Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1975/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1975/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 1975/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

Decizia penală nr.1975

Ședința publică din data de 25.10.2013

Curtea constituită din:

Președinte: R. M.

Judecător: A. A. R.

Judecător: M. N.

Grefier: C.-M. S.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror M. M..

Pe rol, se află soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din data de 22.10.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat G. A. personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbatere.

Reprezentantul Ministerului Public critică hotărârea instanței de fond sub aspectul netemeiniciei și consideră că în mod greșit în cauză s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului apreciind că se impune ca inculpatul să fie cercetat în stare de arest preventiv. Consideră că liberarea provizorie nu este oportună având în vedere fapta pentru care este cercetat inculpatul, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, față de valoarea foarte ridicată a prejudiciului de aproximativ 670.000 euro, frecvența acestui fenomen infracțional la ora actuală,inculpatul cauzând un prejudiciu ridicat bugetului de stat. Consideră că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal se impune ca inculpatul să rămână în continuare în stare de arest preventiv. Pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii atacate și respingerea ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar.

Apărătorul ales al intimatului inculpat solicită respingerea recursului formulat de parchet având în vedere că inculpatul îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru liberarea sub control judiciar, iar din momentul luării arestării preventive și până în prezent ultimul act material efectuat în cauză datează din primul mandat, respectiv o desigilare a materialelor ridicate în urma perchezițiilor domiciliare.

Intimatul inculpat G. A., având ultimul cuvânt, arată că și-a recunoscut vina, a fost sincer și la dispoziția organelor de urmărire penală pentru a-i ajuta în anchetă și este dispus să plătească prejudiciul.

CURTEA

Prin încheierea de la data de 22.10.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală s-au dispus următoarele:

În baza art. 160 ind. 8a Cod procedură penală, admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul G. A. (fiul lui H. A. si L., născut la data de 26.12.1983 în București, domiciliat în București, . Papazoglu, nr 7, ., ., fără forme legale în București, ., ., ., sector 6, posesor CI . nr._ eliberată de SPCEP sect. 3, CNP_, arestat preventiv în baza MAP nr. 243/UP/30.08.2013 emis de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosar nr._/3/2013) și dispune liberarea acestuia sub control judiciar de sub puterea M.A.P. nr. 243/U.P. din data de 30.08.2013 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.

În baza art. 160 ind. 2 alin. 3 Cod procedură penală, pe timpul liberării provizorii, inculpatul va respecta următoarele obligații:

a) să nu depășească limita teritorială a țării decât în condițiile stabilite de Tribunalul București;

b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

c) să se prezinte la secția de poliție de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 160 ind. 2 alin. 3 ind. 1 Cod procedură penală, pe timpul liberării provizorii, inculpatul este obligat să nu se apropie de celelalte persoane cercetate în aceeași cauză, respectiv de coinculpații P. G. C. și G. B. N. și de învinuitul D. R. A. și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

În baza art. 160 ind. 2 alin. 3 ind. 2 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că la data de 11.10.2013 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția I Penală sub nr._ cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de apărătorul ales al inculpatului G. A., prin care a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar.

În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, în sensul că pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina sa nu depășește 18 ani și că nu există date din care să rezulte că, lăsat în libertate, prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, dat fiind faptul că este necunoscut cu antecedente penale și a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de urmărire penală; nu există date din care să rezultă că va mai săvârși alte fapte, că va influența martorii sau că va distruge probe. S-a arătat că are cunoștință de cazurile de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 160 ind. 2 și urm. din Codul de procedură penală.

A fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 1304/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

În completarea cererii, conform art. 160 ind. 7 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, inculpatul a arătat că își însușește cererea formulată de apărătorul ales și are cunoștință de cazurile de revocare a liberării provizorii prevăzute de lege, aspect consemnat olograf pe cerere sub semnătură.

În ședința publică de la 22.10.2013 s-a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar conform art. 160 ind. 8 alin. 1 Cod procedură penală, temei în baza căruia s-a dispus admiterea în principiu a cererii, constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art. 160 ind. 2 Cod procedură penală.

Conform art. 160 ind. 8a alin. 1 Cod procedură penală a fost ascultat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată dosarului.

