. spunând că au fost trimiși la notariat de la oficiul de cadastru pentru a face un act de alipire. Notarul C. E. le-a comunicat că nu se pot alipi decât terenuri aparținând aceluiași proprietari sau aflate in coproprietate, prezentându-le ca variantă ca S. să vândă terenurile lui P. F.. P. F. a replicat însă că nu avea banii să-i dea inculpatului S.. O altă soluție a fost să se realizeze vânzări intre cei doi, aceștia având calitate dublă de vânzători și cumpărători pentru terenuri diferite. In cadrul biroului notarial nu s-a încheiat nici un contract de vânzare cumpărare și nici de comision. De asemenea, inculpata a menționat că din discuțiile purtate cu aceștia nu a auzit cuvinte ca „șpagă”.

Din discuțiile purtate in cadrul biroului notarial a înteles că respectivul contract de împrumut nu mai reprezenta realitatea relațiilor dintre P. F. și Scaeteanu, ci era voința lor de revocare. Nu a perceput că în spatele acestui contract să fi existat o altă realitate.

Această variantă a modalității în care au decurs discuțiile, este susținută și de martorul denunțător P. F. din declarația căruia rezultă că întrucât taxele pe care deja le plătise de aproximativ 10.000 euro la încheierea contractului de împrumut erau foarte mari, iar notarul la care încheiase deja contractul de împrumut calculase aproximativ aceeași sumă pentru rezilierea contractului, a mers la notarul C..

Aceasta i-a spus că poate face anularea contractului de împrumut, i-a relatat situația de fapt notarului C., însă aceasta era interesată doar de legalitatea actului pe care ea îl încheia. In această împrejurare a fost reziliat acel contract.

Martora P. S., consilier în cadrul biroului notarial al notarului C. E. a arătat că, deși nu a participat la discuțiile purtate de doamna notar în integralitatea lor, este convinsă că aceasta nu a fost atentă la acele discuții, de altfel in biroul unui notar părțile discută foarte multe lucruri.

Părerea acesteia este că doamna notar nu a fost atentă la ce s-a discutat in birou în momentul încheierii contractelor și că nici nu a auzit cuvântul „șpagă", gândindu-se probabil la conținutul actelor.

P. F. este un client vechi al biroului notarial, iar moralitatea acestuia este discutabilă, de altfel impresia pe care o dădea era că mai mult fabulează.

Instanța constată că, pentru inculpata C. E., nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la dare de mită și complicitate la cumpărare de influență, lipsind elemental material al laturii obiective, întrucât aceasta nu a acordat martorului denunțător P. F. ajutorul antecedent sau concomitent săvârșirii infracțiunii de către autor cu caracter efectiv, adică apt a fi folosit in fapt la săvârșirea de către autor a acțiunii sau inacțiunii respective.

Va dispune așadar achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită și complicitate la cumpărare de influență, în conformitate cu prevederile art.16 lit. b teza I C.p.p., în sensul că faptele, așa acum au fost descrise în rechizitoriu și pentru care a fost trimisă inculpata în judecată în prezenta cauză, nu sunt prevăzute de legea penală.

1. În drept:

Analizând din perspectiva intrării în vigoare, începând cu data de 01.02.2014, a noului Cod penal, a legii penale mai favorabile aplicabile inculpatei C. E., raportat la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acesteia prin rechizitoriu, instanța menționează că devin aplicabile normele reglementate de art. 5 din Legea nr. 286/2009 ce reprezintă Codul penal, care prevăd că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Instanța constată că prin rechizitoriu, raportat la faptele reținute în sarcina inculpatei, care constau în aceea că, în calitate de notar public, l-ar fi sprijinit și ajutat pe denunțătorul P. F. să întocmească acte autentice (revocarea contractului de împrumut, contract de comision, contract de vânzare – cumpărare), cunoscând că prin acestea se atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrucât ascund și totodată garantează darea unor sume mari de bani cu titlul de mită primarilor comunelor Jilava și Snagov, jud. I., pentru obținerea planului parcelar și documentelor cadastrale pentru terenurile denunțătorului situate în . fost calificate drept infracțiuni de complicitate la dare de mită și complicitate la cumpărare de influență.

În privința infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C. pen. din 1969, legea prevedea pedeapsa închisorii situată între 6 luni și 5 ani, iar prin legea nouă, art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. rap. la art. 290 al. 1 C.p. pedepsește infracțiunea cu închisoarea de la 2 la 7 ani, pe când în privința infracțiunii de complicitate la cumpărarea de influență, prin legea veche, infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000 era pedepsită cu închisoarea de la 2 la, 10 ani), prin noua lege, art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p. instituie un regim sancționator cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Totuși, date fiind aprecierile privind împrejurarea că faptele reținute în sarcină nu reprezintă infracțiuni, stabilirea legii penale mai favorabile pentru inculpata C. E. nu mai poate fi realizată decât raportat strict la limitele legale ale pedepselor prevăzute pentru infracțiunile pentru care aceasta a fost trimisă în judecată, așa încât instanța va dispune schimbarea calificării juridice a faptelor acesteia, din infracțiunile prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif., rap. la art. 290 al.1 C.p. și art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

În continuare, în baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., instanța va dispune achitarea inculpatei C. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 290 al.1 C.p. și art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

1. Inculpatul R. G.

1. Situația de fapt. Analizarea probatoriului

În sarcina inculpatului R. G., fost vicepreședinte al Consiliului Județean I., prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că, în perioada iulie – septembrie 2011, la rugămintea nașului său, inculpatul M. A., a intervenit, în schimbul promisiunii sumei de 100.000 euro, pe lângă directorul OCPI I. – G. R. N., pentru a aviza planul parcelar emis de Primăria Jilava, în care erau cuprinse toate cele 23 de terenuri ale denunțătorului, și a emite cu rapiditate documentele cadastrale pentru aceste terenuri situate în extravilanul comunei Jilava.

Pentru a deține controlul asupra activității infracționale și a fi siguri că o să-și primească sumele de bani pretinse cu titlul de mită de la denunțător, inc. M. A. i-a transmis inc. R. G. că o să-l sune o persoană de încredere pe nume Scăețeanu I. pentru a fi prezentat directorului O.C.P.I. I. – G. R. N., căreia să-i fie înmânate documentele cadastrale pentru terenurile în cauză.

Instanța însă, analizând materialul probator administrat în cauză constată că nu rezultă săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, respectiv trafic de influență și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Din convorbirile telefonice purtate de acesta cu inculpații M. A. și Scăețeanu I. din zilele de 13 iulie 2011; 02 și 03 august 2011; 05 și 07 septembrie 2011, interceptate în cauză, rezultă doar împrejurarea că inculpatul R. G. a promis acestora că va discuta cu directorul OCPI I. - G. R. N. despre situația planului parcelar al terenurilor pe care le deținea P. F.. Din acestea nu rezultă că inculpatul R. G. a primit, a acceptat promisiunea unor sume de bani sau alte foloase pentru a o determina pe G. R. N. să urgenteze lucrările privind respectivele loturi de teren.

Nu se poate trage concluzia că inculpatul R. G. era la curent și cu înțelegerea frauduloasă dintre M. A., Scăețeanu I. și P. F., întrucât din conținutul convorbirii telefonice din data de 02.08.2011, ora 16:00:04, referirile inculpatului Scăețeanu I., reținute în rechizitoriu ca fiind elocvente sunt în realitate foarte vagi, respectiv „treburile alelalte”, iar răspunsurile inculpatului R. G. fiind doar în sensul că îl trimite pe Scăețeanu I. să vorbească direct cu G. R. N.: „ Te trimit acolo mă, la ea...”, „Te duci tu acolo...”.

Aceleași referiri, extrem de diluate, se regăsesc și în convorbirea telefonică purtată de acesta cu inculpatul M. A. în ziua de 20.09.2011, ora 16:38 (vol. 9 d.u.p., fila 11), din care rezultă doar că inculpatul Scăețeanu I. „M.” „nu a rezolvat...” și în nicicun caz nu este relevată o legătură infracțională directă între G. R. și M. A..

Din convorbirea înregistrată ambiental de denunțător purtată de acesta cu inculpatul R. G. (vol.4 d.u.p.,filele 217-219), la solicitarea denunțătorului de a-i comunica „cum se poate achita față de toată lumea”, inculpatul R. G. nu solicită acestuia nicio sumă de bani, de altfel în toată discuția avută cu acesta nu este vorbe despre sume de bani sau foloase:

„P. F.: Rezolvat-o cu G., cu doamna G.. Și vreau să știu cum îmi achit datoriile față de toată lumea

G. R.: O să stau de vorbă cu femeia asta să văd ce vrea și după aceea îți zic.

P. F.: Trec eu pe la dumneavoastră să-mi spuneți ?

G. R.: Da. Da stai de vorbă cu M. … cu ăștia că eu nu vreau să intru, eu …. El a venit la mine: „bă te rog frumos, știu că ai o relație foarte bună cu creștina asta și …” Și m-am dus la ea și am stat de vorbă și le-am spus: „bă dați-i drumu la treabă că se rezolvă” … (…)”.

Nu se poate reține ca fiind revelatoare pentru vinovăția inculpatului R. G. replica acestuia: „O să stau de vorbă cu femeia asta să văd ce vrea ...”, acesta nerealizând nicio referire directă sau indirectă la sume de bani sau alte foloase, discuția putând fi interpretată, în lipsa unor alte elemente, și în sensul ca, pentru rezolvarea problemei planului parcelar să fi fost necesare alte înscrisuri sau demersuri legale.

Inculpatul R. G. nu a dat declarații în fața instanței, prevalându-se de dreptul la tăcere, iar în declarațiile date în faza de urmărire penală neagă acuzațiile, declarând că nu își aduce aminte dacă M. A. a apelat la el pentru a interveni la directorului OCPI I., G. R. N., să-l primească pe Scaețeanu I. (M.) și nu a pretins și nici nu i s-a promis vreo sumă de bani pentru a face intervenția menționată.

Instanța reține că, în fapt, toate acuzațiile aduse inculpatului R. G. se bazează pe declarațiile martorului denunțător P. F. și pe susținerile acestuia, în fața altor persoane că îi va da inculpatului o sumă de bani, declarații care, nefiind coroborate cu alte mijloace de probă, nu pot fi reținute de instanță, dată fiind poziția martorului denunțător în cadrul prezentei cauze.

