Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 18/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 18/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 18/CO
Ședința publică din data de 12.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: S. C.
GREFIER: I. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost legal reprezentat de procuror L. I..
Pe rol se află soluționarea apelurilor formulate de P. de pe lângă Tribunalul Călărași și condamnatul J. G. A. împotriva sentinței penale nr. 167/16.10.2014 a Tribunalului Călărași, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul personal, în stare de detenție, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat G. I., care depune delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/06.01.2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Curteaconstată că obiectul prezentei cauze îl constituie, în realitate, cerere de contopire a două pedepse, formulată de către condamnatul J. G. A., astfel încât apreciază că prezenta cale de atac a fost eronat calificată ca fiind apel, în realitate fiind vorba de o contestație declarată împotriva sentinței penale nr. 167/16.10.2014 a Tribunalului Călărași. Prin urmare, în conformitate cu disp. art. 99 alineatul 31 din HCSM nr. 387/2005 privind Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, dispune recalificarea căii de atac ca fiind contestație, ce urmează a fi soluționată în complet de unic judecător, respectiv completul aferent președintelui acestui complet.
În mod subsecvent, Curtea dispune rectificarea calității procesuale a apelantului J. G. A., în sensul că acesta este contestator – condamnat și nu apelant – inculpat, cum din eroare s-a consemnat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea contestației formulate de P. de pe lângă Tribunalul Călărași și desființarea în integralitate atât a sentinței penale nr. 167/16.10.2014 a Tribunalului Călărași, cât și a încheierii de îndreptare a erorii materiale din 17.10.2014 a aceleiași instanțe. Pe fondul cauzei, în urma rejudecării, solicită respingerea cererii de contopire formulată de contestatorul J. G. A., întrucât, în prezenta cauză, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 61 Cp, care exclud aplicarea unei contopiri în cauză. Prin urmare, trebuie respinsă solicitarea ca nefondată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat pe fondul cauzei, cele privind contestația urmând a rămâne în sarcina statului.
Avocatul contestatorului – condamnat, cu privire la contestația proprie, solicită admiterea acesteia, să se aibă în vedere faptul că în mod greșit Tribunalul Călărași a aplicat un spor la pedeapsa la care a fost condamnat contestatorul, înrăutățind situația acestuia.
Apreciază că motivele contestației formulate de Ministerul Public sunt întemeiate și solicită să se aibă în vedere că Tribunalul Călărași avea posibilitatea să procedeze, în conformitate cu art. 598 Cpr.pen, la respingerea contestației în ceea ce privește contopirea pedepselor.
Solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale a Tribunalului Călărași și înlăturarea sporului aplicat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea contestației formulate de condamnatul J. G. A. și, pe fondul cauzei, în urma desființării, în integralitate, a sentinței penale a Tribunalului Călărași, respingerea cererii de contopire formulată de contestator, ca fiind neîntemeiată.
Contestatorul – condamnat, având ultimul cuvânt, precizează că dorește să i se mențină pedeapsa inițială de 8 ani închisoare.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 167/16.10.2014, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Călărași a admis cererea formulată de condamnatul J. G. A. și în baza art. 39(2) C.p. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 din N.C.p.p. a dispus contopirea pedepsei de 8 (opt) ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b C.p. pronunțată împotriva inculpatului prin sentința penală nr. 219/12.12.2013 a Tribunalului Călărași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 61/A/10.02.2014 a Curții de Apel București, cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 222 zile din pedeapsa de 2 ani închisoare, pronunțată prin sentința penală nr. 253/12 iulie 2012 de Judecătoria Călărași, rezultând, conform art. 34-35 C.p. vechi, pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b C.p., pedeapsă sporită cu 2 ani închisoare conform art. 39(1) C.p. și art.34 al.1 lit. b C.p., inculpatul J. G. A. având de executat 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b C.p.
A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus durata de pedeapsă executată, respectiv perioada de la 27.10.2013 la zi.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu în suma de 100 lei, avocat N. L..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin cererea formulată, condamnatul J. G. A. a solicitat contopirea pedepselor de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b C.p., aplicată prin sentința penală nr. 219/12.12.2013 de Tribunalul Călărași, definitivă prin decizia penală nr. 61/A/10.02.2014 a Curții de Apel București cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 222 zile din pedeapsa de 2 ani închisoare, pronunțată prin sentința penală nr. 253/12.07.2012 de Judecătoria Călărași.
Examinând cele două hotărâri penale în raport de obiectul cererii condamnatului și în raport de disp. art. 39 (2) Vechiul Cod penal ca și dispozițiile art. 34 al.1 lit. b V.Cp. tribunalul a constatat întemeiată cererea inculpatului, în sensul contopirii celor două pedepse, acestea vizând infracțiuni concurente.
Însă, față de faptele comise, respectiv o faptă de omor și alte unsprezece infracțiuni de furt, distrugere, violare de domiciliu, tribunalul a apreciat că rezultanta este insuficientă în raport de pericolul social concret al făptuitorilor și al faptelor comise și a sporit pedeapsa cu încă doi ani, inculpatul având de executat 10 ani și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b C.p.
Ulterior, verificând din oficiu dispozitivul hotărârii penale sus-menționate, Tribunalul Călărași a constatat că, din eroare, nu s-a dispus anularea mandatelor de executare și emiterea unui nou mandat în baza celor dispuse prin sentință. Prin urmare, prin încheierea din data de 17.10.2014, a dispus îndreptarea erorii materiale, în sensul că a anulat mandatul de executare nr.512/2013 din 11.02.2014 emis de Tribunalul Călărași, în baza sentinței penale 219/12.12.2013 a Tribunalului Călărași, precum și mandatul de executare nr.371/27.08.2012 emis de Judecătoria Călărași în baza sentinței penale nr.253/12.07.2014 a Judecătoriei Călărași, ambele privindu-l pe inculpatul J. G. A. și a emis un nou mandat de executare în baza celor dispuse prin prezenta.
Împotriva acestei hotărâri au formulat contestație (eronat calificată inițial ca apel), în termen legal, P. de pe lângă Tribunalul Călărași și condamnatul J. G. A., care au criticat soluția dispusă pentru motive de nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de contestație, astfel cum au fost prezentate în scris și susținute oral, Ministerul Public a solicitat, în esență, desființarea sentinței și, pe fond, respingerea ca nefondată a cererii condamnatului,întrucât în cauză erau incidente prevederile art. 61 C.pen. din 1969, iar nu cele relative la concursul de infracțiuni. S-a criticat, totodată, soluția dispusă prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 17.10.2014, omisiunea de anulare a mandatului de executare emis anterior constituind o greșeală de judecată, iar nu o eroare materială.
Contestatorul – condamnat a criticat, în esență, modalitatea de aplicare a sporului de pedeapsă, solicitând înlăturarea acestuia și menținerea pedepsei inițiale, de 8 ani închisoare.
Examinând actele dosarului si sentința penală atacată, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 4251 alin. 4 C.pr.pen., Curtea apreciază fondate ambele contestații formulate, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a stabilit în mod complet eronat obiectul cauzei de față și a pronunțat o hotărâre integral contrară dispozițiilor art. 585 C.pr.pen.
Susținerile regăsite în cererea inițială a condamnatului J. Girogian A. – în sensul existenței unui concurs între infracțiunile reținute în sarcina sa prin sentința penală nr. 219/2013 a Tribunalului Călărași, respectiv prin sentința penală nr. 253/2012 a Judecătoriei Călărași – erau în totalitate neîntemeiate, iar în virtutea rolului său activ, tribunalul trebuia să le cenzureze raportându-se, în mod concret și efectiv, la toate actele relevante ale dosarului.
Astfel, reexaminând particularitățile cauzei, Curtea constată că cele două condamnări definitive anterior menționate alcătuiau o pluralitate de infracțiuni nu sub forma concursului, ci a recidivei, în forma reglementată de art. 37 lit. a Cod penal din 1969. O atare concluzie a fost formulată, de altfel, explicit în cuprinsul sentinței penale nr. 219/12.12.2013 a Tribunalului Călărași (definitivă la data de 10.02.2014), prin care s-a reținut cu autoritate de lucru judecat incidența stării de recidivă și s-a tranșat definitiv situația juridică a condamnatului, prin aplicarea dispozițiilor art. 61 C.pen. din 1969.
Repunerea în discuție, în cursul executării, a formei de pluralitate incidentă în cazul celor două condamnări ignoră, astfel, nu doar particularitățile infracțiunilor în discuție (ce nu se află într-o relație specifică concursului), ci mai ales autoritatea de care se bucură hotărârea Tribunalului Călărași, prin care s-a statuat definitiv asupra acestor chestiuni.
În acest context, Curtea concluzionează că nu erau incidente în cauză dispozițiile art. 585 C.pr.pen., astfel încât se impunea respingerea ca atare a cererii formulate de condamnat.
O atare constatare impune desființarea sentinței și a încheierii de îndreptare a erorii materiale (grefată pe același raționament eronat al primei instanțe și, concomitent, contrară exigențelor art. 278 C.pr.pen.), fiind inutilă examinarea celorlalte critici ale contestatorilor, referitoare la lipsa de temei legal a „sporului” aplicat.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 4251 alin. 7 pct.2 lit. a C.pr.pen., Curtea va admite contestațiile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Călărași și condamnatul J. G. A., va desființa integral sentința penală apelată și încheierea din camera de consiliu din data de 17.10.2014 și rejudecând, în fond, va respinge, ca neîntemeiată, cererea de modificare pedepse formulată de condamnatul J. G. A..
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga condamnatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea celor două contestații vor rămâne în sarcina statului, onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestațiile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Călărași și condamnatul J. G. A. împotriva sentinței penale nr. 167/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Călărași.
Desființează integral sentința penală apelată și încheierea din camera de consiliu din data de 17.10.2014 și rejudecând, în fond:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de modificare pedepse formulată de condamnatul J. G. A..
Obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea celor două contestații rămân în sarcina statului, onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2015.
PREȘEDINTE,
S. C.
GREFIER,
I. D.
Red:S.C
Thred:V.D./4 ex./17.02.2015
T.Călărași – jud.A.H.
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1583/2014. Curtea de Apel... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 25/2015. Curtea de... → |
|---|