Examinând actele dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 30.08.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, în dosarul nr._/3/2013, s-a admis propunerea formulată de către P. de pe lângă Tribunalul București și, în temeiul art. 149 ind. 1 Cod procedură penală în referire la art. 143 alin. 1 Cod procedură penală și la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. A. pentru o perioadă de 29 de zile, de la data de 30.08.2013 până la 27.09.2013 inclusiv.

În drept, în sarcina inculpatului G. A. s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, reținându-se faptul că, prin intermediul societății comerciale METROPOLITAN CONSTRUCT PROJECT SRL, în care deține calitatea de asociat și administrator, a înregistrat în evidențele societății operațiuni comerciale fictive cu scopul de a se sustrage de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.

În fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în perioada decembrie 2012 - iunie 2013, alături de reprezentanții altor societăți comerciale a declarat organelor fiscale activități comerciale care au dus la diminuarea sau inexistența obligațiilor de plată a TVA și impozit pe profit după cum urmează:

Decembrie 2012

. declara achiziții de la . SRL de aproximativ 2.000.000 lei fără TVA și livrări de aproximativ 1.650.000 lei către IRIS TELEVISION SRL. Mai sunt declarate achiziții de 130.000 lei de la . SRL .

. SRL declara livrări către . de 1.289.003 lei fara TVA și achiziții de la următoarele societăți:

-FAN IMPEXCOM 2000 S.R.L. de_ lei fără TVA – societate care a depus declarații fiscale în anul 2012 doar pentru lunile martie și iunie.

- . SRL de 865.000 lei fără TVA- societate care nu a depus deconturi de TVA sau declarații informative în anul 2012

-GUOMIN UNIVERSAL S.R.L.de_ lei fără TVA – societate care nu a depus declarații fiscale în anul 2012

Ianuarie 2013

. declara achiziții de la . SRL de 131.022 lei fără TVA și de la . de 589.033 fara TVA. Societatea declară livrări aproximativ egale ca achizițiile efectuate către diverse societăți comerciale.

. SRL declara livrări către . și alte societăți și achiziții de la . SRL de 412.067 lei fără TVA

. SRL și . SRL au depus declarații fiscale în luna martie 2013.

Februarie 2013

. declara achiziții de la . SRL de 146.055 lei fără TVA și de la . SRL de_ fara TVA. Societatea declară livrări către diverse societăți comerciale aproximativ egale ca sumă cu achizițiile declarate.

. SRL nu declara livrări către . iar achizițiile declarate sunt de la . SRL de 100.000 lei fără TVA și de la . SRL de_ lei fără TVA.

. SRL și . SRL au depus declarații fiscale în luna martie 2013.

Martie 2013

. declara achiziții de la . SRL de 259.526 lei fără TVA și de la . SRL de 1.003.487 fara TVA. Societatea declară livrări către diverse societăți comerciale aproximativ egale ca sumă cu achizițiile declarate.

. SRL declara livrări . de_ lei fară TVA iar achizițiile declarate sunt de la . SRL de 419.379 lei fără TVA.

. SRL declară pentru perioada ianuarie-martie 2013 livrări către . SRL de_ lei fără TVA fără a declara achiziții.

. SRL declară pentru perioada ianuarie-martie 2013 livrări către . de 1.003.487 lei fără TVA fără a declara achiziții.

Aprilie 2013

. declara achiziții de la . SRL de_ lei fără TVA și de la . SRL de_ fara TVA. Societatea declară livrări mai mici ca sumă în comparație cu achizițiile declarate.

. SRL nu declara livrări către . iar achizițiile declarate sunt de la:

- .. de_ lei fara TVA – societate care până în luna iulie 2013 nu depusese declarații fiscale pt. anul 2013

- . SRL de 80.000 lei fără TVA – societate care din luna martie nu a mai depus declarații fiscale

-ASTON DEVELOPMENT SRL de 554.205 lei fără TVA. Pentru perioada aprilie –iunie 2013 ASTON DEVELOPMENT SRL a declarat livrările către . SRL și a declarat achiziții de la . SRL de_ lei fără TVA.

Mai 2013

. declara achiziții de la . SRL de 1.202.154 lei fără TVA. Societatea declară livrări către diverse societăți comerciale aproximativ egale achizițiile declarate.

. SRL nu declara livrări către ., iar achizițiile declarate sunt de la:

-.. de_ lei fara TVA – societate care până în luna iulie 2013 nu depusese declarații fiscale pt. anul 2013

- . SRL de 580.645 lei fără TVA – societate care din luna martie nu a mai depus declarații fiscale.

Iunie 2013

. declara achiziții de la . SRL de 139.379 lei fără TVA și de la RUDDAX INSTAL G. SRL de_ lei fără TVA. Societatea declară livrări către diverse societăți comerciale mai mici în comparație cu achizițiile declarate.

. SRL declara livrări către ._ fără TVA iar achizițiile declarate sunt de la:

-. de_ lei fara TVA – societate care până în luna iulie 2013 nu depusese declarații fiscale pt. anul 2013

- . SRL de_ lei fără TVA – societate care din luna martie nu a mai depus declarații fiscale.

. SRL declară pentru perioada aprilie -iunie 2013 achiziții de_ lei fără TVA de la . SRL și livrări către diverse societăți comerciale.

Astfel, se constata ca toate societatile comerciale desfasoara/declara activitati comerciale intre ele, iar ultima societate din acest lant de operatiuni (de la care se declara achizitii) este . SRL, societate care conform bazei da date administrate de ANAF nu a depus declaratii fiscale incepand cu luna martie 2013.

În acest mod, în perioada decembrie 2012 – iunie 2013, prin evidențierea de operațiuni comerciale fictive, a fost prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 2.992.504,40 lei (aproximativ 670.000 euro).

Măsura arestării preventive a fost prelungită până la data de 27.10.2013, inclusiv.

Potrivit dispozițiilor art. 160 ind. 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Raportând situația de fapt din speță la dispozițiile legale anterior menționate, Tribunalul a reținut că limita maximă prevăzută de legiuitor pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului G. A. se încadrează în limita prevăzută de art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod procedură penală sus citat, fiind admisibilă în principiu cererea, de altfel admisă în principiu în ședința publică din data de 22.10.2013.

Totodată, instanța a reținut, din coroborarea textelor legale care reglementează măsura arestării preventive și, respectiv, liberarea provizorie sub control judiciar, văzând și Decizia nr. 17/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, că liberarea provizorie sub control judiciar presupune, prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive.

Din analiza succintă a materialului probator administrat, Tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi participat la comiterea faptei pentru care este în prezent cercetat, fiind incidente și dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.

În ce privește îndeplinirea condițiilor prev. de art. 160 ind. 2 alin. 2 Cod procedură penală, se reține că în speță nu există date din care să rezulte că inculpatul ar săvârși și alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, având în vedere că probatoriul a fost administrat, fiind ridicate toate înscrisurile relevante, unitățile de calculator și telefoanele deținute de inculpat.

Față și de circumstanțele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale și a recunoscut comiterea faptei încă de la începutul urmăririi penale, Tribunalul a reținut că sunt îndeplinite și condițiile negative prevăzute în alin. 2 al art. 160 ind. 2 Cod procedură penală.

Din analiza dispozițiilor art. 160 indice 2 alin. 2 Cod procedură penală rezultă că liberarea provizorie este o măsură facultativă, așa cum rezultă din sintagma „se poate acorda”, beneficiul liberării provizorii nefiind un drept al inculpatului, ci o vocație.

Totodată, instanța mai reține că în conformitate cu dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive este de a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau a inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei. Potrivit aceluiași articol acest scop se poate realiza prin una din cele patru măsuri preventive prevăzute la alin. 1 cu îndeplinirea condițiilor legale pentru fiecare dintre acestea.

Se mai prevede că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, deci tot prin înlăturarea privării de libertate a persoanei, ceea ce confirmă concluzia că măsura arestării preventive este una excepțională.

De asemenea, Tribunalul reține că legiuitorul a prevăzut suficiente obligații în cadrul controlului judiciar ce ar urma să fie instituit, precum și sancțiunea nerespectării acestora care constă în luarea din nou a măsurii arestării preventive.

