Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1679/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1679/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 1679/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1679/A
Ședința publică din data de 09 decembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.-R.
JUDECĂTOR: D. D.
GREFIER: I. C. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror N. A.-M..
Pe rol, se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București împotriva Sentinței penale nr.613/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 02.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta Decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la datele de 09.12.2015, astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.613 din 01.10.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 1 București a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev.de art.336 alin.1 C.p. în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art.87 alin.1 din O.U.G. 195/2002, rep..
În temeiul art.336 alin.1 C.p. din 2009 cu aplic. art.374 alin.4 și 396 alin.10 C.p.p., cu referire la art.5 C.p. a fost condamnat inculpatul I. F. (fiul lui C. și T., născut la data 27.01.1983 în București, domiciliat în București, . nr.17, sector 1, posesor C.I. . nr._, CNP_), la pedeapsa de 140 zile-amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
În baza art.61 alin.2 C.p. s-a stabilit cuantumul corespunzător unei zile-amendă la suma de 10 lei, inculpatul fiind obligat să plătească suma totală de 1.400 lei.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.63 C.p., privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte.
Totodată, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, pe situația de fapt, că la data de 21.07.2013, în jurul orelor 0100, organele de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Brigada de Poliție Rutieră, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au procedat la oprirea autoturismului marca Daewoo, cu nr. de înmatriculare_, ocazie cu care au stabilit identitatea conducătorului auto, în persoana inculpatului I. F..
Întrucât aceasta emana vapori de alcool s-a procedat la testarea sa cu aparatul etilotest stabilindu-se că avea o concentrație de 0,81 mg/l alcool în aerul expirat.
Ulterior inculpatul a fost condus la I.N.M.L. unde s-a stabilit că acesta avea în sânge la ora 01.35, o alcoolemie de 1,50 gr.%o, iar la ora 0235, o alcoolemie de 1,35 gr.%o, așa cum a rezultat din buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr.1661 din data de 22.07.2013.
Pentru stabilirea alcoolemiei la momentul depistării, în cauză s-a dispus și efectuat raportul de expertiza medico-legală nr.419/i/2014 din care a rezultat că inculpatul putea avea o concentrație de circa 1,55 gr.%o în descreștere.
Situația de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale respectiv: procesul verbal de depistare, rezultatul testării cu aparatul etilotest, buletin de examinare toxicologică, raport de expertiză medico legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, declarațiile inculpatului, declarație martor.
Astfel, din procesul verbal de depistare încheiat la data 21.07.2013 în prezența martorului asistent, semnat de inculpat fără obiecțiuni, a rezultat că inculpatul a condus autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_ pe un drum public, iar din rezultatul testării cu aparatul etilotest, buletinul de examinare clinică și declarațiile inculpatului a reieșit că anterior acesta consumase băuturi alcoolice.
Totodată din expertiza medico legală nr.419/i/2014 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei a reieșit că numitul I. F. avea o concentrație de circa 1,55 gr.%o la momentul depistării.
Instanța a concluzionat că probele administrate în dosar se coroborează și demonstrează în mod indubitabil că inculpatul se face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa.
Privitor la legea aplicabilă în cauză, instanța de fond a reținut dispozițiile art.15 alin.2 din Constituția României, conform cărora “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile” și art.5 din Legea 286/2009 privind Codul Penal, conform cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Pentru a determina legea penală mai favorabilă instanța s-a raportat la o . elemente, respectiv: condițiile de incirminare, cuantumul sau conținutul pedepselor, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare participație și la recidivă.
Astfel, s-a reținut succesiunea de legi penale în timp iar în ceea ce privește data săvârșirii faptei, instanța a constatat că infracțiunea de care a fost acuzat inculpatul a fost săvârșită la data de 12.08.2012, anterior intrării în vigoare a noului Cod Penal.
Atât art.87 din O.U.G. nr.195/2002 cât și art.336 alin.1 C.p. incriminează conducerea unui vehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, existând o continuitate între cele două legislații, mai mult instanța constată că între cele două reglementări nu există nicio diferență legiuitorul preferând sa transpună în Noul Cod Penal vechea legiuire intru totul.
Totodată, instanța de fond a avut în vedere decizia nr. 265/6 mai 2014, publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014, prin care Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile
Având în vedere că, potrivit art. 147 alin. 4 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, instanța a constatat că singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile în cauza de față este prin stabilirea, în mod concret, a mecanismului de răspundere penală conform ambelor coduri și de a aplica inculpatului mecanismul răspunderii penale cel mai favorabil.
Ca o chestiune prealabilă, instanța de fond a constatat că limitele de pedeapsă prevăzute atât în O.U.G nr.195/2002, cât și în art.336 alin.1 C.pen. 2009 pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt aceleași – respectiv închisoarea de la unu la 5 ani (de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare cu aplicarea art.396 alin.10 C.proc.pen. ca urmare a recunoașterii faptei de către inculpat și solicitarea sa admisă de instanță de a fi judecat potrivit procedurii recunoașterii învinuirii). Având în vedere faptul că art.336 alin.1 din C.p. reglementează posibilitatea aplicării unei amenzi penale, la o primă analiză legea mai favorabilă ar fi noul Cod Penal, însă instanța de fond a continuat raționamentul raportat la modul de comitere al faptei precum și la circumstanțele personale ale inculpatului, pentru a stabili o eventuală pedeapsă considerata necesară a fi aplicată inculpatului, apreciind ca prin limitarea la simpla posibilitate a aplicării amenzii contravenționale nu poate determina legea penală mai favorabilă.
Analizând circumstanțele reale de comitere a faptei de care inculpatul a fost acuzat, instanța de fond a considerat că aceasta prezintă un pericol social redus.
Astfel, raportat la nivelul alcoolemiei în valoare de 1,55 gr.%o, instanța a considerat că valoarea acesteia este scăzută față de valoarea care delimitează răspunderea contravențională de cea penală.
Totodată conducerea sub influența băuturilor alcoolice a fost comisă în jurul orei 0100, într-o zi de sâmbătă, astfel încât pericolul concret pentru ceilalți participanți la trafic a fost unul foarte redus, reținând ora înaintată, fiind de la sine înțeles că traficul auto era aproape inexistent iar riscul accidentării unui pieton reprezenta o eventualitate puțin probabilă.
De asemenea instanța a reținut că inculpatul nu a produs un eveniment rutier.
Un motiv în plus l-a constituit faptul că în conformitate cu buletinul de examinare clinică a rezultat că inculpatul avea atenția concentrată și judecata coerentă, o comportare ordonată și era orientat în spațiu astfel încât capacitatea fizică de a conduce nu era cu mult diminuată.
De asemenea la dosar au fost depuse mai multe caracterizări favorabile de mai multe persoane, de la mai multe locuri de muncă precum și dovada că acesta este donator de sânge.
Toate înscrisurile în circumstanțiere și faptul că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii așa cum a fost descrisă în rechizitoriu au convins instanța de judecată că inculpatul este o persoană integrată în societate, că acesta a realizat necesitatea respectării normelor de conviețuire socială iar săvârșirea infracțiunii de care este acuzat reprezintă o întâmplare în conduita sa, motiv pentru care judecătorul cauzei pe fond s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu amendă penală.
Așa fiind, instanța a considerat că legea penală mai favorabilă este noul Cod Penal și drept consecință a respins cererea de schimbare încadrării juridice a faptei invocată din oficiu.
Cuantumul amenzii a fost stabilit prin sistemul zilelor-amendă iar la stabilirea numărului zilelor-amendă au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Astfel, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă a fost stabilit ținându-se seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale acestuia față de persoanele aflate în întreținerea sa.
Astfel conform noului Cod Penal, numărul zilelor amendă ce ar putea fi aplicate inculpatului este cuprins între 135 de zile 225 zile, ca urmare a aplicării dispozițiilor prev. de art.396 alin.10 C.p.p.
Pentru motivele arătate anterior instanța de fond a considerat necesară stabilirea unei pedepse de 140 de zile amendă raportat la infracțiunea săvârșită de inculpat.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului I. F., la data de la data de 21.07.2013, în jurul orelor 01.00, a condus autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_, pe Calea Griviței, având o îmbibație alcoolică de 1,55 gr.%o, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prev. de art.336 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p.
În ceea ce privește modul de executare a pedepsei instanța de fond a considerat că se impune executarea efectivă, pentru a atrage atenția asupra necesității respectării normelor sociale.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, criticând hotărârea primei instanțe pentru netemeinicie sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate inculpatului, în condițiile în care natura și gravitatea infracțiunii deduse judecății reclamau o pedeapsă considerabil mai aspră și suspendarea condiționată a pedepsei conform art.81-86 din vechiul Cod penal sau cu beneficiul amânării aplicării pedepsei conform art.83-90 din Codul penal în vigoare. În subsidiar, s-a solicitat majorarea cuantumului amenzii penale
În calea de atac a apelului, reprezentanta Ministerului Public a modificat apelul declarat de parchet, în parte, pe motiv de nelegalitate a hotărârii, arătând că în mod greșit inculpatul a fost condamnat la 140 zile-amendă, punctul-amendă fiind de 10 lei, iar condamnarea ar fi trebuit să vizeze amenda penală formată dintr-un număr de zile înmulțit cu suma aferentă unei zile-amendă, motiv pentru care a solicitat majorarea amenzii la 1.800 lei, reprezentând echivalentul a 180 zile-amendă înmulțite cu 10 lei - cuantumul corespunzător unei zile-amendă.
Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, apelul fiind devolutiv conform art.417 alin.2 C.p.p., Curtea constată și reține următoarele:
În examenul propriu asupra cauzei, Curtea constată că instanța de fond, în urma coroborării probelor administrate în cauză, a reținut în mod corect situația de fapt, conform căreia a data de 21.07.2013, în jurul orelor 01.00, inculpatul a condus autoturismul marca Daewoo, cu numărul de înmatriculare_, pe Calea Griviței, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,55 g ‰ .
Situația de fapt s-a conturat în urma coroborării probatoriului administrat la urmărire penală cu declarația de recunoaștere a inculpatului și dovedește dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta de care este acuzat.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei inculpatului, Curtea constată că în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.336 al. 1 C.p.
De asemenea, în mod legal a constatat instanța de fond că legea penală mai favorabilă inculpatului este legea penală nouă, având în vedere faptul că legea nouă prevede ca pedeapsă alternativă și amenda penală, pedeapsă la care va fi condamnat inculpatul pentru considerentele pe care le vom expune.
Curtea constată însă că, în mod greșit, instanța de fond a condamnat inculpatul la 140 zile-amendă pentru infracțiunea prev. de 336 al. 1 C.p.
Conform art. 53 C.p. pedepsele principale sunt detențiunea pe viață, închisoarea și amenda, iar conform art. 61 C.p., amenda penală constă în suma de bani, pe care condamnatul este obligat să o plătească statului.
Interpretând aceste dispoziții legale, se constată că, atunci când inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, trebuie să fie menționată o sumă de bani pe care acesta este obligat să o plătească statului, condamnarea neputându-se face la zile-amendă.
Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată că instanța de fond a aplicat o pedeapsă care este în limitele legale prevăzute.
Astfel, conform art. 61 al. 4 C.p., limitele speciale ale zilelor amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani. Or, conform art. 336 al. 1 C.p. pedeapsa prevăzută de lege este închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă, așadar pedeapsa este mai mare de 2 ani închisoare, prin urmare limitele de pedeapsă sunt între 180 și 300 de zile-amendă.
Curtea, pentru a stabili limitele pedepsei amenzii se va raporta la pedeapsa prevăzută de lege, astfel cum este definită de art. 187 C.p., fără a lua în considerare cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 al. 10 C.p.p..
Această cauză de reducere a pedepsei amenzii cu 1/4 se va aplica limitelor cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, astfel încât, în mod corect, instanța de fond a constat că limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 135 și 225 de zile – amendă.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, se observă că, prin stabilirea unei număr de 140 zile-amendă, instanța de fond s-a orientat spre minim în aplicarea pedepsei.
Curtea, în dezacord cu instanța de fond, apreciază că, față de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, care se referă la alcoolemia de 1,5 g ‰, pe care Curtea o apreciază ca fiind ridicată, se impune orientarea pedepsei aplicate spre mediu.
În acest sens, chiar dacă fapta este săvârșită noaptea, la ora 1:00,m, inculpatul a condus pe un drum public principal în orașul București, unde chiar și în timpul nopții, circulația rutieră, dar și pietonală se desfășoară într-un mod destul de intens. Nu trebuie omis faptul că reflexele conducătorilor auto și atenția scad în timpul nopții, când, de asemenea vizibilitatea nu mai este la fel de bună, astfel încât pericolul faptei nu se poate considera mai mic.
Curtea va ține cont de circumstanțele personale favorabile ale inculpatului în individualizarea pedepsei, dar de asemenea și de faptul că inculpatul nu a justificat în niciun mod faptul că, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul mașinii.
De aceea stabilirea unui număr de 180 zile amendă este proporțională și justificată, raportat la criteriile de individualizare prev. de art. 74 C.p.
În mod just a stabilit instanța de fond o sumă de 10 lei corespunzătoare unei zile amendă, raportat la situația materială a inculpatului, care este angajat ca lăcătuș construcții metalice și nu este căsătorit.
Nu trebuie omis nici faptul că inculpatul, având în vedere modificarea motivelor de apel de către reprezentanta Ministerului Public, a fost de acord cu admiterea apelului și majorarea pedepsei amenzii la 1800 lei.
Pentru aceste motive, Curtea va condamna pe inculpatul I. F. la amendă penală în cuantum de 1.800 lei reprezentând echivalentul a 180 de zile amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Va atrage atenția inculpatului asupra art.63 al.1 și 3 C.p. care prevede că, dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare și, în cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.613/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 pct.2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București împotriva sentinței penale nr. 613/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:
În baza art.336 al. 1 C.p. cu aplic. art.396 al.10 C.p.p. rap. la art.61 al.1 C.p. rap. la art.61 al.2, al.3 și al.4 lit. c C.p. condamnă pe inculpatul I. F. la amendă penală în cuantum de 1.800 lei reprezentând echivalentul a 180 de zile amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Atrage atenția inculpatului asupra art.63 al.1 și 3 C.p. care prevede că, dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare și, în cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.613/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 decembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. M.-R. D. D.
GREFIER,
I. C. M.
Red.A.M.R./Th.red.C.V.M.-ex.5/05.01.2016
Judecătoria sectorului 1 București – judecător D. B. A.
| ← Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 54/2016. Curtea de... → |
|---|
