Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 2386/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 2386/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-12-2013 în dosarul nr. 2386/2013

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 2386

Ședința publică din data de 31 decembrie 2013

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE - B. V.

JUDECĂTOR - O. M.

JUDECĂTOR - S. N.

GREFIER - E. C.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, este reprezentat prin procuror S. Ș..

Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de inculpații A. Ș. I. și A. F. D. împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 20 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ 13.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții inculpați A. Ș. I. și A. F. D., personal, aflați în stare de arest preventiv și asistat de apărător din oficiu, avocat B. G., cu delegație avocațială nr._/30 decembrie 2013 depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al recurenților inculpați A. Ș. I. și A. F. D., având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpaților în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar faptul că inculpatul A. Ș. I. nu are antecedente penale, nu prezintă un pericol social, motiv pentru care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor formulate, hotărârea instanței de fond a fost dispusă în condiții de temeinicie și legalitate soluționând cauza după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere întreaga activitate infracțională a acestora, iar cu privire la inculpatul A. F. D., deși aflat în penitenciar, a înțeles să-și creeze o rețea infracțională de trafic internațional de droguri de risc, droguri ce erau achiziționate din G. și introduse pe teritoriul statului român, în vederea comercializării.

Astfel că, pentru revocarea măsurii arestării preventive trebuie să se constate că arestarea preventivă a fost luată în condiții de nelegalitate, ceea ce în speță, nu este cazul și nici nu au încetat temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, respectiv disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Recurentul inculpat A. Ș. I., având cuvântul, arată că îi pare rău pentru ce a făcut, a recunoscut în totalitate și dorește să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul inculpat A. F. D., având cuvântul, arată că regretă ceea ce a făcut și nu se poate pune problema să fie judecat în stare de libertate, însă dorește ca A. Ș. I., în măsura în care se poate, acesta să fie judecat în stare de libertate.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin încheierea din 20.12.2013 Tribunalul București – Secția a II-a Penală, în temeiul art.3001 alin. 1 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților A. Ș. I. și A. F. D. și potrivit art. 3001 alin. 3 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a celor doi inculpați.

Instanța a reținut că inculpatul A. Ș. I. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, prev. și ped. de art. 7 alin. 1 rap. la art. 2 lit. b pct. 11 din Legea nr. 39/2003; trafic internațional de droguri de risc (10.07.2013), prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000; trafic internațional de droguri de risc (17.09.2013), prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000; trafic de droguri de risc (pe teritoriul Greciei, din luna septembrie 2013), prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal, iar inculpatul A. F. D. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, prev. și ped. de art. 7 alin. 1 rap. la art. 2 lit. b pct. 11 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit.a Cod penal și art. 14 lit.c din Legea nr. 143/2000; trafic internațional de droguri de risc (iulie 2013), prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 14 lit.c din Legea nr. 143/2000; trafic internațional de droguri de risc (septembrie 2013), prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 14 lit.c din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal.

În fapt, s-a reținut că în perioada iunie 2013 – septembrie 2013 inculpatul A. F. D. și inculpații A. Ș. I. și V. S. s-au constituit într-un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc.

În cadrul grupării aceștia au avut roluri bine stabilite, respectiv învinuitul A. F. D. în calitate de lider, deși se află încarcerat în penitenciar, a coordonat activitatea infracțională desfășurată de ceilalți doi inculpați, care la rândul lor au avut sarcini precise în vederea recrutării cărăușilor, respectiv învinuiții A. D. și G. M., procurării efective a drogurilor de risc din G. și introducerea lor pe teritoriul României, achitarea contravalorii acestora și recompensarea cărăușilor.

Toate aceste activități infracționale au fost desfășurate cu consimțământul și sub coordonarea învinuitului A. F. D..

S-a mai arătat că la data de 10.07.2013 inculpatul V. S. și învinuitul A. D., sub coordonarea inculpatului A. F. D. și a inculpatului A. Ș. I. s-au deplasat în G. de unde, inculpatul V. S. a cumpărat cantitatea de aproximativ 1 kg canabis, pe care prin intermediul învinuitului A. D., a introdus-o în România.

Aceste droguri au fost depistate de organele de poliție din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul Antidrog.

S-a mai arătat că inculpatul V. S. s-a întors în România ulterior expedierii coletului cu droguri prin intermediul învinuitului A. D. iar acesta din urmă, la o zi după depistarea coletului, a fugit în Spania pentru a sustrage de la o eventuală răspundere penală.

În data de 12 septembrie 2013 inculpații A. Ș. I. și V. S., sub coordonarea învinuitului A. F. D., s-au deplasat în G. în scopul achitării contravalorii unei cantități de droguri.

În data 14.09.2013, în jurul orelor 15:00 numiții A. Ș. I. și V. S. s-au întors în România, urmând ca ulterior furnizorul drogurilor să trimită in țară coletul cu droguri iar o altă persoană, identificată ulterior în persoana învinuitului G. M., să remită celor doi inculpați acest colet.

Astfel, în data de 17.09.2013 învinuitul G. M. s-a deplasat de la Tulcea la București cu un mijloc de transport în comun, având asupra sa o geantă în care se aflau mai multe produse alimentare și două cutii cu detergent în care au fost disimulate două calupuri de formă cilindrică, în care se afla cantitatea totală de 989,50 grame cannabis.

Din probele administrate în cauză a rezultat că învinuitul G. M. urma ca în data de 17.09.2013 să se întâlnească cu inculpații A. Ș. I. și V. S. pentru a le remite coletul în care erau disimulate drogurile, fapt care nu s-a mai realizat întrucât organele de urmărire l-au prins în flagrant pe acesta.

În tot acest timp, inculpatul A. F. D. a purtat mai multe discuții telefonice atât cu inculpatul A. Ș. I., cât și cu furnizorul drogurilor aflat în G., prin acestea oferind detalii esențiale care au dus la prinderea în flagrant a învinuitului G. M. și a inculpaților A. Ș. I. și V. S., care la ora prinderii în flagrant a învinuitului menționat se aflau în preajma autogării din . sector 2, pregătiți să se întâlnească cu cărăușul, locație de unde au fost ridicați de lucrătorii de poliție.

În cauză s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art.143 rap. la art.681 C.p.p. și art.148 lit.f C.p.p.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța a constatat că la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului au fost respectate condițiile de fond prevăzute de art. 136, art. 143, art. 148 lit. f C.p.p.

În cauză, instanța a constatat faptul că atât în momentul luării măsurii privative de libertate cât și pe parcursul acesteia indiciile temeinice în sensul art. 68 ind. 1 C.p.p. ale săvârșirii de către inculpați a infracțiunilor imputate existau și persistă, ele decurgând în principal din următoarele mijloace de probă: procese verbale întocmite de investigatorul sub acoperire cu nume de cod „S. C.”; procese verbale de investigații întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog; procesul verbal de redare a discuției purtate în mediul ambiental de inculpatul A. Ș. I., cu învinuitul A. F. D. (05.07.2013), interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. 716 din 21.06.2013 (filele 17-21); notele de redare rezumativă a convorbirilor telefonice, care au stat la baza depistării cantității de 941,1 grame cannabis; procesul verbal întocmit la data de 10 iulie 2013 cu ocazia depistării de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog a cantității de aproximativ 1 kg cannabis (filele 34-36); raportul de Constatare Tehnico - Științifică nr._ din 16 iulie 2013; planșa fotografică cu aspecte de la cercetarea la fața locului efectuată la data de 10 iulie 2013 în punctul de trecere a frontierei G. (filele 68-70); procesul verbal de redare a discuției purtate în mediul ambiental de inculpatul A. Ș. I., cu învinuitul A. F. D. (11.07.2013), interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. 716 din 21.06.2013 (filele 71-79); notele de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de inculpați, interceptate și înregistrate în baza autorizației emisă de Tribunalul București; procesele verbale de redare rezumativă a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de inculpați și învinuiți, interceptate și înregistrate în baza ordonanțelor provizorii nr. 265 A/2013 și 266 A/_ emise de Direcția de Investigare a Criminalității Organizate si Terorism; copia listei de pasageri din data de 12.09.2013 emisă de S.C „Lilian Expres EL – RO”, din care rezultă că în data de 12.09.2013 inculpații V. S. și A. Ș. I. s-au deplasat în G. (fila 144); copia listei de pasageri din data de 13.09.2013 emisă de S.C „ Mediteran” din care rezultă că inculpații V. S. și A. Ș. I. s-au întors din G. în România cu același mijloc de transport (filele 150-152); notele de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice; procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării supravegherii operative a inculpaților A. Ș. I. și V. S.; procesul verbal întocmit la data de 17.09.2013 de către lucrătorii de poliției din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog cu ocazia prinderii în flagrant a învinuitului G. M. ( filele 195-197); notele de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice; raportul de constatare tehnico – științifică nr._ din 07.10.2013; raportul de constatare tehnico – științifică dactiloscopică din care rezultă că urmele papilare ridicate de pe pachetele cu droguri (depistate în luna septembrie 2013) au fost create de inculpatul A. Ș. I. ( filele 205-226); declarația martorului asistent Criticu M.; declarația învinuitului G. M., răspunsul autorităților judiciare din Spania, ca urmare a solicitării de asistență judiciară internațională în materie penală (interceptarea convorbirilor telefonice și supraveghere operativă a inculpaților V. S., A. Ș. I. și A. F. D., pe teritoriul Spaniei) (filele 292-302) și celelalte înscrisuri depuse în dosarul cauzei.

Totodată, sunt îndeplinite și se mențin și condițiile prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., întrucât pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte, printre care natura și gravitatea faptei săvârșite, urmările produse etc.

Or, în speță se constată că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, care rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitatea de săvârșire, care a fost expusă mai sus.

Astfel, din modalitatea de săvârșire a infracțiunilor rezultă că inculpații s-au implicat în activitatea de achiziționare din străinătate și introducere de droguri în țară în vederea comercializării, acționând în mod profesionist și în condițiile în care inculpatul A. F. D. era încarcerat în Penitenciar iar în eventualitatea unei monitorizări din partea organelor de anchetă, au desfășurat activitatea infracțională într-un mod conspirat, folosind și persoane intermediare pentru transportul drogurilor și introducerea acestora în țară.

Nu în ultimul rând, se are în vedere recrudescența fără precedent a acestui gen de fapte, cu folosirea acestui mod de operare, în contextul în care numărul persoanelor care doresc să se implice în acest gen de activități este tot mai mare.

Prin gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite și reacția publicului la asemenea gen de infracțiuni, se impune o reacție a autorităților pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială care să justifice prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații A. Ș. I. și A. F. D., măsura fiind necesară în interesul desfășurării urmăririi penale.

Toate aceste considerente expuse mai sus, reprezintă în opinia instanței temeiuri necesare si suficiente, de natură a impune privarea in continuare de libertate a inculpaților, menținerea măsurii arestării preventive justificându-se pentru o bună desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații A. Ș. I. și A. F. D., criticând-o pentru greșita menținere a stării de arest preventiv.

Inculpații susțin că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, inculpatul A. Ș. I. nu are antecedente penale, așa încât lăsarea în libertate a inculpaților nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Solicită aplicarea unei alte măsuri mai puțin severe – prev. de art. 145 ori de art.145/1 Cod procedură penală.

Curtea, examinând potrivit art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală recursurile inculpaților, constată că acestea nu sunt întemeiate.

Măsura dispusă de instanța fondului este rezultatul verificării legalității și temeiniciei arestării preventive la sesizarea instanței prin trimiterea în judecată a inculpaților, potrivit dispozițiilor art. 3001 alin.1 Cod procedură penală. Cu această ocazie instanța a verificat – pe baza întregului material probator administrat în cauză în faza de urmărire penală – existența temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și subzistența acestora și care impun în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, aceasta, întrucât cercetarea judecătorească urmează a fi efectuată în mod nemijlocit de către instanță.

Din probele administrate în cauză se constată că instanța de fond a reținut corect că sunt îndeplinite cerințele art. 143 și ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, cum și subzistența în continuare a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar dovezile existente (menționate în încheiere) conduc la constatarea participării inculpaților la comiterea infracțiunilor, aceștia recunoscând împrejurările comiterii faptei, după cum, reiese și existenței unui pericol concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a acestuia, potrivit cerințelor art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Pericolul concret pentru ordinea publică în ipoteza arătată este relevat de natura infracțiunilor de trafic de droguri de risc, natura drogului traficat, cantitate de droguri (aproximativ 1 kg de cannabis), modul organizat al inculpaților care introduceau ilegal droguri în România și apoi în penitenciar pentru a fi distribuite persoanelor aflate în executarea unor pedepse cu închisoare, după cum se relevă existența unui cerc relațional specific, dispus și capabil să asigure traficarea drogurilor, ceea ce arată că acesta poate fi repus în funcțiune dacă inculpații ar fi puși în libertate. Această împrejurare ar contribui atât la neprezervarea ordinei de drept, dar și la nerespectarea cerințelor art. 136 alin. 1 și 8 Cod procedură penală, privind buna desfășurare a procesului penal, fiind justificată menținerea stării de arest preventiv.

Așa fiind și cum din oficiu nu se constată motive de nelegalitate, urmează a respinge ca nefondate recursurile inculpaților potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și a art. 69 din

Legea nr. 51/1995.…

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.385/15 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A. Ș. I. și A. F. D., împotriva încheierii din data de 20 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală, în dosarul nr._ 13.

În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul avocatului din oficiu de câte 100 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 decembrie 2013

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

B. V. O. M. S. N.

GREFIER,

E. C.

Red. N.S.

Dact.G.P.

2 ex.

Red. G. C. – Tribunalul București – Secția a II-a Penală

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 2386/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI