Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 2380/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2380/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-12-2013 în dosarul nr. 2380/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
Dosar nr._ _
DECIZIA PENALĂ NR. 2380
Ședința publică din data de 31 decembrie 2013
CURTEA COMPUSĂ DIN: PREȘEDINTE - B. V. JUDECĂTOR - O. M. JUDECĂTOR - S. N.
GREFIER- E. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial București este reprezentat prin procuror G. C..
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul S. F. O. împotriva încheierii de ședință din data de 18 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a ll-a Penală, în dosarul nr._/3/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat S. F. O., personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Apărătorul din oficiu, desemnat pentru termenul de astăzi, 31 decembrie 2013 pentru a asigura asistența juridică obligatorie a recurentului inculpat S. F. O., solicită instanței să ia act de încetarea delegației față de prezența apărătorului ales al recurentului inculpat și să se dispună cu privire la acordarea onorariului parțial, așa cum prevede Protocolul nr._/2008, încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează stanței atașarea dosarului instanței de fond cu nr._/3/2013 precum și dosarul de urmărire penală nr.1561/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.
Recurentul inculpat, personal, având cuvântul, declară că își retrage recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 18 decembrie 2013.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită să se ia act de manifestarea expresă de voință a clientului său.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită să se ia act da manifestarea expresă de voință a recurentului inculpat, care, la termenul de astăzi a declarat că își retrage recursul iar, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală să-l oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului formulat în cauză, constată că: Prin încheierea de ședință din data de 18 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a ll-a Penală, în temeiul art. 1608a alin. 6 C. procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul S. F. O., cu obligarea acestuia la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul București, Secția a-ll-a Penală la data de 05.XII.2Ó13 în dosarul_/3/2013 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul S. F. O. pe q perioadă de 29 de zile, de la data de 05.XII.2013 la data de 02.1.2014.
În motivarea propunerii de dispunere a măsurii arestării preventive s-a arătat în esență că în cauză sunt întrunite exigențele dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f Cpp, respectiv că în cauză există probe și indicii conform cărora inculpatul ar fi participat la comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, instanța a reținut că prin rezoluția din data de 02.12.2013 s-a dispus începerea urmăririi penale față de S. F.-O. pentru comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea de instrumente de plată electronică, inclusiv a datelor ce permit utilizarea acestora, prev. de art. 26 CP. rap. la art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002 complicitate la acces, fără drept, la un sistem informatic, comisă în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 42 alin.1,2,3 din Legea nr. 161/2003 și complicitate la punerea în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată falsificate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 24 alin.2 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal pt. ultimele 3 infracțiuni, și cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal pentru toate infracțiunile, constând în aceea că, în anul 2013 a aderat la grupul infracțional constituit de Gera D. C., grup specializat în operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronic, punând la dispoziția membrilor grupului POS-ul obținut de la CEC Bank prin intermediul . Design SRL, în scopul efectuării de operațiuni frauduloase cu cârduri falsificate, ridicând de la instituția bancară sumele de bani obținute fraudulos, precum și bani proveniți din activitatea infracțională desfășurată de membrii grupului infracțional folosind POS-ulile ..
De asemenea la data de 04.12.2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul S. F. O. pentru comiterea infracțiunilor anterior menționate și reținerea inculpatului pentru o durată de 24 de ore, începând de la data de 04.12.2013, ora 20.50 până la data de 05.12.2013, ora 20.50.
Din probele administrate până în acest stadiu al cercetărilor a rezultat că Gera D. C. a inițiat un grup infracțional organizat specializat în operațiuni frauduloase cu cârduri bancare, la care au aderat succesiv Gheorghinaru I., Mansour Nadim, C. M., S. F. O., S. P. - A., S. D., C. L., D.-R. A.-loan, S. S. A., Hinca S. M., și o persoană neidentificată numită „Tomas", activitatea grupului fiind sprijinită de Melhelm Ornar și H. C.-L., fiind folosite în activitatea infracțională în special POS-urile obținute de la bănci prin intermediul . și . Design SRL. în luna decembrie 2012, Gheorghinaru I. a devenit unic asociat și administrator al .. Ulterior, acesta a obținut POS-uri de la mai multe instituții bancare, în scopul de a efectua tranzacții frauduloase cu cârduri. După preluarea . de către Gheorghinaru I., societatea nu a avut persoane angajate și nu a desfășurat activități comerciale.
De asemenea au mai rezultat indicii conform cu care activitatea infracțională a fost organizată și coordonată de inculpatul Gera D. C.. Acesta a procurat date ale cârdurilor bancare emise de instituții din străinătate, inclusiv prin intermediul numitului MANSOUR NADIM. Sumele de bani colectate în contul . fost transferate de Gera D. C. în conturile numiților S. Florín-O. și S. P.-A. sau au fost scoase de la ghișeele băncilor de Gheorghinaru I. și C. M.. După blocarea POS-ului de către ING Bank, GERA D. C. a continuat activitatea infracțională, prin intermediul societății comerciale . Design SRL, coordonându-l pe S. F.-O., în calitate de administrator al societății, să obțină POS-uri de la instituții bancare, făcînd în acest sens solicitări la Unicredit Tiriac Bank și CEC BANK.
Nici . Design SRL nu are angajat personal și nu a desfășurat activități comerciale.
Concomitent cu coordonarea activității de obținere a POS-ului de către . Design SRL, GERA D. C. a făcut demersuri pentru obținerea de date ale unor cârduri bancare, pentru a fi folosite fraudulos prin intermediul POS-ului. In această activitate a fost sprijinit de S. D. Mansour Nadim, C. L. și o persoană neidentificată, numită „Tomas".
Gera D. C. și Mansour Nadim, Ajutați de Melhem O. Mohamad Și H. C. L., ar fi folosit cârduri bancare frauduloase la POS-URI aparținând . PRES SRL.( numerele de cârduri transmise de Tomas pe e-mail lui Gera D. C.), . (au încercat 2 cârduri emise de bănci din Brzilia, coroborate cu discuțiile telefonice dintre Gera și Mansour, acesta spunându-i că „ nu au funcționat contractele"). După obținerea POS-ului de la CEC BANK, acesta a fost folosit pentru efectuarea de tranzacții în 07.11._13 fiind creditat contul . cu suma de 42.271 lei, valoarea totală a operațiunilor comerciale frauduloase fiind în sumă de 170.154 lei lei. Pentru a tranzacționa cârdurile falsificate Gera D. C. a fost ajutat de D.-R. A.-loan, S. S. A. și llinca S. M.. Banii au fost scoși, sub coordonarea lui Gera D. C., de S. F. O., și împărțiți ulterior între membrii grupului infracțional.
Pentru desfășurarea activității infracționale . a încheiat contracte de acceptare la plată a cârdurilor cu mai multe instituții bancare: ING BANK N.V. AMSTERDAM - SUCURSALA BUCUREȘTI, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Piraeus Bank, Alfa Bank.
Referitor la relația comercială cu ING BANK N.V. AMSTERDAM -SUCURSALA BUCUREȘTI se reține că ., prin reprezentantul legal Gheorghinaru I., a încheiat un contract de acceptare la plată a cârdurilor, astfel încât a fost pus la dispoziție un terminal POS, care a fost instalat la sediul firmei din București, ., Etaj 1, la data de 14.03.2013. Inițial acest POS permitea efectuarea de plăți doar în prezența cârdului bancar (citirea benzii magnetice sau a cipului). Ulterior, comerciantul Next T. SRL reprezentat de Gheorghinaru I., a solicitat ca POS-ul ING Bank să permită și efectuarea de plăți fără prezența fizică a cârdului, respectiv introducerea manuală a numărului de card. Solicitare a fost inițial respinsă de către bancă deoarece firma nu deținea un site funcțional, această condiție necesară pentru acordarea unui astfel de serviciu. La scurt timp Gheorghinaru I. a comunicat băncii că utilizează în relațiile comerciale desfășurate site-ul www.nexttravel.ro, deși acesta aparține altei societăți comerciale. Astfel, la data de 12.06.2013 a fost operată modificarea tehnică necesară pentru efectuarea de tranzacții prin introducerea manuală a numărului de card.
În urma unui control, instituția bancară a constatat că au fost efectuate mai multe tranzacții frauduloase la POS-ul contractat de ., cu cârduri bancare emise de diferite instituții bancare din străinătate.
La data de 18.06.2013 au fost identificate de către bancă mai multe tranzacții suspecte de fraudă, având în vedere că erau efectuate prin introducerea manuală a numărului de card, că valoarea fiecărei tranzacții era mare și că majoritatea erau refuzate de către banca emitenta. ING Bank a suspendat temporar POS-ul pană la clarificarea autenticității operațiunilor și pentru a efectua mai multe verificări.
De la data instalării POS-ului firma a încercat să efectueze tranzacții în prezența cârdului (prin citirea benzii magnetice), cât și tranzacții prin introducerea manuală a datelor confidențiale aferente unui card bancar, în valoare totală de 96.212 lei, dintre care cele care au fost reușite au fost în sumă de 22.998 lei (21.498 lei - operațiuni desfășurate prin citirea benzii magnetice și introducerea codului PIN, iar 1500 lei - operațiuni cu introducerea manuala a numărului de card). Au fost primite de la Mastercard, pana la data de 10.07.2013, refuzuri la plata pe motiv de frauda pentru un număr de 9 din cele 14 plăți efectuate prin citirea benzii magnetice și introducerea codului PIN, valoarea acesiora fiind de 15.356 lei.
Ca urmare a analizării documentelor puse la dispoziție de către ING Bank, anexate plângerii, s-au conturat următoarele aspecte: firma . a fost înființata la data de 18.01.2011, având sediu social în București, ., Etaj 1, Sector 2, obiect principal de activitate activități ale tur-operatorilor, agenție de turism, telefon sediu_. Din luna decembrie 2012 numitul Gheorghinaru I. a devenit asociat unic și administrator al ..
Din analiza desfășurătorului plăților cu cârduri bancare efectuate de firma . prin intermediul POS-ului ING Bank, în perioada 28.05._13, rezultă că nu a fost efectuată nicio plată de către titulari de bună credință, toate operațiunile fiind de natură frauduloasă, cârdurile folosite fiind emise de instituții bancare din Brazilia, Canada, Trinidad Tobago, SUA, Puerto Rico, Beirut, Singapore. Cele pentru care nu s-a finalizat plata au fost raportate ca fiind frauduloase, prin apariția unor mesaje de tipul „Card contrafăcut", „Operațiune frauduloasa, fără acord posesor card", „Nu se onorează - rețineți cârdul", „Nu se onorează", sau au fost afișate alte mesaje precum: „PIN incorect", „Fonduri insuficiente". Mai mult, cârdurile care au fost folosite la plata prin citirea benzii magnetice si introducerea codului PIN au fost toate de tip Mastercard, iar țara emitentă Brazilia. Cârdurile folosite prin simpla introducere manuală a numărului de card au fost Mastercard și V. și emise de instituții bancare din diferite țări.
Referitor la relațiile comerciale ale S.C. Next T. S.R.L. cu Banca Transilvania, din probele administrate în cauză a rezultat că . a obținut un dispozitiv „imprinter", care a fost înmânat numitului GERA C., care a fost și instruit la predarea imprinterului, la sediul ..
Folosind imprinterul Băncii Transilvania (terminal la care se pot desfășura operațiuni de acceptare la plată atât cu card prezent cât și fără card prezent) au fost efectuate în perioada 14.03._13 tranzacții frauduloase folosindu-se date ale unor cârduri bancare emise de instituții bancare din Canada și India în sumă de 8.150 lei. Suma de 4.100 lei a fost virată de bancă în contul comerciantului, iar pentru suma de 4. 050 nu a fost încasată pe contul comerciantului. Pentru alte 9 tranzacții nereușite s-au primit mesaje „nu onorați", „anunțați emitentul" „capturați cârdul", „card pierdut" sau „fonduri insuficiente".
În ceea ce privește relațiile comerciale ale . cu Banca Comercială Română s-a stabilit că prin POS-ul acestei bănci, instalat la sediul . au fost efectuate tranzacții frauduloase cu cârduri, în perioada 25.02._13 în sumă de 55.349,00 lei, cu care instituția bancară s-a constituit parte civilă. Pentru efectuarea tranzacțiilor frauduloase prin POS-ul Băncii Comerciale Române au fost folosite date ale unor cârduri bancare din Canada Usa și Australia.
Dintre cârdurile tranzacționate prin POS-ul BCR au fost semnalate mai multe cârduri ale căror date de identificare au fost găsite în adresa de poștă electronică a numitului GERA D. C., fiind trimise prin e-mail, la data de 17.05.2013 către MANSOUR NADIM, utilizator al adresei de e-mail „mnicu580(a),vhoo.. Nadim este utilizatorul acestei adrese de e-mail rezultă din convorbirea telefonică purtată de acesta cu Gera D. C. la data de 10.10.2013 când, în contextul în care trebuia să primească un mail, îi spune să trimită "pe aia cu...570, ulterior Gera primind un e-mail de la adresa „_" ). De asemenea, se mai reține, analizând e-maiului din data de 17.05.2013 că reprezintă un răspuns (replay)la un mail anterior trimis de GERA D. C., fapt ce dovedește că| acesta i-a transmis lui Mansour Nadim date ale unor cârduri bancare.
De la sediul Next T. SRL au fost ridicate, în prezența proprietarului spațiului, martora B. N., mai multe înscrisuri (care dovedesc faptul că . a încercat să intre în relații contractuale cu mai multe instituții bancare), precum și 3 POS - uri și un dispozitiv imprinter aparținând Bănci Transilvania.
Au fost recunoscute după planșă fotografică de către proprietarul spatului unde . a avut sediul, martora B. N. următoarele persoane care veneau frecvent la la sediul societății: Gera D. C., S. P. A., Gheorghinaru I., C. M. și M. R. R..
Banii virați în contul bancar al . prin utilizarea frauduloasă a cârdurilor bancare au fost transferați prin utilizarea de internet banking (utilizându-se conexiunea de internet de la locuința lui Gera D. C., acesta fiind titularul abonamentului cu furnizorul de internet ), în conturilor altor| persoane care au sprijinit activitatea infracțională - S. F. O., S. P. A. sau au fost retrași de la ghișeele băncii numerar de către GHEORGHINARU I..
Mijloacele de probă administrate până în actualul stadiu al cercetărilor permit reținerea presupunerii rezonabile conform cu care GERA D. C. l-ar fi coordonat pe S. F. O., administrator al societății, să obțină POS-uri de la instituții bancare, făcînd în acest sens solicitări la Unicredit Tiriac Bank și CEC BANK, relevante fiind în acest sens discuțiile telefonice dintre cei doi, din care reiese că S. F. O. duce la îndeplire dispozițiile date de GERA D. C., informîndu-l pe acesta din urmă despre toate activitățile referitoare la relația cu instituțiile bancare. Când a fost sunat S. F. O. de reprezentanții societății care montează POS-urile pentru CEC Bank, GERA D. C. a intervenit în discuția telefonică, prezentându-se ca reprezentant al . DESIGN SRL, și a solicitat ca POS-ul să nu fie montat la sediul societății, ci înmânat reprezentantului societății, însoțindu-l pe S. F. O. la data de 06.11.2013 să ia POS-ul.
În condițiile acestui probator administrat de la data începerii urmăririi penale în urma sesizărilor formulate de unități bancare, prin încheierea de ședință pronunțată la data de 05.12.2013 a fost admisă propunerea de arestare preventivă. După respingerea recursului formulat de inculpat, acesta, prin intermediul apărătorului ales a investit instanța cu o cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
În soluționarea temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța va avea în vedere mai întâi prevederile art.1602 alin. 1 și 2 C.pr.pen., potrivit cărora: „(1) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și al infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depășește 18 ani. (2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte."
De asemenea, instanța a reținut incidența în cauză și a dispozițiilor art.136 C.pr.pen, care prevăd că scopul măsurilor preventive îl constituie asigurarea bunei desfășurări a procesului penal sau împiedicarea sustragerii învinuitului ori inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei, acesta putând fi atins și prin liberarea provizorie, sub control judiciar ori pe cauțiune.