Așa cum s-a reținut anterior, în cauză, nu există date din care să rezulte că lăsat în libertate inculpatul va comite fapte penale sau că va încerca să influențeze bunul mers al anchetei în vreunul din modurile indicate de lege.

Cât privește oportunitatea liberării sub control judiciar, respectiv a se stabili dacă se impune sau nu continuarea cercetării cu inculpatul în stare de arest preventiv ori este recomandată punerea in libertate a acestuia, sub rezerva unor garanții care să asigure buna desfășurare a procesului în continuare (situație pe care prevederile art. 160 ind. 2 Cod procedură penală o permit), Tribunalul trebuie sa aibă în vedere, pe lângă dispozițiile interne și dispozițiile CEDO, care sunt direct aplicabile în România, convenția fiind ratificată de țara noastră prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, art. 5 paragraful 3 din CEDO garantează dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau de a fi pus în liberate în cursul judecății sub rezerva unor garanții care să asigure că persoana se va prezenta la audiere.

În legătură cu aplicarea art. 5 paragraful 3, CEDO a statuat în mai multe decizii (a se vedea Stogmuler, Matznetter, Can și B contra Austriei, Letelier contra Franței, T. contra Austriei) că autoritățile juridice naționale sunt competente să cerceteze toate circumstanțele de natură să se admită sau să se înlăture existența unei veritabile exigențe de interes public care să justifice o derogare de la regula respectării libertății individuale, însă pericolul că inculpatul s-ar sustrage de la judecată nu poate fi dedus numai pe baza gravități sancțiunilor penale aplicabile acestuia pentru fapta ce face obiectul cauzei. Jurisdicțiile naționale nu trebuie să examineze de o manieră pur abstractă necesitatea de a menține privarea de libertate, limitându-se să se ia în considerare doar gravitatea infracțiunilor.

Raportând aceste norme legale la situația concretă din speță, Tribunalul a reținut că inculpatul este cercetat pentru o infracțiune ce nu prezintă un grad de pericol concret foarte ridicat, aspect ce rezultă și din limita maximă a pedepsei prevăzute de lege, respectiv 11 ani închisoare, dar mai ales din natura faptei, respectiv faptă de prejudiciu cu rezultate reversibile și nu de violență, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, conduita anterioară conformă cu normele de conviețuire socială, fiind necunoscut cu antecedente penale, împrejurarea că are un domiciliu stabil pe teritoriul României, precum și poziția sa ulterioară comiterii faptei, de recunoaștere în totalitate a faptei pentru care este cercetat.

Se mai are în vedere, de asemenea, faptul că inculpatul seaflă în stare de arest preventiv de aproximativ 2 luni de zile, suficientă, față de persoana acestuia, necunoscut cu antecedente penale, pentru a conștientiza importanța respectării dispozițiilor legale în vigoare, precum și faptul că organele de cercetare/urmărire penală, de la momentul arestării, nu a mai îndeplinit niciun act de urmărire penală, astfel încât Tribunalul a apreciat că scopul măsurii poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar, în sensul art. 136 alin. 2 Cod procedură penală.

Totodată, Tribunalul a apreciat că prin impunerea inculpatului a unor obligații, astfel cum sunt ele prevăzute de alin. 3 și alin. 3 ind. 1 ale art. 160 ind. 2 Cod procedură penală și atragerea atenției acestuia asupra dispozițiilor art. 160 ind. 10 Cod procedură penală, referitoare la revocarea liberării, sunt respectate atât drepturile acestuia, de a beneficia de un tratament juridic diferit de cel al inculpaților care nu se află la primul conflict cu legea penală, cât și necesitatea derulării corespunzătoare a procesului penal și apărării ordinii publice.

Împotriva încheierii penale a declarat recurs Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

În motivarea recursului este criticată încheierea sub aspectul netemeiniciei, considerându-se că în mod greșit în cauză s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, această măsură nefiind oportună având în vedere fapta pentru care este cercetat inculpatul, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, față de valoarea foarte ridicată a prejudiciului de aproximativ 670.000 euro, frecvența acestui fenomen infracțional la ora actuală, inculpatul cauzând un prejudiciu ridicat bugetului de stat. Se consideră că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal se impune ca inculpatul să rămână în continuare în stare de arest preventiv.

Curtea, examinând încheierea atacată și dispozițiile legale, constată că recursul declarat de Ministerul Public este fondat.

Împotriva inculpatului s-a luat măsura arestării preventive în baza art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, reținându-se faptul că, prin intermediul societății comerciale METROPOLITAN CONSTRUCT PROJECT SRL, în care deține calitatea de asociat și administrator, a înregistrat în evidențele societății operațiuni comerciale fictive cu scopul de a se sustrage de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.

Se constată astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 160 ind. 2 al.1 C.p.p., pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul fiind mai mică de 18 ani închisoare.

Decembrie 2012

. SRL declara livrări către . de 1.289.003 lei fara TVA și achiziții de la următoarele societăți:

-FAN IMPEXCOM 2000 S.R.L. de_ lei fără TVA – societate care a depus declarații fiscale în anul 2012 doar pentru lunile martie și iunie.

- . SRL de 865.000 lei fără TVA- societate care nu a depus deconturi de TVA sau declarații informative în anul 2012

-GUOMIN UNIVERSAL S.R.L.de_ lei fără TVA – societate care nu a depus declarații fiscale în anul 2012

Ianuarie 2013

. SRL declara livrări către . și alte societăți și achiziții de la . SRL de 412.067 lei fără TVA

. SRL și . SRL au depus declarații fiscale în luna martie 2013.

Februarie 2013

. SRL nu declara livrări către . iar achizițiile declarate sunt de la . SRL de 100.000 lei fără TVA și de la . SRL de_ lei fără TVA.

. SRL și . SRL au depus declarații fiscale în luna martie 2013.

Martie 2013

. SRL declara livrări . de_ lei fară TVA iar achizițiile declarate sunt de la . SRL de 419.379 lei fără TVA.

. SRL declară pentru perioada ianuarie-martie 2013 livrări către . SRL de_ lei fără TVA fără a declara achiziții.

. SRL declară pentru perioada ianuarie-martie 2013 livrări către . de 1.003.487 lei fără TVA fără a declara achiziții.

Aprilie 2013

. declara achiziții de la . SRL de_ lei fără TVA și de la . SRL de_ fara TVA. Societatea declară livrări mai mici ca sumă în comparație cu achizițiile declarate.

. SRL nu declara livrări către . iar achizițiile declarate sunt de la:

- .. de_ lei fara TVA – societate care până în luna iulie 2013 nu depusese declarații fiscale pt. anul 2013

- . SRL de 80.000 lei fără TVA – societate care din luna martie nu a mai depus declarații fiscale

Mai 2013

. declara achiziții de la . SRL de 1.202.154 lei fără TVA. Societatea declară livrări către diverse societăți comerciale aproximativ egale achizițiile declarate.

. SRL nu declara livrări către ., iar achizițiile declarate sunt de la:

-.. de_ lei fara TVA – societate care până în luna iulie 2013 nu depusese declarații fiscale pt. anul 2013

- . SRL de 580.645 lei fără TVA – societate care din luna martie nu a mai depus declarații fiscale.

Iunie 2013

. SRL declara livrări către ._ fără TVA iar achizițiile declarate sunt de la:

-. de_ lei fara TVA – societate care până în luna iulie 2013 nu depusese declarații fiscale pt. anul 2013

- . SRL de_ lei fără TVA – societate care din luna martie nu a mai depus declarații fiscale.

. SRL declară pentru perioada aprilie -iunie 2013 achiziții de_ lei fără TVA de la . SRL și livrări către diverse societăți comerciale.

În acest mod, în perioada decembrie 2012 – iunie 2013, prin evidențierea de operațiuni comerciale fictive, ar fi fost prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 2.992.504,40 lei (aproximativ 670.000 euro).

Prin încheierea din 30.08.2013 a Tribunalului București – Secția I Penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 29 de zile.

În motivarea cererii de liberare provizorie se invocă în esență faptul că nu există date din care să rezulte că, lăsat în libertate, prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, dat fiind faptul că este necunoscut cu antecedente penale și a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de urmărire penală; nu există date din care să rezultă că va mai săvârși alte fapte, că va influența martorii sau că va distruge probe.

Art. 160 ind.2 C.p.p. prevede situațiile în care nu se acordă liberarea provizorie sub control judiciar, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile art. 160 ind. 2 al.1 C.p.p. - în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Curtea constată din analiza înscrisurilor aflate la dosar că în declarațiile date până la acest moment inculpatul recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, indicând ca beneficiar al sumelor retrase pe inculpatul G. B. N.; ceilalți inculpați însă nu au colaborat în totalitate cu organele de poliție, iar complexitatea și specificul cauzei impun efectuarea de cercetări ample în special de ordin tehnic asupra înscrisurilor ridicate de la inculpat cu ocazia percheziției domiciliare, astfel că există suficiente date, la acest moment procesual, pentru a se aprecia că buna desfășurare a urmăririi penale impune menținerea inculpatului în stare de arest, fiind necesară lămurirea întregii cauze respectiv contribuția fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor.

Din interpretarea textelor de lege rezultă cu claritate că nu există o obligație a instanței de a dispune liberarea provizorie, dacă acesta nu se află în situațiile prev. de art. 160 ind.2 al.2 C.p.p., întrucât legiuitorul a prevăzut în mod expres că liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda de către instanța competentă.

Rezultă că admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar rămâne la aprecierea instanței.

Cum art. 160 ind.2 C.p.p. și următoarele nu prevăd criterii de apreciere, este evident că instanța va trebui să aibă în vedere, pe de o parte, criteriile prev. de art. 136 al.8 C.p.p. (inclusiv gravitatea și natura infracțiunii) și pe de altă parte oportunitatea lăsării în libertate a inculpatului, raportat la stadiul procesual al cauzei.

Față de situația de fapt prezentată anterior apare ca evidentă gravitatea infracțiunii în concret și pericolul pe care l-ar avea pentru ordinea publică lăsarea inculpatului în libertate; împrejurarea că în cauză sunt cercetate mai multe persoane, despre care se presupune că au constituit un grup infracțional, pentru o perioadă îndelungată de timp imprimă faptei un caracter grav, ca și urmările ce s-ar fi produs – păgubirea bugetului de stat cu o sumă ridicată - și modalitatea în care s-a desfășurat activitatea infracțională.

Din perspectiva oportunității, Curtea constată că în prezent urmărirea penală nu este finalizată, inculpatul este arestat preventiv de numai 2 luni, iar temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, pentru finalizarea cercetărilor. Astfel, numărul mare al actelor materiale, intervalul de timp în care au fost săvârșite și implicarea unui număr mare de persoane în aceste activități ilegale, așa cum s-a reținut, justifică un interval mai mare de timp pentru finalizarea urmăririi penale, și în consecință și necesitatea menținerii măsurilor preventive luate în cauză.

Împrejurarea că inculpații din cauză nu și-ar fi întrerupt activitățile ilicite fără intervenția organelor de urmărire penală constituie un argument în plus în a aprecia că lăsarea inculpatului în libertate nu este oportună la acest moment procesual; de asemenea, se impune continuarea cercetărilor pentru a se stabili contribuția fiecărei persoane cercetate în cauză la comiterea faptei.

În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, este adevărat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, însă acest fapt nu constituie un argument suficient pentru a se dispune punerea sa în libertate, în raport de gravitatea faptelor în concret și de frecvența tot mai ridicată a infracțiunilor de acest gen.

Așa fiind, Curtea, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.p.p. va admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii din data de 22.10.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr._ .

Va casa încheierea atacată și rejudecând în fond în baza art. 160 ind. 8a alin. 6 C.p.p. va respinge, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul G. A..

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuieli judiciare avansate de stat in recurs rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii din data de 22.10.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr._ .

Casează încheierea atacată și rejudecând în fond:

În baza art. 160 ind. 8a alin. 6 C.p.p. respinge, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul G. A..

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuieli judiciare avansate de stat in recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.10.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

R. M. A. A. R. M. N.

GREFIER

C. M. S.

Red RM/2 ex

25.11.2013

← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 2001/2013. Curtea de Apel...		Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1975/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1975/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI