Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 575/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 575/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 575/2015
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.575
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. D. G.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă Tribunalul Călărași împotriva încheierii din data de 23.11.2015, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Penală în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
- intimata-inculpată N. T., personal (legitimată CI . nr._), aflată sub control judiciar și asistată de apărător din oficiu, avocat H. P., în baza delegației nr._ din data de 25.11.2015 atașată la dosar;
- intimații-inculpați D. G. și D. M., personal (legitimați CI . nr._ și, respectiv CI . nr._), aflați sub control judiciar și asistați de apărător ales, avocat D. L. M., în baza delegației nr._ din data de 26.11.2015 atașată la dosar;
- intimatul-inculpat D. F., personal, aflat sub control judiciar și asistat de apărător ales, avocat M. V., în baza delegației nr._ din data de 26.11.2015 atașată la dosar;
- intimatul-inculpat N. M. G., personal (legitimat CI . nr._), aflat sub control judiciar și asistat de apărător din oficiu, avocat Chiorsacu A. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat B. G., în baza delegației nr._ din data de 25.11.2015 atașată la dosar;
- intimata-inculpată P. S. A., personal (legitimată CI . nr._), aflată sub control judiciar și asistată de apărător din oficiu, avocat Silberman R., în baza delegației nr._ din data de 25.11.2015 atașată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public critică încheierea din data de 23.11.2015, prin care s-a dispus revocarea măsurii preventive a controlului judiciar în ceea ce îi privește pe cei șase inculpați.
Consideră că în mod greșit s-a dispus o astfel de soluție, întrucât nu s-au schimbat în nici un mod temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv la menținerea acestei măsuri.
În raport de complexitatea deosebită a cauzei, de numărul foarte mare de persoane implicate apreciază că durata de timp rezonabilă în nici un caz nu a fost depășită, cercetarea judecătorească fiind la debut.
Ținând cont de gravitatea deosebită a faptelor, modul elaborat în care au acționat inculpații, scopul urmărit apreciază că toate acestea conduc la concluzia că pentru buna desfășurare a procesului penal este necesară luarea unei măsuri preventive.
Solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată de P., desființarea în parte a încheierii contestate și, rejudecând, menținerea măsurii controlului judiciar în ceea ce îi privește pe cei șase inculpați.
Apărătorul din oficiu al intimatei-inculpată N. T., având cuvântul, solicită respingerea contestației Parchetului, ca fiind nefondată.
Consideră că prezenta contestație nu este temeinic motivată, critica adusă încheierii neconstituind un motiv de admitere a acestei contestații, întrucât nu se fac referiri la pericolul care l-ar prezenta inculpata N. T. dacă s-ar afla în stare de libertate.
Apreciază că nu există dovezi că inculpata s-ar sustrage sau că ar încerca să impieteze buna desfășurare a procesului penal.
Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că față de gravitatea faptelor măsura controlului judiciar nu mai este proporțională și nu se mai impune a fi menținută, motiv pentru care a și fost revocată.
Apărătorul ales al intimaților-inculpați D. G. și D. M., având cuvântul, solicită respingerea contestației Parchetului, ca fiind neîntemeiată.
Cu privire la susținerile reprezentantului Ministerului Public, precizează că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, ci instanța de fond a considerat că nu mai este necesară la acest moment procesual menținerea măsurii controlului judiciar.
Arată că durata rezonabilă este relativă și așa a fost apreciată de către instanța de fond, raportându-se în mod special la o cauză CEDO.
Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu se mai impune menținerea acestei măsuri la acest moment procesual întrucât scopul prev. de art.202 alin.1 Cpp poate fi atins și fără această măsură preventivă. Astfel, consideră că buna desfășurare a procesului penal nu poate fi influențată, având în vedere că, așa cum a reținut judecătorul fondului, marea majoritate a probelor sunt constituite din înscrisuri la care inculpații nu ar putea să modifice absolut nimic, iar martorii nu au legătură cu acești inculpați.
Mai arată că inculpații s-au prezentat de fiecare dată când au fost chemați și au dat declarații și înainte de instituirea acestei măsuri preventive.
Consideră că judecătorul fondului în mod corect a apreciat și prin prisma conduitei inculpaților dinainte de săvârșirea acestor fapte.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat D. F., având cuvântul, achiesează la susținerile celor doi antevorbitori ai săi.
Consideră că s-a apreciat în mod corect că procesul se poate desfășura în bune condiții și scopul poate fi atins și fără a se mai menține măsura controlului judiciar dispusă față de inculpați.
Arată că inculpatul D. F. s-a prezentat ori de câte ori a fost chemat în fața instanței de judecată și nu a încălcat nici o dispoziție care i-a fost impusă prin măsura controlului judiciar.
Solicită respingerea contestației Parchetului, întrucât inculpatul nu are un loc de muncă și nu se poate angaja întrucât trebuie să se prezinte la organul de supraveghere.
Precizează că nu poate influența martorii din cauză, întrucât acuzațiile aduse inculpatului au legătură numai cu înscrisuri, procesul penal putându-se desfășura în bune condiții.
Depune la dosar speță din programul Ecris cu privire la măsura controlului judiciar.
Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat N. M. G., având cuvântul, solicită respingerea contestației Parchetului, menținerea încheierii instanței de fond, care în mod corect a apreciat că la acest moment nu se mai impune menținerea măsurii controlului judiciar dispusă față de inculpat.
Totodată, s-a apreciat în mod corect că menținerea măsurii controlului judiciar nu mai este necesară pentru realizarea scopului prev. de art.202 Cpp.
Solicită a se avea în vedere atitudinea procesuală a inculpatului, în sensul că a respectat toate obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa, considerând astfel că inculpatul nu are cum să influențeze buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul din oficiu al intimatei-inculpată P. S. A., având cuvântul, solicită respingerea contestației Parchetului, ca fiind neîntemeiată și menținerea ca temeinică și legală a încheierii contestate. Apreciază că instanța de fond a motivat foarte clar și pertinent toate aspectele invocate.
Intimata-inculpată N. T., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.
Intimatul-inculpat D. G., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.
Intimatul-inculpat D. M., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.
Intimatul-inculpat N. M. G., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.
Intimata-inculpată P. S. A., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.
Intimatul-inculpat D. F., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 23.11.2015, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Penală (dosar nr._ 15), în baza art.362 Cod procedură penală raportat la art.208 Cod procedură penală și art.242 alin.1 Cod procedură penală, s-a dispus revocarea măsurii preventive a controlului judiciar privind pe inculpații N. T., D. F., N. M. G., D. M., D. G. și P. S. A., măsură luată la data de 11.03.2015 prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. și au fost înlăturate obligațiile impuse inculpaților.
Pentru a dispune astfel, Judecătorul de la tribunal a constatat că, la momentul procesual examinat, nu se mai impune menținerea controlului judiciar față de cei șase inculpați întrucât urmărirea penală a fost finalizată, a trecut de procedura camerei preliminare, dosarul aflându-se în faza de cercetare judecătorească și nu există nicio dovadă că inculpații s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau influențarea martorilor.
S-a arătat că, în faza de urmărire penală au fost administrate probatorii, fiind luate declarații de inculpați, declarații martori, înscrisuri și expertize astfel că, dosarul bazându-se în cea mai mare parte pe înscrisuri, ca probe, nu există vreo dovadă că, prin ridicarea controlului judiciar inculpații ar încerca îngreunarea aflării adevărului, aceste probe aflându-se deja la dispoziția instanței.
De asemenea, s-a reținut că inculpații s-au prezentat la instanța de judecată și după trecerea cauzei în faza de judecată, fără a încerca să tergiverseze în vreun fel cauza.
S-a avut în vedere și aspectul că revocarea controlului judiciar sau menținerea acestuia, trebuie examinată și în raport cu dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și a art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenția menționată. Conform art.2 paragrafele 2 și 3 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție, orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa, iar exercitarea acestui drept nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.
De asemenea, s-a mai arătat că instanța dispune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, dacă constată că măsura preventivă nu mai poate fi considerată necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia, cum este cazul în care inculpații au respectat întocmai obligațiile dispuse, s-au prezentat la fiecare termen al dosarului, atât în faza de urmărire penală, pe cameră preliminară și în fața instanței.
În ceea ce privește necesitatea menținerii măsurii preventive într-o societate democratică, instanța europeană a statuat că prevederile aplicabile într-un stat trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăți democratice, în special preeminența dreptului, iar pe de altă parte, autoritățile judiciare naționale pot dispune restrângerea libertății de mișcare a unei persoane cu respectarea necesității proporționalității măsurii și a scopului pentru care aceasta a fost aplicată.
Față de aceste dispoziții europene, dar și față de prevederile codului de procedură penală, Tribunalul a apreciat că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea măsurii controlului judiciar, în condițiile în care aceasta reprezintă o măsură restrictivă de libertate, cu caracter de excepție, iar constatarea că în cauză există indicii care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele pentru care sunt cercetați, nu este suficientă și nu justifică prin ea însăși, menținerea măsurii.
Totodată, s-a avut în vedere conduita procesuală a inculpaților, înainte de a se dispune față de ei această măsură preventivă, dar și ulterior acesteia, aceștia prezentându-se la toate chemările organului de urmărire penală, respectând întocmai dispozițiile acestuia, precum și a obligațiilor dispuse, în condițiile în care se efectuează cercetări din aprilie 2014, toate acestea constituie garanții suficiente că buna desfășurare a procesului penal, nu va fi împiedecată în niciun fel, iar derularea cercetării judecătorești poate fi realizată în continuare și fără a se dispune o restrângere a libertății de mișcare a inculpaților.
Durata extinsă a măsurii controlului judiciar, poate dobândi un caracter nerezonabil dacă, în raport cu gravitatea faptelor, complexitatea cauzei, probatoriul rămas a fi efectuat, comportamentul procesual al inculpatului, se dovedește a fi o măsură disproporționată față de scopul urmărit, cel al bunei derulări a procesului penal.
Față de toate cele menționate, s-a constatat că inculpaților le-a fost restrâns dreptul la libera circulație, pentru o durată apreciată de tribunal, ca suficientă – din luna martie 2015, chiar dacă inculpații sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni grave, natura acuzațiilor nu poate constitui un temei pentru restrângerea unor drepturi pentru o durată mare de timp, întrucât orice persoană are vocația de a fi judecată într-un termen rezonabil, pentru a se evita menținerea ei într-o stare de nesiguranță, cu privire la situația sa pentru o perioadă de timp prea mare (C.E.D.O, cauza Wemhhof c/a R.F.G.), cu atât mai mult cu cât acuzațiile penale sunt însoțite de o restrângere a dreptului la libera circulație.
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, a formulat contestație P. de pe lângă Tribunalul Călărași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, sub aspectul greșitei dispuneri a revocării măsurii preventive a controlului judiciar.
Ministerul Public a arătat pe larg, în scris, motivele prezentei căi de atac, depuse la dosar la filele 4-7, pe care le-a susținut oral, astfel cum s-a menționat în partea introductivă a prezentei.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință contestate, prin prisma criticilor invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată contestația formulată, ca fiind întemeiată și o admite, ca atare, în considerarea următoarelor argumente:
Măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată pentru intimații din speță, în data de 11 martie 2015, prin Ordonanța nr.236/P/2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind prelungită și menținută succesiv, ultima data, prin Decizia penală nr.521/Co din data de 2 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală (dosar nr._ 15/a1.
Inculpații (intimați în speță) N. T., D. F., N. M. G., D. M., D. G. și P. S. A. sunt cercetați, alături de alți 5 coinculpați, în cadrul dosarului cu nr._ 15 aflat pe rolul Tribunalului Călărași și pentru care, prin Încheierea nr.1093/C din data de 30 septembrie 2015 (dosar nr._ ) a Curții de Apel București – Secția I Penală, s-a dispus începerea judecății, pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare a banilor și fals în declarații.
Situația de fapt a presupuselor infracțiuni este descrisă pe larg în actul de sesizare a instanței, ce a fost comunicat fiecărui inculpat pentru a formula cereri și excepții.
Reevaluând temeiurile care au impus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpați și ulterior prelungirea și menținerea acestei măsuri, Curtea constată că, la acest moment procesual în care se află cauza, respectiv momentul de debut a cercetării judecătorești, acestea subzistă și se impune menținerea măsurii preventive dispuse.
În cauză, sunt incidente dispozițiile art.208 Cpp rap la art.207 alin. 4 teza I Cod procedură penală, conform cărora menținerea temeiurilor care au determinat luarea, prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar în fazele de urmărire penală și cameră preliminară determină cu necesitate menținerea acesteia și în faza de judecată.
Practic, se mențin integral toate temeiurile care au legitimat aplicarea controlului judiciar față de cei 6 inculpați, existând un ansamblu de date și informații care justifică suspiciunea rezonabilă că aceștia au comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată - raportându-se la condițiile legale stipulate în art. 211 alin. 1 Cpp cu trimitere la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, infracțiunile reprezintă un număr însemnat de fapte penale și de acte materiale infracționale, iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune cu necesitate menținerea controlului judiciar și a obligațiilor aferente acestuia pentru fiecare inculpat în parte.
De asemenea, în speță, nu au încetat temeiurile care au determinat aplicarea controlului judiciar, după cum nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea sau netemeinicia măsurii și niciunul dintre cei 6 inculpați nu a invocat apariția unor temeiuri noi.
Condiția referitoare Ia necesitatea măsurii preventive este îndeplinită, măsura fiind necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal prin exercitarea unui control asupra deplasărilor și relațiilor inculpaților, precum și pentru împiedicarea acestora de a intra în legătură cu ceilalți coinculpați, cu martorii și cu celelalte persoane cercetate.
Necesitatea menținerii măsurii preventive a controlului judiciar este pe deplin justificată de multitudinea infracțiunilor comise de cei 6 coinculpați de o manieră conspirativă, pe parcursul unei durate de timp semnificative, cu urmări extrem de grave și cu un prejudiciu estimat Ia o sumă considerabilă în dauna instituției statului.
Având în vedere situația de fapt a infracțiunilor comise, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriul ce a fost comunicat participanților procesuali, față de natura și gravitatea presupuselor infracțiuni pentru care inculpații sunt cercetați, contribuția concretă a fiecăruia în derularea pretinsei activități infracționale, cât și față de complexitatea cauzei, Curtea constată că acestea sunt elemente determinante care conduc la incidența dispozițiilor procesual penale privitoare la menținerea măsurii preventive.
În acest context, din probele administrate în ambele faze ale procesului penal, rezultă - în continuare - suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Chiar dacă nu este finalizată cercetarea judecătorească, presupunerea rezonabilă că inculpații au comis pretinsele infracțiuni de care sunt acuzați nu s-a modificat.
Menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, cu precizarea clară a motivelor de menținere a acestei măsurii, nu aduce atingere, la acest moment procesual, în mod nejustificat, drepturilor inculpaților, întrucât nu se poate considera că necesitatea de a impune această măsură se va diminua inevitabil prin trecerea timpului.
Chiar și prin menținerea măsurii controlului judiciar, se păstrează un just echilibru între cerințele de interes general și drepturile inculpaților.
Motivele invocate de tribunal la revocarea măsurii și de către apărătorii inculpaților în fața Curții, vizând - în esență - circumstanțele personale, comportamentul adecvat al inculpaților pe parcursul măsurii preventive, inconvenientele măsurii preventive, dar și durata de timp a acesteia, nu sunt de natură a justifica aprecierea rezonabilă în sensul că nu se impune menținerea măsurii controlului judiciar, fiind destul de probabil ca, în cazul lipsei unor minime măsuri de control, aceștia să încerce zădărnicirea aflării adevărului prin realizarea de înțelegeri frauduloase între ei sau prin influențarea martorilor ce au fost audiați sau care vor fi mai fi de audiat în cauză, având în vedere și legăturile dintre ei și chiar raporturile care au permis o anume conduită.
Ca și o consecință a celor mai sus arătate, cu privire la necesitatea și oportunitatea menținerii măsurii preventive care operează în prezent, Curtea constată că revocarea măsurii controlului judiciar nu este întemeiată, impunându-se menținerea acesteia, având în vedere și împrejurarea că inculpații trebuie să respecte anumite obligații, iar una dintre acestea este de nu a lua legătura cu persoanele cercetate și cu martorii audiați în prezenta cauză.
Totodată, Curtea reamintește că respectarea obligațiilor impuse de lege nu se datorează bunăvoinței acestora, ci rigorii legii, care prevede că încălcarea acestora cu rea credință, poate duce la înlocuirea cu o altă măsură preventivă mai severă.
Faptul că la acest moment procesual măsura ar fi lipsită de scop, întrucât cauza a trecut de faza urmăririi penale și a camerei preliminare este doar o opinie, însă aceasta nu este bazată pe datele concrete ale speței, iar măsura nu este menținută din obișnuință, ci potrivit îndeplinirii condițiilor prevăzute în normele legale și ca urmare a motivelor ce au dus la existența prezentului proces.
În ceea ce privește durata rezonabilă a măsurii controlului judiciar, Curtea constată că aceasta se menține în limite legale și rezonabile, în condițiile în care durata acesteia nu a depășit termenul legal de 5 ani, iar cauza este una complexă, față de natura și gravitatea acuzațiilor, de multitudinea de persoane audiate, de ritmicitatea cercetării judecătorești efectuate până în prezent, dar și de scopurile legitime, deja menționate, care au impus măsura respectivă.
În ceea ce privește protocolul CEDO invocat, Curtea arată că necesitatea menținerii acestei măsurii rezultă tocmai din scopul precizat de legiuitor, respectiv acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal și de a proteja ordinea publică, fiind real și dreptul la libera circulație statuat în normativele comunitare și cele naționale, însă ceea ce nu trebuie omis este aceea că intimații din speță au o calitate în acest proces, respectiv pe aceea de inculpați.
Toate aceste considerente reclamă cu necesitate restricționarea libertății de mișcare a inculpaților care este în mod evident proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse acestora, derularea procesului penal constituind un interes public real, care justifică menținerea măsurii preventive luată, care prevalează libertății de mișcare a inculpaților, libertate care de altfel nu este decât limitat îngrădită și nu interzisă în totalitate.
Așadar, în dezacord cu judecătorul de la fond, Curtea constată și reține că nu se impune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la inculpații N. T., D. G., D. M., D. F., N. M. G. și P. S. A., astfel că, în temeiul art.4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul Călărași, va desființa încheierea din data de 23 noiembrie 2015 a Tribunalului Călărași – Secția penală (dosar nr._ 15) și, rejudecând, va constata legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus față de intimații din speță, măsură ce va fi menținută.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea art.275 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul Călărași.
Desființează încheierea din data de 23.11.2015, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._ 15 și, rejudecând:
În baza art.362 c.p.p. combinat cu art. 208 c.p.p. constată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpații N. T., D. G., D. M., D. F., N. M. G. și P. S. A., măsură pe care o menține.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul avocatului din oficiu pentru inculpații N. T., N. M. G. și P. S. A. ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.11.2015
PREȘEDINTE,
M. D. G.
GREFIER,
D. T.
red.M.D.G.
dact.L.G.
ex.2
red.C.M.G.-Trib.Călărași
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