Așa cum a susținut și apărătorul ales al inculpatului aflat în stare de arest preventive, s-a impus a fi avută în vedere decizia nr. 17/2011 pronunțată de Î.C.C.J. în interesul legii, obligatorie conform art.4145 alin.4 C.pr.pen.: „Instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului ori inculpatului."
În consecință, examinarea pe fond a cererii de liberare provizorie presupune, mai întâi verificarea subzistenței temeiurilor în baza cărora s-a dispus arestarea preventivă; apoi verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1602 C.pr.pen., iar, în al treilea rând, verificarea aptitudinii pe care această măsură ar avea-o să asigure realizarea efectivă a scopului măsurilor preventiv
Cu privire la prima condiție, conform celor expuse mai sus, instanța a constatat că prin încheierea 13.11.2013, inculpatul a fost arestat preventiv pentru cazul prevăzut de art.148 lit.f C.pr.pen.
Din acest punct de vedere, instanța a reținut că temeiul care a stat la baza arestării preventive subzistă întrucât:
- În continuare, există indicii temeinice că inculpatul ar fi implicat în faptele de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea de instrumente de plată electronică, inclusiv a datelor ce permit utilizarea acestora, prev. de art. 26 CP. rap. la art. 27 alin. 1 din Legea nr.365/2002 complicitate la acces, fără drept, la un sistem informatic, comisă în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 42 alin.1,2,3 din Legea nr. 161/200: complicitate la punerea în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată falsificate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, ce formează obiectul cercetării în dosarul de urmărire penală 1561/D/P/2013, așa cum rezultă din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și analizat în încheierea din 05.12.2013, la care judecătorul face trimitere;
- și în prezent, inculpatul este cercetat pentru o infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și există probe privind pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă acesta, starea dedusă din gravitatea în concret a faptelor pentru care este cercetat, din valoarea extrem de ridicată a prejudiciului provocat, din numărul faptelor, din repetarea acestora la un interval scurt de timp, din caracterul organizat și modalitatea concretă de comitere.
Aceleași elemente au fost reținute și prin încheierea de arestarea preventivă din 05.12.2013, verificată și menținută în recurs, iar durata scurtă de timp până la examinarea prezentei cereri (13 zile), nu poate justifica concluzia conform cu care temeiurile arestării nu ar mai exista ori că s-ar fi schimbat în mod semnificativ.
De altfel, prin concluziile orale, apărătorul inculpatului a admis faptul că temeiurile arestării subzistă, accentuând asupra caracterului oportun al liberării provizorii.
Cu privire la condițiile din art.1602 C.pr.pen., instanța va reține că infracțiunile intenționate pentru care inculpatul este cercetat în prezenta cauză; nu sunt exceptate de la liberarea provizorie, pedepsele prevăzute fiind mai mici de limita de 18 ani, stabilită de alin. 1 al art.1602.
Cât privește necesitatea de a-l împiedica să comită alte infracțiuni, se reține că inculpatul nu are antecedente penale, însă repetarea faptelor și lipsa unei explicații plauzibile pentru implicarea în asemenea fapte (deși față de pregătirea profesională și gradul de instrucție al acestuia putea să aibă cel puțin o bănuială asupra scopului pentru care era folosit ca și persoană interpusă în anumite activități, cum ar fi extragerea unor sume de bani consistente de la unitățile bancare unde era transportat de inculpatul Gera), denotă un risc să repete fapte de natura celor reținute în sarcina sa.
Însă, lipsa altor date nu permite „cuantificarea" acestui posibil risc pentru a stabili dacă există „o necesitate" de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească infracțiuni.
Față de gradul de implicare avut în comiterea acelor pentru care este cercetat, instanța va reține deci că riscul de a comite noi infracțiuni nu este atât de evident încât să determine respingerea cererii pentru nerespectarea condiției prevăzute de art.1602 C.pr.pen.
Cu privire la aptitudinea de a asigura realizarea efectivă a scopului măsurilor preventive, din formularea art.1602, alin.2 C.pr.pen. („se poate acorda"), instanța va reține că liberarea provizorie reprezintă o vocație și nu un drept al învinuitului/inculpatului, instanța având posibilitatea să aprecieze asupra oportunității acestei măsuri, printr-un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care s-a luat arestarea preventivă, modul de săvârșire, natura infracțiunii, circumstanțele privind persoana învinuitului/inculpatului.
In același sens, dispozitivul deciziei nr. 17/2011 pronunțată de Î.C.C.J. în interesul legii, solicită instanțelor să verifice în ce măsură „buna desfășurare a procesului penal" este sau nu împiedicată de punerea în libertate provizorie. Sintagma „bună desfășurare a procesului penal" este folosită în art.136 alin. 1, art.148 și art.1602 C.pr.pen., însă niciunul dintre aceste texte nu conține de o definiție legală.
Din redacatarea art.136 alin. 1 C.pr.pen: „pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală...", rezultă că cele două noțiuni („buna desfășurare a procesului penal" și „împiedicarea sustragerii învinuitului/inculpatului") nu sunt identice, ci distincte. De asemenea, condițiile enunțate în art.1602 alin.2 C.pr.pen., sunt prevăzute distinct de buna desfășurare a procesului penal.
De aceea, în lipsa unei definiții legale, „buna desfășurare a procesului penal" nu trebuie înțeleasă într-un sens restrâns, ca referindu-se doar la asigurarea prezenței inculpatului la procesul penal, împiedicarea de a se Isustrage de la executarea pedepsei, împiedicarea zădărnicirii adevărului etc.(deoarece aceste noțiuni sunt prevăzute distinct în art.136 alin. 1, art.148 și, respectiv, art.1602 alin.2 C.pr.pen.).
Sintagma „buna desfășurare a procesului penal" are o accepțiune mai largă, ce înglobează toate celelalte noțiuni, și care cuprinde și alte elemente intrinseci sau extrinseci procesului penal (cum ar fi de exemplu, ordinea publică sau o stare de tensiune în rândul colectivității).
De altfel, și în considerentele deciziei în interesul legii anterior invocată, se reține că în absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, instanțele trebuie să se raporteze atât la elementele ce privesc faptele pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.
Se impune a fi avute în vedere probele administrate nemijlocit, gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publică demonstrat prin probe, impactul social al faptei reținute în sarcina inculpatului, limitele de pedeapsă, durata arestului, persoana inculpatului, vârsta, antecedente penale și sănătatea acestuia.
Având în vedere considerentele deciziei nr. 17/2011 pronunțate de Î.C.C.J. în interesul legii, nu pot fi primite concluziile formulate de apărătorul inculpatului în sensul că liberarea provizorie nu pune în discuție fapta, temeinicia arestării preventive sau durata detenției, acestea fiind prevăzute între elementele ce trebuie analizate la oportunitatea liberării provizorii.
Raportând toate aceste considerente de ordin teoretic la elementele decelabile în baza probatoriului administrat în prezenta cauză, instanța va reține gravitatea, în concret, a acuzației aduse inculpatului, rezultând nu doar din acceptarea de a-l ajuta pe inculpatul GERA D. C., fiind de acord să-i confere acestuia sprijinul pentru a intra în posesia sumelor de bani obținute în mod ilicit dar și din repetabilitatea faptelor și implicarea într-un grup infracțional organizat. Totodată, se reține și caracterul premeditat și organizat al faptelor (activitatea infracțională impunând implicarea mai multor persoate, stabilirea atribuțiilor fiecărui participant, alegerea unităților bancare care furnizau un anumit tip de servicii).
În privința impactului social, s-a reținut că, prin natura lor, faptele pentru care inculpatul este cercetat produc un puternic sentiment de insecuritate socială întrucât au ca rezultat păcălirea și profitarea de naivitatea persoanelor, iar pe de altă parte, pierderea încrederii publice în serviciile bancare în absența cărora nu ar fi posibilă activitatea economică zilnică. Totodată, deși inculpatul a arătat că prejudiciul provocat a fost reparat, rezonanța faptelor nu s-a stins în raport de modalitatea concretă de comitere (punând la dispoziția membrilor grupului POS-ul obținut de la CEC Bank prin intermediul . Design SRL, în scopul efectuării de operațiuni frauduloase cu cârduri falsificate, ridicând de la instituția bancară sumele de bani obținute fraudulos, precum și bani proveniți din activitatea infracțională desfășurată de membrii grupului infracțional folosind POS-ulile .), existând o stare de temere cu privire la securitatea tranzacțiilor pentru persoanele care apelează la servicii bancare de această factură.
Reacția publică împotriva unor asemenea fapte, prin care se aduce atingere încrederii și bunei-credințe a persoanelor în desfășurarea relațiilor patrimoniale, este una deosebită și solicită din partea organelor statului măsuri stricte, ferme pentru înlăturarea sentimentul de insecuritate obiectivă și restabilirea echilibrului social.
Starea de arest a inculpatului durează de 14 zile, iar actele procesuale au fost îndeplinite cu celeritate față de complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor de urmărire penală, astfel încât nu se poate concluziona că privarea de libertate ar fi depășit o durată rezonabilă.
Cu privire la circumstanțele privitoare la persoana inculpatului se reține că acestea sunt, într-adevăr, favorabile acestuia, nefiind cunoscut cu antecedente penale, având studii liceale, fiind integrat social și familial (având anterior un loc de muncă și ajutându-și bunirii la activități agricole).
Însă circumstanțele personale nu putut fi avute în vedere și valorificate distinct de celelalte elemente analizate mai sus, astfel încât să determine concluzia că liberarea provizorie ar fi oportună.
Motivele invocate, sub acest aspect, de inculpat în susținerea prezentei cereri (atitudinea de recunoaștere și colaborare cu organele judiciare, lipsa antecedentelor penale și gradul ridicat de integrare socială) nu reprezintă elemente de noutate, ci au fost invocate și analizate de către instanțele de judecată la luarea arestării preventive, și în recursul împotriva acestei încheieri.
De aceea, nu există rațiuni pentru care la acest moment, judecătorul să le dea o altă relevanță decât în precedent.
Similar celorlalte instanțe, s-a apreciat că circumstanțele personale favorabile inculpatului nu pot fi evaluate decât în contextul gravității concrete a faptelor și scopul urmărit prin luarea măsurii preventive.
Analizând comparativ toate împrejurările descrise mai sus, instanța a reținut că aspectele favorabile inculpatului sunt contrabalansate de împrejurările reale, iar, la acest moment, în aprecierea oportunității măsurii liberării provizorii au prevalentă împrejurările obiective, durata mică de timp de la data faptelor, ecoul încă actual în conștiința publică, durata arestării și stadiul anchetei, determinând concluzia că liberarea provizorie nu este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal.
Or, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a admis că la analiza detenției provizorii trebuie avute în vedere o categorie de riscuri care ar afecta ordinea publică, fie prin inducerea unui sentiment de îngrijorare în rândul publicului, fie prin crearea, menținerea sau amplificarea unei stări de tensiune în rândul colectivității. în consecință, în baza art.1608a alin.6 C.pr.pen., instanța a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, iar, în baza| art.192 alin. 2 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul S. F. O., fără a indica motivele pe care se sprijină.
La termenul de judecată din 31.XII.2013 recurentul-inculpat a declarat că își retrage recursul formulat în cauză.
Potrivit dispozițiilor art.3854 alin.2 C. proc. pen. rap. la art.369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor în fața instanței de recurs, oricare din părjj își poate retrage recursul declarat.
Constatând respectate dispozițiile menționate anterior, în sensul că nu s-a| depășit momentul până la care poate interveni declarația de retragere a recursului și văzând manifestarea neechivocă de voință a recurentului-inculpa! în sensul că își retrage calea de atac formulată, Curtea, în temeiul art. 3854 Cod procedură penală rap la art. 369 Cod procedură penală va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul S. F. O. împotriva încheierii din| data de 18.12.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a ll-a Penală iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală îl va obliga recurentul inculpat la| plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 2210/2013. Curtea de Apel... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