Toate celelalte persoane audiate în cauză au arătat că nu au promis sau nu au dat inculpatului R. nicio sumă de bani.

Astfel, inculpatul M. A. a arătat că nu a promis inculpatului R. Gheorghee sume de bani pentru a interveni pe lângă d-na G..

Inculpatul Scăețeanu I. declară că este adevărat că a apelat la G. R., ducându-se la biroul lui din Consiliul Județean și l-a rugat să intervină pe lângă directorul OCPI I. G. R. pentru ca aceasta să-i dea cadastrele terenurilor lui P. F..

G. R. a vorbit cu G. R. și apoi inculpatul Scăețeanu I. s-a dus la aceasta, care i-a dat o parte din numerele de cadastru ale terenurilor lui P. F., întrucât doar atâtea erau făcute până la acel moment.

La acele discuții l-a auzit pe P. F. întrebându-l pe M. A. dacă, din această sumă de 1.100.000 euro, urmează să primească 450.000 euro primarul de la Jilava, iar 450.000 euro C., R. și G. și restul de 200.000 euro eu și cu M., lucru confirmat de către M. (lui P.).

De asemenea, din declarațiile numitului L. O. ( condamnat definitiv în prezenta cauză), rezultă că de fapt, despre sume de bani ce trebuiau date inculpatului R. G. a vorbit doar P. F.: suma de 1 un mii. de euro urma să fie împărțită la mai multe persoane, 100.000 doamnei G., 500.000 primarului M., așa cum a înțeles din discuțiile purtate la bowling. Știa că și inc. G. R. urma să primească o sumă de bani, aflând acest lucru de la martorul P..

Declarația martorei G. R. N., în faza de cercetare judecătorească relevă faptul că singurele discuții avute cu inculpatul R. G. au fost despre „ce se întâmplă” cu tarlaua 25 din . despre vreo sumă de bani, iar acesta nu a făcut nici o presiune sau vreo promisiune în legătură cu întocmirea planului parcelar. Discuția avută a fost una obișnuită, între cele pe care le purta în virtutea funcției.

Prezintă relevanță, în opinia instanței și soluția de scoatere de sub urmărire penală dispusă prin rechizitoriu față de directorul OCPI I., G. R. N., sub aspectul infracțiunii de laure de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C.pen. din 1969, cu motivarea că probele existente la dosar nu dovedesc în mod indubitabil că învinuita ar fi acceptat promisiuni de bani din partea inculpaților R. G. ori M. A., în schimbul cărora să avizeze planul parcelar și să emită cu rapiditate documentele cadastrale pentru terenurile martorului P. F., în condițiile în care instanța observă că existau indicii cu aceeași forță probatorie, ca și în cazul inculpatului R. G..

Instanța constată astfel că, pentru infracțiunea de trafic de influență, lipsește elementul material al laturii obiective, respectiv nu s-a dovedit că inculpatul R. G. ar fi primit ori ar fi acceptat promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, urmând a constata că nu sunt întrunite elementele constitutive al infracțiunii și a dispune achitarea inculpatului R. G. sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni, în conformitate cu prevederile art. 16 lit. b teza I C.p.p., reținând că fapta acestuia, în modalitatea în care este descrisă prin rechizitoriu, nu este prevăzută de legea penală.

1. În drept:

Analizând din perspectiva intrării în vigoare, începând cu data de 01.02.2014, a noului Cod penal, a aplicabilității legii penale mai favorabile inculpatului R. G., raportat la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriu, instanța menționează că devin aplicabile normele reglementate de art. 5 din Legea nr. 286/2009 ce reprezintă Codul penal, care prevăd că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Instanța constată că prin rechizitoriu, raportat la fapta reținută în sarcina inculpatului, care consta în aceea că a pretins suma de 100.000 euro denunțătorului P. F., lăsând să se creadă că are influență asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară I. – G. R. N., pentru a o determina să avizeze planul parcelar (tarlaua 25, . Comisia Locală de Fond Funciar a comunei JILAVA, jud. I., în care erau incluse toate terenurile denunțătorului și a emite, cât mai urgent posibil, documentele cadastrale pentru aceste terenuri, acestea au fost calificate drept infracțiunea de trafic de influență .

Așa cum am arătat mai sus, art. 291 din noul Cod penal, ce prevede și pedepsește infracțiunea de trafic de influență modifică limitele legale ale pedepsei, în sensul stabilirii unei limite maxime legale reduse, de la 2 la 7 ani, față de 2 la 10 ani, cum au fost prevăzute de reglementarea anterioară.

Inculpatul R. G. a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000.

Potrivit art.4 C.p., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Se observă că infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 nu mai este incriminată, ea nemaiavând corespondent în legea nouă și reținând considerentele reținute în privința inculpaților la pct. I B din hotărâre, instanța constată că legea penală mai favorabilă, aplicabilă în cauză inculpatului este Legea nr. 286/2009, ce reprezintă noul Codul penal, urmând a schimba calificarea juridică dată faptei acesteia, în infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. rap. la art. 291 C.p.

În continuare, în baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., instanța va dispune achitarea inculpatului R. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

1. Inculpații M. A. și Ssasz O.

1. Situația de fapt. Analizarea probatoriului

La data de 08.03.2011, martorul denunțător P. F. a formulat un denunț prin care a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la faptul că primarul Comunei Jilava, inculpatul M. A., pentru a realiza demersuri în vederea întocmirii planului parcelar, pentru terenurile pe care denunțătorul le deținea în . pretins suma de 500.000 de euro, lăsând să se înțeleagă că întocmirea planului respectiv care să cuprindă terenurile în cauză într-un singur lot, depinde de el și de directorul OCPI I., G. R. N..

Așa cum am arătat mai sus, după mai multe întâlniri și discuții cu primarul M. A. referitoare la întocmirea planului parcelar și tot atâtea amânări din partea acestuia din urmă, denunțătorul P. F. a luat legătura, prin intermediul inculpaților Bozodo M. și S. V., ce inculpatul Scăețeanu I., un apropiat al inculpatului M. A., acesta din urmă fiind la acel moment primarul comunei Snagov.

Scaețeanu I. („M.”) a avut câteva întâlniri cu primarul M. A., la solicitarea primarului comunei Snagov, M. A..

Urmare intervenției primarului comunei Snagov – inc. M. A. pe lângă primarul comunei Jilava – M. A., la data de 14.06.2011, Scaețeanu I. a intrat în posesia adresei nr. 8497 eliberată de Primăria Jilava, pe care, în cursul aceleiași zile, a remis-o denunțătorului în copie.

La una din întâlnirile lui Scaețeanu I. cu primarul M. A., primarul comunei Jilava, după ce l-a pus să-și lase telefoanele, l-a dus în altă încăpere, unde l-a percheziționat de microfoane și i-a spus că în sediul primăriei sunt camere de luat vederi.

La data de 14.07.2011 denunțătorul a primit, prin intermediul inculpatului Scaețeanu I. în copie, planul parcelar întocmit pentru tarlaua 25, parcela 86 în . ștampila Primăriei Jilava și semnăturile membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar (vol. 2, f.49), plan care însă nu cuprindea o suprafață de 23.000 mp. din terenurile denunțătorului, dar în schimb, printre loturile sale au fost intercalate alte loturi cu aceleași suprafețe, iar în partea de est a parcelei a fost amplasat un alt teren ce nu-i aparține .

Cu privire la situația loturilor de teren intercalate între cele deținute de P. F., din discuțiile avute cu primarul M. A. s-a convenit că atât pentru cele 4 terenuri / loturi, cât și pentru loturile denunțătorului să fie întocmită documentația cadastrală și să fie semnate actele de vânzare – cumpărare de către finul său, S. O..

Urmare a discuțiilor avute cu inculpatul S. O., acesta i-a prezentat denunțătorului și o a doua variantă a planului parcelar, pentru tarlaua 25, . xerox, planul purtând ștampila și semnătura membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar, în sensul că:

- terenul în suprafață de 23.000 mp. cu titlul de proprietate pe numele B. M., pentru care denunțătorul deținea antecontract de vânzare cumpărare, a fost reintrodus printre terenurile sale în această parcelă;

- terenul în suprafață de 24.600 mp. cu titlul de proprietate nr._ din care denunțătorul deține o cotă indiviză de ½, a fost mutat la limita (extremitatea) celorlalte terenuri, așa cum solicitase denunțătorul;

- în locul terenurilor introduse în planul parcelar anterior (terenuri ce nu aparțineau denunțătorului), S. O. i-a spus denunțătorului că primarul a hotărât să aleagă 2 suprafețe de teren din cele deținute de el (de denunțător) și incluse în planul parcelar, pe care să i le cedeze primarului prin contract de cesiune întocmit cu S. O. în calitate de cesionar (vol. 2 d.u.p., fila 60).

La data de 28.07.2011 s-a întocmit un contract de cesiune între denunțătorul P. F., în calitate de cedent, și S. O. în calitate de cesionar pentru terenurile în suprafață de 10.000 mp. – Titlul de proprietate_ și de 5.000 mp. – Titlul de proprietate_, aceste terenuri reprezentând o garanție, pe care primarul a cerut-o, pentru a fi sigur că va primi suma pretinsă drept mită pentru întocmirea planului parcelar, plan care să cuprindă toate terenurile denunțătorului unite în aceeași .> Relevantă este și împrejurarea că, întrucât firma Triton dorea cumpărarea terenului, cu condiția ca acesta să aibă ieșire la o cale de acces, lotul imediat învecinat cu această cale de acces a fost ales, în planul parcelar, lotul în suprafață de 18.100 m.p., ce a aparținut defunctului A. G., teren pe care S. O. l-a cumpărat de la moștenitoarea V. G. la data de 26 august 2011.

Planul parcelar astfel întocmit a fost aprobat și semnat de toți membrii Comisiei locale de fond funciar a comunei Jilava (al cărei președinte era primarul M. A.), iar la data de 13.07.2011, a fost înaintat la OCPI I., spre avizare, planul de parcelare parțial din tarlaua 25, . din urmă instituție a întocmit documentația cadastrală pentru terenurile existente în tarlaua 25, . lunii august 2011 (în perioada 24-31.08.2011).

Documentația pentru avizarea planului parcelar de către OCPI I. a fost realizată însă după jumătatea lunii august 2011, întrucât Comisia Locală a Comunei Jilava a comunicat instituției că în planul parcelar întocmit existau mai multe erori, care necesitau anumite rectificări.

După întocmirea planului parcelar și avizarea acestuia de către OCPI I., inculpatul S. O. i-a transmis denunțătorului că primarul M. A. dorește o parte din suma promisă drept mită, în concret vrea în avans suma de 100.000 euro, cel mai târziu pe data de 16.09.2011, condiționând rezolvarea situației terenurilor de primirea acestei sume de bani, aspecte ce rezultă din comunicările (SMS-uri) și convorbiri telefonice (vol. 8 d.u.p., filele 137-149) dintre S. O. și M. A..

Solicitarea de a fi remisă această sumă de bani, calificată de inculpatul M. A. ca o „bunăvoință” din partea denunțătorului este reluată cu ocazia întâlnirii pe care aceștia au avut-o la hotelul Marriot (vol.2 d.u.p., fl. 21).

Întrucât denunțătorul susținea că nu are această sumă de bani, inc. M. A. i-a solicitat lui L. O. să-l împrumute pe P. F., iar acesta i-a împrumutat lui P. F., într-adevăr, suma de 65.000 euro din cei 100.000 euro.

La data de 19.09.2011, denunțătorul a mers în biroul lui S. O. (situat în imobilul din comuna Jilava, ., jud. I.), unde s-a întâlnit cu primarul M. A. și i-a înmânat suma de 50.000 euro inculpatului S. O., specificând de mai multe ori că această sumă de bani este dată „din bunăvoință”, sumă ce urma a fi remisă ulterior inculpatului M. A. prin intermediul martorului D. N. (înregistrare ambientală – vol. 4 d.u.p., filele 43 – 53).

Se rețin ca relevante următoarele dialoguri, interceptate cu ocazia acestei întâlniri:

„P. F.: Nu-i problemă eu vă dau 50.000 (cincizeci de mii). Domn primar n-ați zis să fie bunăvoință? E bunăvoință .... Nu mai stau să ... nu vreau să încurc pe nimeni nici nu vreau să ...

S. O.: Așa fac ... fac deavălmașa dar după ce îmi aduce negația lu′ ăsta.

(…)

P. F.: Nu-i de vină nea M. că n-a știut nici dânsu′ mi-a zis: bă am aflat de voi târziu și dacă l-am băgat p-ăsta n-am vrut să-l mai schimb, am aflat de voi târziu.

S. O.: ... am plecat, lasă-ne ca să... ne rezolvăm treaba….(râde)...

M. A.: Păi și ce nu puteți să rezolvați cu mine, care-i problema?

P. F.: Ba da, cum să nu.

(...)

P. F.: Știu, da n-am fost eu cel care ... dacă aveam eu discuția directă cu dumneavoastră știam ce am de făcut.

S. O.: Auzi eu mai trec ... nu pot să-i las la ... la tine?

M. A.: Râde ...

(...)

M. A.: Pune-i ... pune-i în ceva ...pune-i în ceva și dă-i lu′ ...

S. O.: D.?

M. A.: Dă-i lui D.. Da.

S. O.: Da. Hai lasă că-ți iei...

M. A.: Pune-i în ceva și dă-i lui D.! (…)”.

Pentru a se asigura că P. F. nu va putea să vândă terenurile deținute fără a-l include în tranzacție și terenurile inculpatului S. O., acesta din urmă, la îndemnul inculpatului M. A., discută cu denunțătorul, la biroul notarului Cuțatu E., la data de 26.09.2011, despre modul de întocmire a unui contract în care amândoi să fie vânzători.

Cu această ocazia, denunțătorul îi relatează inculpatului S. O. despre discuțiile avute cu M. A., despre modul de împărțire a sumei de 1,1 milioane euro, dar și despre suma de 50.000 euro pe care i-a remis-o deja inculpatului M. A., aspecte pe care inculpatul S. O. nu le infirmă: „P. F.: El mi-a făcut un calcul, primarul M. și mi-a zis așa: Băi, 100 obligatoriu lu’ G..

S. O.: Da.

P. F.: 450 (patru sute cincizeci) lu’ A. la Jilava, și încă 450 (patru sute cincizeci) noi. După ce i-am dus contractul cu M., a zis: „C.? Două milioane jumătate?”

(…)

P. F.: Așa, am venit cu cât mi-a dat el, că mai mult de cincizeci de mii n-am avut de unde să iau. Am venit, i-am dat lui A. și pe urmă acum, m-a chemat din nou, sâmbătă sau nu știu când am fost, sâmbătă.” (vol. 4 d.u.p., filele 196 – 198).

Din nou, în discuția avută de denunțător cu inculpatul S. O., la care a participat și inculpatul M. A. din data de 27.09.2011, se relevă împrejurarea că inculpatul M. era la curent cu înțelegerea denunțătorului cu inculpatul M., despre modul de împărțirea a sumelor de bani și este interesat despre cât îi revine din aceste sume de bani:

P. F.: Nu. Am anulat-o pe aceasta de 2 milioane jumate ...

M. A.: Așa.

S. O.: și rămăsese s-o facem p-aia de un milion jumate dar costa.

M. A.: Un milion o sută!

P. F.: Un milion o sută, un milion o sută! Au zis că scad ei ce e în partea asta și să mai rămâne un milion o sută pentru ei în care nu include pe nimeni. Adică cu dumneavoastră să mă descurc și ei un milion o sută pentru ei. O pregătiseră dar n-am mai semnat-o. Deci asta a fost soluția o anulăm p-asta da′ ne-o faci p-asta și n-am mai făcut-o. Da era făcută, e făcută de notara mea de notara mea e concepută e contract de comision. Le-am dat și ...

(…)

M. A.: Ți-a dat 65 de mii i-ai dat 50(cincizeci)!

P. F.: 50(cincizeci) mi-a dat domne!

M. A.: Cum mă 50(cincizeci)! 65 ți-a dat. (…)

P. F.: Haideți să vă spun o situație: am ajuns la domn primar pentru, că am avut nevoie de suta aia de mii, n-a putut a zis bă îți dau doar 50, ok și am mai .... băiatul ăsta ...

M. A. : 65 (șaizeci și cinci) (…)

M. A. :…, da′ problemele voastre au început să devină problemele noastre pentru că în momentul când ei au discutat și au spus bă uite trebuie să facem chestia asta noi am dat drumu′ și am făcut-o, da n-a spus nimeni cu condiția că ... dacă se vinde sau nu știu ce. Nu, au spus băi trebuie făcut chestia asta și noi ne achităm imediat, da? (…)

M. A.: Ce-ai discutat cu ei e treaba ta nu mă privește, pe mine mă interesează, încă o dată îți spun, că obligațiile tale acum au devenit obligațiile mele și ale lui pentru că am deschis gura și-am spus ceva, da. Pentru că n-a zis nimeni băi cu condiția sau când se va face nu știu ce. NU, a spus bă trebuie rezolvată problema asta și asta e.

(…)

P. F.: Nu, eu i-am spus foarte clar am făcut doar cadastrele împreună și atâta tot. Și eu i-am spus atunci că am ajuns la el pentru că n-aveam de unde să fac rost de 100.000 și i-am zis băi nea M. am nevoie de 100 ca să dau acolo. Bine domne stai liniștit, garantez eu cu capul. Bine bre dacă garantezi mata cu capu′. (…)

P. F.: Atunci vorbesc cu domnul S. mâine tot ce trebuie stabilit, domn′ primar?

M. A.: Da mă da discută cu el. Am intrat în ...

P. F.: Nici nea M. n-a jucat corect că putea să spună de la început bă băiatule vino mă încoace, asta, asta, asta eu am vorbit ...

M. A.: Tu nu înțelegi că tu ești o gâscă acuma, nu te supăra că-ți spun, tu pentru ei ești o gâscă pe care au pus mâna și o jumoale cât pot de mult, ai înțeles.

P. F. : Deci domn primar eu mă achit de datorii la dumneavoastră și de ei nu mă mai interesează și gata. Mă achit de ce e la dumneavoastră și restul nu mă mai interesează”.

La data de 29.09.2011, în jurul orei 09.00, denunțătorul s-a întâlnit cu S. O. pentru a-i spune că patronii societății Triton au amânat cumpărarea terenurilor și, deci, trebuie informat primarul M. A.. Tot cu acea ocazie, denunțătorul i-a mai spus lui S. O. să-l întrebe pe primarul M. A. cât trebuie să mai dea, pentru ca acesta din urmă să nu fie supărat pe el, menționând suma de 450.000 euro, din care a dat deja 50.000 euro, afirmațiile denunțătorului fiind aprobate de S. O. (înregistrare ambientală – vol. 4 d.u.p., filele 220 – 222).

Urmare acestor discuții, trei ore mai târziu, a avut loc o întâlnire (înregistrată ambiental – vol. 4, filele 223 – 234) între martorii P. F. și S. C. și coinculpații M. A. și S. O., în cadrul căreia primarul M. A. și-a exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că vânzarea terenurilor s-ar putea realiza abia în luna decembrie 2011 sau chiar februarie 2012, reproșându-i, din nou, denunțătorului că înțelegerea dintre ei a fost că mita se va da după întocmirea planului parcelar și nu după vânzarea terenurilor.

Relevante pentru poziția și implicarea inculpatului M. A. în rezolvarea problemei planului parcelar sunt replicile acestuia: „Dacă eu îți pun vânzare din nou pe roate și oamenii îți dau banii, asta ce înseamnă că te duci să îi dai comision lu’ ăla?...(..)”, „Eu îți rezolv treaba și ăla-și încasează comisionul? Sau cum?”.

De asemenea, discuțiile între aceștia se concentrează asupra momentului în care trebuie să fie remisă mită, respectiv la momentul întocmirii planului parcelar și nu la momentul vânzării efective a terenurilor: M. A.: Ați pus niște oameni, ați pus lumea pe jar… N-ați spus nicio secundă, nimeni, atenție! Nimeni n-a condiționat nimic. Nici de vânzare, nici de nimic. Toată lumea a spus, și tu, și el, și toți au spus, în momentul când s-au făcut actele, adică parcelările, imediat se rezolvă treaba. Da? N-a spus nimeni… Băi!

P. F.: Nu.

M. A.: N-a spus nimeni “Se rezolvă când se vinde”.

P. F.: Nu. Domn primar …

M. A.: Că se poate se vinde și peste doi ani.

(…)

P. F.: Nu. Păi eu vi l-am dat pe ăla să-l citiți, ăla de două milioane jumate. Acolo scrie clar: se face plata în momentul în care există plan parcelar, cadastru și se vinde…

Inculpatul M. A. îi spune denunțătorului că a demarat întocmirea planului parcelar pentru terenurile denunțătorului numai după intervenția primarului M. A. („U.’), care a și garantat „afacerea” și nu infirmă varianta împărțirii banilor, în modalitatea descrisă de P. F.: „…o sută G., 450 la Jilava, 450 la el…” și îi condiționează întocmirea planului de trecerea în proprietatea inculpatului S. O. a celor două terenuri ce au făcut obiectul contractului fictiv de cesiune între denunțător (cedent) și S. O. (cesionar).

La data de 04.10.2011, inculpatul M. A. a mers, împreună cu inculpatul S. O., la sediul societății Triton, unde le-au cerut reprezentanților societății Triton suma de 2.000.000 de euro pentru vânzarea terenurilor cuprinse în tarlaua 25, . urma să fie împărțită astfel: un milion de euro denunțătorul și celălalt milion de euro M. A. și S. O..

Ulterior, reprezentanții . doar suma de 1.000.000 de euro, iar denunțătorul a acceptat încheierea tranzacției și în aceste condiții, dar în aceste condiții de micșorare drastică a prețului (cu mai mult timp în urmă denunțătorul prin Euroest negociase cu Triton pentru suma de 4,5 milioane euro) urma să renegocieze cuantumul mitei.

La data de 05.10.2011, începând cu ora 15.35, denunțătorul, însoțit de martorul S. C., au avut o întâlnire cu inc. S. O., în care s-au reiterat discuțiile cu privire la modul de întocmire a contractului de vânzare-cumpărare (S. O. spunând: „că la vânzare, din prețul vânzării, jumătate e al vostru jumătate e al nostru. Cât…sper să fie bine…”), cât și despre cele două întâlniri cu reprezentanții societății Triton și facilitățile pe care primarul M. A. le-a garantat societății cumpărătoare (înregistrare ambientală vol. 4d.u.p., filele 261 – 267).

Martorii P. F. și S. C. au purtat discuții cu inculpatul S. O. și în prezența notarului M. V., pentru a găsi o modalitate ca S. O. să poată vinde singur terenurile (înregistrare ambientală din data de 06.10.2011–vol.4d.u.p., fl. 268).

La întâlnirea din data de 24.11.2011 (înregistrare ambientală – intervalul orar 20:10 – 20:17; vol. 4 d.u.p., filele 327-331) S. O. reconfirmă pretențiile inculpatului M. A., la nivelul sumei de 500.000 euro, în cazul în care denunțătorul ar vinde terenurile altui cumpărător (altul decât societatea Triton), afirmând:

„ S. C.: Nu ne interesează pe noi cine, noi să ne luăm banii pe terenuri.

S. O.: Păi, da. Voi….

P. F.: 450?

S. O.: Da.

P. F.: Din care 50.

S. O.: 500, din care 50.

P. F.: 500, din care 50.

S. O.: Mi i-ați dat data trecută ca avans…

P. F.: Ok, ok, bun.

S. O.: …la o discuție în urma, când om vinde din ei se scad ce mi-ați dat.”

Așa cum am arătat mai sus, în cauză a fost realizată expertizarea înregistrărilor convorbirilor interceptate din data de 19.09.2011, cu privire la care instanța va reține concluziile expertului desemnat în cauză, din cadrul Laboratorului de Expertize Criminalistice București ( vol. V dosar instanță, filele 164 – 178), potrivit cărora, în urma analizei cu echipamentele și sistemele din dotarea INEC a înregistrărilor din datele de 18.09.2011 și 19.09.2001, nu au fost depistate urme de intervenție tehnică asupra acestora.

În absența înregistrărilor originale a datelor privind realizarea și gestiunea lor de la realizare și până la depunerea în instanță, precum și în lipsa echipamentelor tehnice utilizate la realizarea înregistrărilor din datele de 18.09.2011 și 19.09.2011, expertul criminalist a constatat că nu se poate stabili cu certitudine dacă înregistrările au fost realizate simultan cu evenimente acustice și vizuale conținute.

Pe baza constatărilor din cuprinsul raportului, că înregistrările prezintă continuitate și că sunt nealterate, se concluzionează că este foarte probabil ca înregistrările expertizate să reprezinte clone ale înregistrărilor originale, astfel încât rezultă că înregistrarea evenimentelor acustice și vizuale conținute s-a realizat simultan cu producerea acestora.

Având în vedere continuitatea înregistrării audio din 19.09.2011, aceste înregistrări audio-video sunt, de asemenea continue, iar „întreruperile” care apar între părțile acesteia, în opinia expertului desemnat, constituie un efect al acțiunii operatorului echipamentului tehnic, nicidecum al unor intervenții ulterioare realizării înregistrării.

Instanța va reține aceste concluzii ale raportului de expertiză judiciară efectuat în cauză de către expertul din cadrul Laboratorului Județean de Expertize Criminalistice București și nu concluziile expertului parte al inculpaților M. A. și M. A., pentru motivele expuse la analizarea acestui mijloc de probă, realizat cu ocazia analizei situației de fapt reținută în sarcina inculpaților M. A. și Scăețeanu I..

Conținutul interceptărilor, la care am făcut referire în expunerea situației de fapt se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, mijloace de probă ce urmează a fi expuse și analizate în cele de urmează.

Din declarațiile martorului denunțător P. F., instanța va reține ca fiind dovedite doar cele privind pretinderea de către inculpatul M. A., cu complicitatea inculpatului S. O. a sumei de 500.000 de euro drept mită, din care au fost remisă efectiv suma de 50.000 de euro, acestea coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

În concret, acesta arătă că în anul 2010 găsise un potențial cumpărător pentru acele terenuri prin firma Euroest si anume firma Triton, iar în urma discuțiilor cu patronul s-a stabilit un preț inițial de 4,5 milioane euro. După discuția cu firma Triton a mers la primăria Jilava si i-a cerut primarului M. definitivarea planului parcelar.

După câteva zile, la o altă întâlnire inculpatul M. i-a dat un alt bilețel pe care scria suma de 500.000 euro, bilețel pe care l-a restituit inculpatului, spunându-i că este de acord, iar M. i-a spus că planul parcelar urmează a fi întocmit de către o persoană de încredere după data de 1 februarie, întrucât atunci se întorcea din America aceea persoană de încredere.

A mers ulterior, de mai multe ori și s-a întâlnit cu inculpatul M. care i-a spus că nu sunt probleme legate de bani ci că sunt mai multe interese, de asemenea, i-a comunicat că întocmirea planului parcelar depinde de directoarea OCPI G.. A mers si a vorbit cu doamna G. iar aceasta mi-a spus că planul parcelar urmează a fi primit la primărie pentru a fi vizat de OCPI.

La una dintre discuții, inculpatul M. i-a spus că va merge si va discuta personal cu doamna G.. Fiind presat de timp l-a întrebat pe inculpatul Mlada ce trebuie să fac efectiv pentru a obține planul parcelar, iar acesta i-a spus să vină cu cineva de încredere.

În discuțiile pe care eu le-a avut cu Scaețeanu, acesta i-a spus că are pe cineva de încredere căreia îi spunea „ Eminența" a cărui identitate nu i-a divulgat-o precum și faptul că inculpatul M. va face ce-i spune această persoană. Inculpatul Scaețeanu i-a spus că dacă dorește să se facă planul parcelar să aducă o garanție, concretizată printr-un contract de împrumut intre P. F. și Scaețeanu. Din discuțiile avute rezulta că Scaețeanu era persoana de legătură intre aceea „ Eminență" si inculpatul M.. Garanția, si anume contractul de împrumut urma să fie întocmit pentru suma de 2,5 milioane de euro bani ce trebuiau dați pentru rezolvarea planului parcelar. Acești bani urmau a fi împărțiți între aceea „Eminență", inculpatul M. si inculpatul Scaețeanu.

După data de 1 mai inculpatul Scaețeanu, la o întâlnire pe care au avut-o în Ștefănești, i-a adus o schiță a planului parcelar. A observat că in acel plan nu erau incluse toate suprafețele pe care le dețineam iar între parcele erau intercalate alte suprafețe ce aparțineau unor persoane necunoscute. I-a spus inculpatului Scaețeanu că planul nu este in regulă și că lipsesc aproximativ 2 ha de teren . Inculpatul Scaețeanu i-a spus că va rezolva această problemă și va remedia greșelile.

P. F. a mers la inculpatul M. iar acesta i-a spus să încheie orice colaborare cu Scaețeanu pentru că nu este persoană de încredere. Inculpatul M. i-a promis că va modifica planul parcelar și i-a dat numărul de telefon al inculpatului S. pentru ca acesta să întocmească cadastrul si să aducă modificările la planul parcelar.

După discuții cu inculpatul S., acesta a întocmit alt plan parcelar in care erau remediate greșelile celui dintâi, in sensul că erau menționate toate terenurile denunțătorului, însă era introdus un alt teren in colțul acelui teren. Acel teren era foarte important întrucât pe acolo se făcea accesul și s-a înțeles cu inculpatul S. să face cadastrul in această formă.

Ulterior s-a întâlnit cu inculpatul M., acesta i-a cerut să „dea dovadă de bunăvoință” si a și fixat un termen limită la care urma să-i aducă banii, în caz contrar urmând să creeze un litigiu privind acea suprafață de teren aflată la extremitate ceea ce ar fi îngreunat întocmirea cadastrului.

L-a sunat pe L. O. care era un angajat la un bar al inculpatului M. și i-a cerut să îi împrumute cu o sumă de bani pentru a duce inculpatului M.. L. O. l-a sunat la rândul său pe inculpatul M., i-a relatat acesta aspecte, iar M. i-a spus că știe despre ce este vorba. In luna iulie-august 2011 s-a întâlnit cu inculpatul M. si inculpatul Scaețeanu, i-a arătat inculpatului M. contractul de împrumut pentru suma de 2,5 milioane euro încheiat cu Scaețeanu. Inculpatul M. a spus că de fapt suma la care se înțeleseseră era de 1 milion de euro. Din discuțiile cu acesta a rezultat că suma urma să fie împărțită astfel: 450.000 euro reveneau lui M., 450.000 euro lui M., Scaețeanu si G. R., iar 100.000 euro lui G..

De asemenea, inculpatul M. i-a spus lui L. O. să-i dea suma de 100.000 euro.

M. i-a cerut lui Scaețeanu anularea contractului de împrumut întrucât suma era foarte mare iar înțelegerea era de 1 milion de euro.

Ulterior s-a demarat procedura întocmirii cadastrului pe terenurile așa cum erau trecute in ultimul plan parcelar.

Întrucât firma Triton nu a mai fost de acord cu plata prețului inițial al vânzării cumpărării i-a adus la cunoștință inculpatului M., iar acesta i-a spus că va avea o discuție cu reprezentanții firmei Triton. Inculpatul M. i-a spus că nu trebuie să mai aibă nici o legătură cu „ Snagov-ul" întrucât el este cel ce hotărăște cu privire la această situație. Inculpatul M. a stabilit o întâlnire cu reprezentanții firmei Triton și mi-a spus că în continuare se va ocupa el de această tranzacție. De asemenea, l-a întrebat ce sumă dorește să obțină din tranzacție, denunțătorul i-a spus că un milion de euro și i-a cerut să anuleze contractul de exclusivitate încheiat cu Euroest .

Menționează că a încheiat cu inculpatul S. două contracte de cesiune pentru siguranța că inculpatul M. va primi bani. Contractele au fost încheiate la notarul M., iar prin acestea, denunțătorul a cedat inculpatului S. două suprafețe de aproximativ 2 ha poziționate in tarlaua 25, unul situat la jumătate si celelalte către un capăt. Nu a primit nici o sumă de bani pentru aceste contracte.

In august sau septembrie 2011, L. O. i-a dat suma de 50.000 euro, această sumă i-a dat-o inculpatului M. in biroul inculpatului S., acesta din urmă fiind de față.

La finalizarea cadastrului asupra terenurilor a aflat că inculpatul M. ajunsese să negocieze prețul terenului la 2 milioane euro, însă reprezentanți firmei Triton au spus că pot cumpăra doar când prețul terenului va ajunge la 1.300.000 euro. In acesta condiții i-a spus că suma pe care urma să o primească era de 450.000 euro, restul urmând să-i revine denunțătorului. P. F. a fost de acord, tranzacția urmând să fie finalizată prin intermediul inculpatului S. insă nu s-a mai finalizat nici până în prezent.

Văzând că tranzacția nu se mai finalizează a mers la firma Triton, s-a întâlnit cu martorul F., acesta insă a rămas surprins când i-a spus că este proprietarul terenului pentru că știa de la M. că proprietarul terenului este S..

Inculpatul M. A. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, arătând că de fapt inițial nu a acordat o prea mare importanță problemei pentru care P. F. venea la Primărie, pentru situația terenurilor intervenind mai multe persoane ( procurorul V., inculpatul Scăețeanu I.).

Întâlnirile ulterioare cu denunțătorul au fost determinate de amenințări cu violență fizică asupra sa sau a soției cu infestarea cu o seringă cu S..

Întâlnirile au avut loc la rugămintea inculpatului S. O. care era îngrijorat cu privire la finalizarea afacerii având în vedere că denunțătorul avea o atitudine oscilantă. De asemenea, tot la rugămintea inculpatului S. O. a luat legătura cu reprezentanții societății Triton.

Inculpatul a arătat că nu a monitorizat in nici un fel comisia locală pentru a vedea daca terenurile incluse in acest ultim plan parcelar sunt cele pentru care denunțătorul avea încheiate acele antecontracte de vânzare cumpărare și nu a avut nici o legătură și nu a cunoscut anterior discuției din septembrie 2011 despre încheierea de către S. O. a unui contract de vânzare cumpărare cu privire la unul din terenurilor aflate în extremitate și nici despre încheierea contractelor de cesiune asupra a două terenuri din cadrul parcelei.

În mai 2011 M. B. care este directorul OCPI pe țară a spus că a fost contactat personal de procurorul V. care în prezența d-nei G. a spus că e rezolvata problema acestui plan parcelar și a cerut explicit să facă presiuni asupra sa pentru a rezolva această problemă.

A mers la firma Triton pentru a discuta cu reprezentanții acesteia de pentru că eram interesat ca in . realizeze investiții de către o firmă importantă, după cum participase activ anterior în calitate de primar al comunei si la discuții cu alte firme pentru a le atrage în . Carrefour. A urmărit dezvoltarea comunei și nu a fost vorba nici un moment despre trafic de influență sau luare de mită. La a doua întâlnire cu reprezentantul firmei Triton a discutat despre vânzarea unui autoturism pe care eu îl deținea precum și de achiziționarea unui autoturism Lexus.

Nu a discutat niciodată cu inculpatul M. despre vreun comision sau beneficiu pe care să-l primească pentru întocmirea planului parcelar, convorbirile din septembrie 2011 cu inculpatul M. au fost legate doar de tranzacție, convorbiri în care M. A. spunea că P. F. se plânge că nu are banii de avans pentru a-i da inc. S. la încheierea contractului de vânzare cumpărare și că M. garantează că P. F. va plătii acești bani, reprezentând avansul.

Declarațiile inculpatului S. O. au fost oscilante pe parcursul procesului penal. Astfel, dacă inițial declarațiile acestuia au fost concordante cu cele ale inculpatului M. A., prin declarația dată în fața instanței din data de 30.01.2014, relatările sale au conturat existența unei situații cu totul schimbate.

Instanța sesizează, vizavi de veridicitatea acestora declarații că ultima declarație a inculpatului S. O. a fost dată pe fondul trimiterii în judecată a acestuia și ulterior al condamnării, ca urmare a denunțului formulat de către M. A., în dosarul nr._ al Curții de Apel București, Secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 12/10.01.2014, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită, constând în aceea că, în perioada 2009 – 2010, în repetate rânduri și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, l-a sprijinit pe inc. N. T. I., care în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, a pretins, a primit și a acceptat, pentru sine sau pentru altul, de la denunțătorul M. A. – primar al comunei Jilava, jud. I., cu titlu de mită, 3 loturi de teren intravilan ( 3 loturi de câte 1.000 mp fiecare – soții N., soții Zamfirachi și V. D. C., la care se adaugă drumul de servitute de 707 mp), în scopul de a fi soluționate favorabil primarului, dosarele aflate în instrumentarea unității de parchet pe care o conducea.

Totuși, deși este evidentă starea emoțională care l-a determinat pe inculpatul S. O. să dea declarația din 30.01.2014, aceasta se coroborează cu mijloacele de probă administrate în cauză.

Astfel, inculpatul S. O. a arătat că la solicitarea inculpatului M. A., a început demersurile pentru realizarea cadastrului terenurilor deținute de P. F. . Inculpatul a arătat că era cointeresat de realizarea cadastrului și a planului parcelar al acestor terenuri întrucât deținea și el în același lot terenuri, iar primarul M. a condiționat amplasarea terenurilor sale lângă cele ale denunțătorului de remiterea sumei de 250.000 de euro, din 500.000 de euro, întrucât restul reprezentau alte taxe, din prețul obținut în urma vânzării acestor terenuri. Despre natura acestei sume de bani pretinse de inculpatul M., care nu era coproprietar al terenurilor, inculpatul S. O. a menționat că reprezenta o taxă pe care proprietarii terenului trebuiau să o plătească ca să obțină documentațiile cadastrale.

A mai arătat că inculpatul M. A. a cerut o sumă de bani în avans, înainte, respectiv 100 mii euro, însă S. O. i-a spus că nu deține această sumă și că dacă ceea ce i-a spus P. F. este adevărat, atunci banii pe care îi va încasa ca avans la terenul respectiv, îi va remite inculpatului M. A. în totalitate. Acesta i-a spus că de acest lucru se va ocupa personal, dar că trebuie să urgenteze documentațiile pentru că are nevoie de bani.

P. F. a fost de acord ca prețul vânzării terenurilor deținute de S. O. din care să plătească un avans de 100 mii euro. La un moment dat inculpatul M., sub pretextul că are nevoie urgentă de bani, i-a solicitat 50 mii euro din 100 mii ce reprezentau avansul pentru plata prețului terenului respectiv, condiționându-i de includerea în planul parcelar, astfel încât la data de 22.07.2011 i-a plătit inculpatului M. 25 mii de euro pentru ca să rămână terenul său in planul parcelat, ocazie cu care aproximativ în aceiași zi a predat planul parcelat către oficiul de cadastru.

La presiunile și îndemnul inculpatului M. A. pentru a obține garanția că terenul va fi cumpărat de P. F., pentru a-l cointeresa și pe P. F. în a încheia tranzacția, S. O. a încheiat un contract de cesiune la data de 28.07.2011 pentru suma de 45.000 euro, din care la 01.08.2011 i-a remis 20.000 euro inculpatului M., reprezentând contravaloarea cesiunilor.

A stabilit cu P. F. ca data de 19.09.2011 că încheie contractul de vânzare cumpărare, iar suma ce trebuia plătită de P. era de 100.000 euro, diferența de până la 500.0000 euro urma să o primească în momentul în care P. ar fi încheiat un antecontract și ar fi primit avans un milion de euro.

După ce, la 03.08. 2011 a obținut de la Primăria Jilava certificatul fiscal cât și extrasul de plan parcelar, la sfârșitul lunii august a obținut documentația cadastrală.

Până pe data de 19.09.2011 P. F. a tot amânat plata, la acea dată însă documentația privind terenurile ale martorului denunțător și ale inculpatului erau finalizate, așa încât denunțătorul i-a dat suma de 50.000 de euro, stabilind ca in decurs de 2-3 zile P. să dea și restul până la 100.000 euro, urmând ca să fie revocate contractele de cesiune, de către mandatarul D. N. întrucât S. O. urma să plece din țară. Discuțiile au fost purtate în biroul inculpatului S. O. de față de M.. P. i-a dat cei 50 mii euro ambalați . pe care inc. S. i-a dat lui M. prin intermediul lui D. N.. In acest context M. i-a spus lui D.: „adu-mi asta în birou”.

Pentru a ne asigura că tranzacția se va face, a mers împreună cu M. la cumpărător, respectiv ., F. N. s-a arătat interesat până în luna august de încheierea tranzacție, însă la acel moment datorită situației pieței imobiliare și economică generale, era nevoit să fie mai rezervat și a dat de înțeles că dacă prețul ar fi mai mic ar fi interesat de continuarea tranzacției.

M. A. l-a asigurat că dacă firma va fi investitor primăria îi va sprijini, și a insistat ca să se gândească la un preț, prezentându-l pe S. O. ca unul dintre proprietari și spunând că va vorbi și cu celălalt proprietar, spunând că sunt dispuși să vândă pentru suma de 2 milioane de euro.

Această tranzacție nu a mai avut loc deoarece societatea Triton nu a avut disponibilitatea necesară și a amânat tranzacția pentru anul 2012.

Martorul S. C. a participat la o parte dintre discuțiile între inculpați cu martorul denunțător, din conținut cărora a rezultat că inculpatul M. i-a dat de înțeles lui P. F. să cumpere terenul lui S. O. cu suma de 450.000 euro întrucât anterior mai primise suma de 50.000 euro in numerar. De asemenea, cu ocazia acestei întâlnit s-a discutat ca inculpații M. si S. să rezolve problema in sensul de a vinde ei aceste terenuri cu condiția ca P. F. să treacă tot terenul pe care îl deținea pe numele lui S..

In cadrul acestei discuții inculpatul M. a spus că „ telecomanda" este la acesta și a condiționat cumpărarea terenului inculpatului S..

Din prețul total al terenului, inculpații M. si S. doreau să obțină pe terenul deținut de S. suma de 500.000 euro, din care suma de 50.000 euro fuseseră deja dați.

Din declarațiile martorelor G. R. și D. M., director general al OCPI I., respectiv inginer șef la aceeași instituție, a rezultat că inculpatul M. A., în calitatea de primar al comunei Jilava s-a interesat de mai multe ori despre situația planului parcelar depus pentru avizare, pentru tarlaua 25 din .> Împrejurarea că inculpatul M. A., împreună cu inculpatul S. O. a luat legătura cu reprezentanții firmei Triton, în momentul în care oferta acesteia de a cumpăra terenurile deținute de P. F. nu a mai fost valabilă, rezultă și din declarațiile martorului Filimion V. M., director administrativ în cadrul . SRL.

Acesta arată că în urma discuțiilor cu P. F. din noiembrie 2010, a realizat o ofertă de 14 euro pe metru pătrat, rezultând un preț total de 3,5 milioane euro pentru întreaga suprafață de teren.

In iunie 2011 societatea Euroest a informat in scris societatea Triton că ar fi gata planul parcelar, iar in august 2011 telefonic i s-a adus la cunoștință că sunt gata actele, însă la data de 25.08.2011, societatea Triton a adresat agenției un răspuns în sensul că nu mai sunt interesați de achiziționarea acelui teren.

La 4.10.2011 inculpatul M. a venit însoțit de inculpatul S. la sediul societății, i-a prezentat o hârtie și i-a spus că zona urma să se dezvolte si urma să se facă și un drum de acces. Cu acea ocazie i s-a comunicat că proprietarul terenului este domnul S.. Inculpații au făcut o ofertă cu prețul de 2 milioane euro pentru acel teren. A adus la cunoștința conducerii societății despre ofertă nouă, aceasta însă nu a fost de acord, spunând că societatea va deveni interesată când prețul va ajunge la 4 euro metrul pătrat, aspect pe care l-a comunicat inculpatului M. la telefon.

La data de 20.10.2011 inculpatul M. a venit la sediu si a făcut o ofertă de un milion de euro, ofertă care nu s-a mai finalizat.

Despre înmânarea unei sume de bani inculpatului M. A., martorul D. N. arată că în luna septembrie 2011, in biroul inculpatului S. a avut loc o discuție între inculpatul S., M. si P. F. însă nu cunoaște datele acelei discuții întrucât nu a participat.

După terminarea acelei întâlniri care s-a prelungit peste program a fost chemat de inculpatul S. care se și grăbea întrucât trebuia să plece și i-a fost înmânată o pungă. Nu cunoaște ce conținea punga însă i s-a spus să o ducă la primăria Jilava si i s-a spus să o înmâneze inculpatului M.. Imediat a mers la primăria Jilava si a înmânat acea pungă primarului M..

Arată că în alte două situații anterioare a transmis inculpatului M. sume de bani de la inculpatul S..

Menționează că banii in acele situații erau scoși de martor din bancă și dați inculpatului M..

Martorii H. T. L., M. F., T. P. și M. F. L., din care ultimul a îndeplinit funcția de viceprimar al comunei Jilava în perioada 2008 – 2011, care au făcut parte din comisia de fond funciar de la nivelul comunei, arată că întocmirea planului parcelar s-a făcut potrivit situației existente la acel moment în . multe probleme cu amplasarea terenurilor pentru care fuseseră emise titluri de proprietate.

Arată că modul de elaborare al planului parcelar pentru tarlaua 25 a fost asemănător cu al altor suprafețe de teren, aflate în aceeași situație juridică.

De asemenea, martorii menționează că inculpatul M. A. nu a impus ca întocmirea planului parcelar să se facă ilegal și nici nu a făcut presiuni în sensul întocmirii acestuia într-un anumit mod.

Desigur că instanța va reține declarațiile acestora martori, nu în sensul disculpării inculpatului M. A., așa cum acesta susține ci, în sensul că inculpatul, într-u mod suficient de abil, a profitat de împrejurarea existenței unei situații extrem de neclare cu privire la mai multe suprafețe de teren, al căror amplasament nu era realizat la nivelul anului 2011.

De altfel, membrii comisiei de fond funciar, prin cele declarate au încercat evitarea unei eventuale autoincriminări, nedorind să ateste faptul că, la nivelul comisiei, hotărârile în legătură cu repartizarea loturilor de teren și a întocmirii planului parcelar aparțineau primarului M., aspecte care ar arunca o umbră asupra propriei lor activități.

Apărările inculpatului M. A. s-au concentrat pe împrejurarea că acesta nu a solicitat în mod direct nicio sumă de bani de la denunțător, chiar a respins încercarea acestuia de a-i oferi, aspect care ar rezulta cu precădere din conținutul convorbirii purtate de inculpat cu denunțătorul, la data de 11.05.2011 ( vol. 4 dosar instanță, filele 332 – 338), în cuprinsul căreia inculpatul se adresează denunțătorului, susținând că nu i-a pretins bani: „Când Comisia Locala va dispune sa facă acel plan parcelar ...când va avea timp si posibilitatea sa o facă, îl va face si îl va trimite, fără sa-mi dai ... ti-am cerut eu vreun ban ție??? I-ai spus lu" aia ca ti-am cerut eu bani, bai !!! sunteți... ați înnebunit de tot la cap??”.(…) „Florine, deci, cu mine nu ai ce discuta decât partea legala .Ti-am spus de la început. Nu ma interesează bani, nu ma interesează nimic altceva, milioane, nu ma interesează, mulțumesc lui Dumnezeu, am. Da?”.

Totuși, instanța reține, din modalitatea în care, din întreg materialul probator rezultă că inculpatul M. A. a acționat, că acesta este o persoană extrem de abilă, cu o modalitatea de operare bine pusă la punct, care denotă de altfel o oarecare „obișnuință”, foarte atent în convorbirile purtate, fiind conștient că, fiind multe persoane implicate în rezolvarea problemei planului parcelar, crește riscul ca să fie interceptate convorbirile cu aceste persoane.

Acesta este motivul pentru care, potrivit declarației inculpatului Scăețeanu I., la una din întâlnirile pe care inculpatul M. A. le-a avut cu acesta, l-a controlat, inclusiv sub haine, pentru a depista o eventuală aparatură de interceptare, iar primirea sumelor de bani s-a realizat prin intermediul inculpatului S. O., sub aparența existenței unor raporturi juridice între acesta din urmă și martorul denunțător.

Aceeași prudență cu care a acționat inculpatul M. A. rezidă și din conținutul convorbirii la care face referire, din 11.05.2011, care trebuie însă interpretată în lumina împrejurării, care se desprinde tot din conținutul aceleași convorbiri, că denunțătorul ar fi vorbit cu un avocat despre o eventuală mită ce trebuia să o dea primarului M.: „Băi, câtă minte puteți sa aveți voi, s-o abordați pe avocata, sa încercați să dați spaga la avocata, sa-mi dea mie (…)”, dar și în contextul în care inculpatul fusese chemat la Direcția Națională Anticorupție pentru a da o declarație:

„M. A.: Pai chiar ma suna-l, sa vedem cu cine a fost la discuții. B., voi ați înnebunit de tot mă. Va duceți, promiteți milioane la lume, vorbiți, faceți, vad ca omu știe ca am fost vineri la DNA....

P. F.: Domn" primar, eu nu am promis nici un milion la nimeni.

M. A.: Ca am fost vineri la DNA... Am fost la DNA, am lăsat o hârtie la cineva, dar asta nu însemna ca am fost sa dau cu subsemnatul . Ca domle" ca avem si noi prieteni si facem. O sa-mi.., ce sa-mi facă?

P. F.: Stați ca îl sun pe S. să întreb cu cine a fost.

M. A.: Si daca n-ai fost, parca spuneai ca S. n-are nici o treaba…

P. F.: Nu are nici o treaba, el e doar pe procuri, domn" primar...”

În privința inculpatului S. O., instanța nu va reține apărarea acestuia, potrivit căreia suma de 50.000 de euro a reprezentat în realitate avansul pentru cumpărarea de către denunțător a suprafeței de 18.100 mp. În realitate, deși între martorul denunțător P. F. și inculpatul S. O. au existat discuții privind vânzarea unor terenuri, acestea au fost în sensul vânzării reciproce a unor terenuri, împrejurare care nu ar fi justificat plata unui avans de către inculpat.

De altfel, între cei doi a fost încheiat un contract, de cesiune a dreptului asupra a două terenuri deținute de către denunțător, către inculpatul S., împrejurarea care, de asemenea, nu putea naște o obligație de a plăti un preț în sarcina denunțătorului ci eventual, în sarcina inculpatului.

Instanța constată astfel că, în privința infracțiunilor de luare de mită reținută în sarcina inculpatului M. A. și de complicitate la luare de mită, reținută în sarcina inculpatului S. O., probele administrate indică, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârșirea acestor infracțiuni de către inculpați.

În privința faptele calificate prin rechizitoriu ca fiind infracțiuni de fals intelectual sub forma participației improprii și spălare a banilor, instanța constată că faptele inculpaților M. A. și M. A. constând în aceea că, inculpatul M. A. l-a determinat pe finul său, S. O., să încheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denunțătorul P. F., prin care denunțătorul să îi cedeze drepturile asupra a două imobile (terenuri) cesionarului (S. O.), contract întocmit și autentificat sub nr. 2611 la data de 28 iulie 2011 (fără vinovăție, de notarul public M. V.), prin care s-au atestat astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, deoarece, în realitate, acest contract a fost încheiat în scopul de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de luare de mită, iar pe de altă parte, prin încheierea acestui contract de cesiune (autentificat sub nr. 2611/28.07.2011), s-au transferat bunurile menționate (2 terenuri) din patrimoniul denunțătorului în patrimoniul inc. S. O., ascunzându-se astfel originea ilicită a acestora, nu constituie infracțiuni.

În privința infracțiunii de fals intelectual sub forma participației improprii, instanța constată că lipsește situația premisă necesară existenței acestei infracțiuni, iar în privința infracțiunii de spălare a banilor, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia.

Infracțiunea de fals intelectual, atât în reglementarea actuală, cât și în Codul penal din 1969, este fapta persoanei care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, întocmind un înscris oficial, alterează în cuprinsul acelui înscris adevărul pe care înscrisul trebuia să-l constate.

Totuși, săvârșirea falsului intelectual nu este posibilă și nu poate fi concepută fără preexistența unei stări de fapt care să facă necesară și să impună întocmirea unui înscris oficial.

În cauză, nu a rezultat inexistența unui raport juridic între contractanții P. F. și S. O. anterior întocmirii contractului de împrumut, ci acesta a căpătat natura unui contract simulat, care ascundea adevăratele raporturi juridice, respectiv scopul încheierii contractului de a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de trafic de luare de mită.

Încheierea unui contract simulat, cum este cazul contractului între S. O. și P. F., are ca efect inopozabilitatea acestuia față de terțe persoane, dar nu poate constitui elementul material al infracțiunii de fals intelectual ( sub forma participației improprii pentru inculpații), întrucât este o modalitate de garantare a primirii sumelor de bani de către S. O. și M. A. de la martorul denunțător.

Lipsește așadar situația premisă săvârșirii infracțiunii, contractul de cesiune neatestând o situație de fapt inexistentă, ci una cu o altă natură.

Potrivit doctrinei juridice, „un înscris oficial s-ar putea referi însă în mod fals la o premisă inexistentă, în acest caz, înscrisul oficial trebuie să fie considerat nu ca un înscris întocmit, ci ca un înscris plăsmuit în întregul său și, deci, ca un produs al unui fals material” ( Explicații teoretice ale Codului penal român, Editura Academiei Române, 2003, Ediția a II-a, vol. IV, fila 378).

În sarcina inculpaților M. A. și S. Ovidius-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în forma prev. de art. 23 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002 ( art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată ) sub forma instigării, pentru inculpatul M. A. și a autoratului, pentru inculpatul S. O. întrucât, contractul de cesiunea fost încheiat în scopul de a ascunde originea ilicită a sumelor de bani pretinse cu titlul de mită.

Instanța constată că din conținutul infracțiunilor presupus săvârșite de inculpații S. O. și M. A. lipsește chiar situația premisă a existenței sumelor de bani. Se constată că în posesia acestora nu s-au aflat sumele de bani promise de către martorul denunțător P. F.. Nu se poate astfel afirma că s-a săvârșit o infracțiune de spălare a banilor ci de „spălare a promisiunii de dare a banilor”, întrucât contractul a fost încheiat la data de 28.07.2011, pe când suma de bani cu titlu de mită de către denunțător inculpatului M. a fost efectiv remisă ulterior, la data de 19.09.2011.

De esența infracțiunii prev. de art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată este schimbarea sau transferul de bunuri. Or, în cauză, nu au existat asemenea operațiuni, întrucât nu au fost date/primite sumele de bani ci doar oferite/ primită promisiunea dării acestora.

Nu se poate reține nici săvârșirea infracțiunii sub forma tentativei, întrucât nu se poate susține că inculpații ar fi încercat schimbarea sau transferul de bunuri, operațiuni care să fi eșuat ci că, de fapt aceste operațiuni nu au existat, neexistând nicio sumă de bani care să poată fi transferată.

1. În drept:

În ceea ce privește analiza din perspectiva intrării în vigoare, începând cu data de 01.02.2014, a noului Cod penal, a legii penale mai favorabile aplicabile inculpaților M. A. și S. O., raportat la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acestora prin rechizitoriu, instanța menționează că devin aplicabile normele reglementate de art. 5 din Legea nr. 286/2009 ce reprezintă Codul penal, care prevăd că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Potrivit reglementărilor din noul Cod penal, în art. 289, ce prevede și pedepsește infracțiunea de luare de mită modifică limitele legale ale pedepsei, în sensul stabilirii unei limite maxime legale reduse, de la 3 la 10 ani, față de 3 la 12 ani, cum au fost prevăzute de reglementarea anterioară.

Pentru infracțiunea de fals intelectual, în forma participației improprii (instigare mediată) prev. și ped. de art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. 1969, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, limitele pedepsei legale se situa între 6 luni și 5 ani, în timp ce potrivit legii noi, art. 52 al. 1 C.p. rap. la art. 321 C.p. stabilește limite ale pedepsei între 1 și 5 ani, iar art. 17 din Legea nr. 78/2000 a fost abrogat și, respectiv, infracțiunea de spălare a banilor, prev. și ped. de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, era prevăzută pedeapsa de la 3 ani la 12 ani, iar prin legea nouă, în art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 se stabilesc pedepse între 3 ani și10 ani.

Pentru săvârșirea faptelor calificate prin rechizitoriu ca fiind infracțiuni de fals intelectual și spălare de bani, în formele reținute în sarcina inculpaților M. A. și S. O. însă, instanța, așa cum a menționat mai sus, constată că acestea nu sunt prevăzute de legea penală, urmând a dispune achitarea inculpaților, în conformitate cu prevederile art. 16 lit. b C.p.p.

Inculpații M. A. și S. O. au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000.

Potrivit art.4 C.p., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Se observă că infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 nu mai este incriminată, ea nemaiavând corespondent în legea nouă și reținând considerentele reținute în privința inculpaților, instanța constată că legea penal mai favorabilă, aplicabilă în cauză inculpaților M. A. și S. O. este Legea nr. 286/2009, ce reprezintă noul Codul penal, urmând a schimba calificarea juridică dată faptelor acestora, raportat la prevederile art. 289 C.p.

Așa fiind, fapta inculpatului M. A., care în calitate de primar a pretins suma de 500.000 euro denunțătorului P. F. (din care a primit 50.000 euro), în scopul de a abuza de prerogativele funcției în exercitarea atribuțiilor de serviciu și a dispune întocmirea unui plan parcelar (de către Comisia Locală de Fond Funciar) în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului (în suprafață totală de 23,8 ha) și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. rap. la art. 289 al. 1 C.p.

Fapta inculpatului S. O., care l-a sprijinit și ajutat pe primarul M. A. să obțină suma de 500.000 euro de la denunțătorul P. F., cunoscând ca această sumă reprezintă mita pe care primarul i-a pretins-o denunțătorului pentru a dispune întocmirea unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului (în suprafață totală de 23,8 ha) și amplasate unul în vecinătatea celuilalt (alipite), ajutor constând în faptul că a ținut legătura și a discutat cu denunțătorul, atât în prezența, cât și în numele nașului său M. A. (fiind desemnat de către acesta din urmă omul său de încredere), aspecte legate de terenurile în cauză și despre modul de garantare și remitere a mitei; la data de 19.09.2011, denunțătorul a dat, cu titlul de mită, suma de 50.000 euro primarului M. A., în prezența și în biroul lui S. O., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. rap. la art. 289 al. 1 C.p.

Elementul material al infracțiunii de luare de mită, îl reprezintă pretinderea sumei de 500.000 euro, din care au fost remiși 50.000 de euro denunțătorului P. F..

Inculpații au acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, pentru ca inculpatul M. A., în virtutea prerogativelor sale aferente funcției de primar al comunei Jilava, să dispună întocmirea unui plan parcelar în care să fie incluse și învecinate (alipite) toate terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, jud. I.

În privința infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969, rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, reținute în sarcina acelorași inculpați, constând în aceea că aceștia, în scopul de a obține sume mari de bani cu titlu de mită de la denunțătorul P. F., au acționat, unindu-și eforturile, pentru întocmirea unui plan parcelar și obținerea documentelor cadastrale pentru terenurile denunțătorului situate în extravilanul comunei Jilava, instanța urmează a face aplicarea prevederilor art. 4 C.p. și să constate că infracțiunea este dezincriminată.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 al. 2 C.p.p., în sensul că faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpaților M. A. și S. O. pentru infracțiunile comise de luare de mită și complicitate la luare de mită.

1. Aplicarea pedepselor

Având în vedere cele expuse, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații M. A. și S. O., cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța reține, astfel, că gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite de inculpații M. A. și S. O. este ridicat, reținând modalitatea în care inculpații, profitând de situația incertă a fondului funciar existent în . martorului denunțător o sumă de bani, precum și cuantumul mare al mitei pretinse, de 500.000 de euro.

În privința inculpaților M. A. și S. O. instanța nu a identificat niciuna din circumstanțele atenuante prevăzute de art. 75 C.p., iar aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcină, inculpatul S. O. având pe parcursul procesului penal o atitudine oscilantă.

Instanța relevă circumstanțele reale și personale ale inculpatului M. A., pe lângă cele expuse mai sus, și atitudinea procesuală a acestuia, vârsta și starea de sănătate, împrejurarea că acesta s-a folosit de funcția pe care o deținea, de primar al comunei și președinte al Comisie locale de fond funciar, pentru a obține suma de 500.000 de euro, modalitatea în care acesta, în mod deliberat a creat o situație juridică a terenurilor deținute de către denunțător, care a putut fi valorificată în sensul garantării primirii mitei, circumstanțele personale ale acestuia, faptul că este o persoană cu studii superioare, cu inteligență peste medie, folosită însă pentru asigurarea produsului infracțiunii .

Față de limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea de luare de mită (3 - 10 ani închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 7 ani închisoare, spre maximul special, reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

Pentru inculpatul S. O., instanța reține de asemenea că față de circumstanțele reale și personale ale acesteia, atitudinea procesuală, vârsta acestuia, aportul acestuia la săvârșirea infracțiunii, reținându-se că acesta urmărea obținerea pentru sine a unui avantaj material prin ajutorul dat primarului comunei Jilava la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită ( 3 - 10 ani închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta), stabilirea unui cuantum al pedepsei închisorii la 4 ani închisoare, aproape de minimul special reflectă în mod obiectiv pericolul social al faptei săvârșite și poate să îndeplinească scopul pentru care este aplicată această pedeapsă.

În ceea ce privește pedepsele complementară și accesorie, potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, de punere în aplicare a Codului penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege penală mai favorabilă.

Instanța, așa cum am arătat, a identificat ca lege penală mai favorabilă, legea penală nouă, astfel încât va face aplicarea pedepselor complementară și accesorie, potrivit dispoziții cuprinse de Codul penal în vigoare.

Potrivit art. 67 al. 1 C.p., pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiuni, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

În conformitate cu prevederile art. 65 al. 1 C.p., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b și lit. d-o C.p., a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Se impune așadar a se face o analiză comună cu privire la aplicarea pedepselor complementară și accesorie, reținând, în acest context, că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului(în cauza S. și P. contra României și în cauza Hirst contra Marii Britanii), exercițiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate.

În cauză, se constată că pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, reținută în sarcina inculpatului M. A., respectiv complicitate la luare de mită, în sarcina inculpatului S. O., este prevăzută, conform art. 289 C.p., pedeapsa interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, dar reține și că natura faptelor comise de către inculpați reflectă o atitudine de sfidare a acestora în raport cu valori sociale importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 66 lit. a și b C.pen.

Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, vor fi interzise inculpatului M. A. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei pe durata executării pedepsei principale și inculpatului S. O. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei și pe durata executării pedepsei principale.

În consecință, față de cele de mai sus, instanța:

Va schimba calificarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, astfel:

- pentru inculpatul M. A. – din infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C.pen. din 1969, rap. la art. 289 C.pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 47 C.p. rap. la art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul M. A. , din infracțiunile prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 47 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpata C. R., din infr. prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969 și art. 31 alin. 2 C.pen. din 1969 rap. la art. 289 C.pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în infr. prev. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p. și art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpata C. E. , din infracțiunile prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 290 al.1 C.p. și art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul R. G., din infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul S. O., din infr. prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infr. prev. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul Scaețeanu I., din infr. prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C.pen. din 1969 rap. la art. 289 C.pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 20 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 32 al. 1 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul B. M., din infr. prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpata S. V., din infr. prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

1. Inculpatul M. A.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., va condamn a pe inculpatul M. A. la pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatului M. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., de art. 47 C.p. rap. la art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

În baza art. 72 al.1 C.p., va deduce, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore de la 20.12.2011 la 21.12.2011 și a arestării preventive de la 23.12.2011 la 15.01.2013.

În baza art. 399 al. 1 C.p.p. rap. la art. 211 C.p.p., va menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

2. Inculpatul M. A.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 5 C.p., va condamn a pe inculpatul M. A., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatului M. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., de art. 47 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

În baza art. 72 al.1 C.p., va deduce, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore de la 20.12.2011 la 21.12.2011 și a arestării preventive de la 23.12.2011 la 15.01.2013.

În baza art. 399 al. 1 C.p.p. rap. la art. 211 C.p.p., va menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

3. Inculpata C. R.

În baza art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., va condamna inculpata C. R. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 91 C.p., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpata C. R. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 6 București sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 3 București, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 al.2 C.p.p., va atrage atenția inculpatei că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor, precum și al săvârșirii de noi infracțiuni, pe durata termenului de supraveghere, se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatei C. R. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

Va constata că inculpata a fost reținută pe o durata de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.2011.

4. Inculpata C. E.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatei C. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 290 al.1 C.p. și art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

Va constata că inculpata a fost reținută pe o durată de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.2011.

5. Inculpatul R. G.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatului R. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

Va constata că inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.2011 și arestat preventiv de la 23.12.2011 la 26.01.2012.

În conformitate cu prevederile art. 241 al. 1 lit.b C.p.p., va constata că a încetat de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

6. Inculpatul S. O.

În baza art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., va condamna pe inculpatul S. O. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatului S. O., sub aspectul săv. infr. prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., de art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Lega nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

În baza art. 72 al.1 C.p., va deduce, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.201 și arestării preventive de la 22.12.2011 la 10.02.2012.

În baza art. 399 al. 1 C.p.p. rap. la art. 211 C.p.p., va menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

7. Inculpatul Scăețeanu I.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 5 C.p., va condamna pe inculpatul Scăețeanu I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. lit. b C.p.p.,va dispune achitarea inculpatului Scăețeanu I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de art. 32 al. 1 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

8. Inculpatul B. M.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., va condamna pe inculpatul B. M., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012, art. 85 C.p. din 1969, va dispune anularea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 699/14.12.2011, de Judecătoria B., definitivă prin decizia penală nr. 628/26.03.2012 a Curții de Apel București, pe care o va contopi cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatului B. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

9. Inculpata S. V.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., va condamna pe inculpata S. V., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., va interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va dispune achitarea inculpatei S. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

În baza art. 290 al. 4 C.p., va dispune restituirea către P. F. a sumei de 50.000 de euro, echivalent în lei la cursul BNR de la data restituirii.

Menține măsura sechestrului asigurator instituită asupra bunurilor inculpatului M. A., până la concurența sumei de 50.000 de euro, prin ordonanța procurorului din data de 27.01.2012 ( vol. 10 d.u.p., filele 227-229).

În baza art. 274 al. 1 C.p.p., va obliga inculpații M. A., M. A., C. R., S. O., Scăețeanu I., B. M. și S. V. la plata a câte 40.000 de lei, cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Schimbă calificarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, astfel:

- pentru inculpatul M. A. – din infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C.pen. din 1969, rap. la art. 289 C.pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 47 C.p. rap. la art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul M. A. , din infracțiunile prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 47 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpata C. R., din infr. prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969 și art. 31 alin. 2 C.pen. din 1969 rap. la art. 289 C.pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în infr. prev. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p. și art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpata C. E. , din infracțiunile prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 290 al.1 C.p. și art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul R. G., din infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul S. O., din infr. prev. și ped. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infr. prev. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul Scaețeanu I., din infr. prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, art. 31 alin. 2 C.pen. din 1969 rap. la art. 289 C.pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 20 C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. și art. 32 al. 1 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpatul B. M., din infr. prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.;

- pentru inculpata S. V., din infr. prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C. pen. din 1969, în infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

1. Inculpatul M. A.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., condamnă pe inculpatul M. A. la pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpatul M. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., de art. 47 C.p. rap. la art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

Deduce, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore de la 20.12.2011 la 21.12.2011 și a arestării preventive de la 23.12.2011 la 15.01.2013.

Menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

2. Inculpatul M. A.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 5 C.p., condamnă pe inculpatul M. A., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpatul M. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., de art. 47 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

Deduce, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore de la 20.12.2011 la 21.12.2011 și a arestării preventive de la 23.12.2011 la 15.01.2013.

Menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

3. Inculpata C. R.

În baza art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., condamnă inculpata C. R. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 91 C.p., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpata C. R. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 6 București sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 3 București, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Atrage atenția inculpatei că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor, precum și al săvârșirii de noi infracțiuni, pe durata termenului de supraveghere, se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpata C. R. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

Constată că inculpata a fost reținută pe o durata de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.2011.

4. Inculpata C. E.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpata C. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 290 al.1 C.p. și art. 48 al.1 C.p. rap. la art. 292 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

Constată că inculpata a fost reținută pe o durată de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.2011.

5. Inculpatul R. G.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpatul R. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

Constată că inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.2011 și arestat preventiv de la 23.12.2011 la 26.01.2012.

Constată că a încetat de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

6. Inculpatul S. O.

În baza art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 al. 1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., condamnă pe inculpatul S. O. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpatul S. O., sub aspectul săv. infr. prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p., de art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Lega nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

Deduce, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore, de la data de 20.12.2011 la data de 21.12.201 și arestării preventive de la 22.12.2011 la 10.02.2012.

Menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

7. Inculpatul Scăețeanu I.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 5 C.p., condamnă pe inculpatul Scăețeanu I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. lit. b C.p.p., achită pe inculpatul Scăețeanu I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 al. 3 C.p. rap. la art. 321 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de art. 32 al. 1 C.p. rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.p. și de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

8. Inculpatul B. M.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., condamnă pe inculpatul B. M., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012, art. 85 C.p. din 1969, anulează suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 699/14.12.2011, de Judecătoria B., definitivă prin decizia penală nr. 628/26.03.2012 a Curții de Apel București, pe care o contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpatul B. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

9. Inculpata S. V.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 291 al.1 C.p., cu aplic. art. 5 C.p., condamnă pe inculpata S. V., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p. ( dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 al. 1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 al. 5 C.p.p., rap. la art. 16 lit. b C.p.p., achită pe inculpata S. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 al. 1 și 2 C.p. din 1969 rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 C.p.

În baza art. 290 al. 4 C.p., restituie numitului P. F. suma de 50.000 de euro, echivalent în lei la cursul BNR de la data restituirii.

Menține măsura sechestrului asigurator instituită asupra bunurilor inculpatului M. A., până la concurența sumei de 50.000 de euro, prin ordonanța procurorului din data de 27.01.2012 ( vol. 10 d.u.p., filele 227-229).

În baza art. 274 al. 1 C.p.p., obligă inculpații M. A., M. A., C. R., S. O., Scăețeanu I., B. M. și S. V. la plata a câte 40.000 de lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu, pentru inculpații Scăețeanu I. și B. M. în cuantum de câte 400 de lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Cu apel. executorie cu privire la dispozițiile referitoare la măsuri preventive.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.03.2014.

PREȘEDINTE,

I. C. GREFIER,

M. G.

Proces-verbal

pentru grefier M. G.

aflată în C.M. semnează

Grefier șef

Red. I.C./20.05.2014

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 434/2014....		Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 435/2014. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 928/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 703/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 387/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 434/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 435/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 187/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 414/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 416/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI