Dare de mită. Art.290 NCP. Decizia nr. 698/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 698/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 698/2015
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.698/A
Ședința publică din data de 15 mai 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: G. R.
GREFIER: I. C. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat prin procuror B. D..
Pe rol se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul P. D. S. împotriva Sentinței penale nr. 249/13.02.2015 pronunțate de Tribunalul București - Secția I penală, în Dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 06.05.2015, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta Decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod de procedură penală, a amânat succesiv pronunțarea la data de 13.05.2015 și la data de 15.05.2015, astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.249/13.02.2015 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București - Secția I penală l-a condamnat pe inculpatulP. D. S. (fiul lui V. și L., născut la data de 10.07.1974 în București, CNP_, domiciliat în București, ..7, ..2, etaj 4, ., fără antecedente penale), în baza dispozițiilor art.290 al.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.5 Cod penal în referire la art.374 Cod pr.penală rap.la art.396 al.10 Cod pr.penală, la o pedeapsă de 3 (trei) ani de închisoare.
În baza art.65 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a, lit. b și c Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
În baza art.71 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal.
În baza dispozițiilor art.399 al.1 Cod pr.penală, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar impusă inculpatului P. D. S. prin ordonanța nr.168/P/2013 din data de 18.12.2014.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 19.12.2014 emis de P. de pe lângă ICCJ-DNA în dosarul nr. 168/P/2013, verificat sub aspectul legalității si temeiniciei conform art.328 Cod pr.penală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. D. S., aflat sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art.290 alin.1 din Codul penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.5 alin.1 din Codul penal.
Din probele administrate în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată - respectiv: denunțul formulat de numitul D. A. care s-a coroborat cu conținutul înregistrărilor convorbirilor dintre inculpat și denunțător, declarațiile martorilor M. M., V. L., S. M., C. G. care s-au coroborat cu declarațiile inculpatului P. D. S. prin care acesta a recunoscut fapta reținută în sarcina sa – a rezultat că inculpatul P. D. S. a comis infracțiunea de dare de mită prev. de art.290 alin.1 Cod penal cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 cu modificările ulterioare, constând în aceea că la datele de 24.07.2013 și 25.07.2013 i-a promis directorului adjunct al Administrației finanțelor publice Sector 3, martorul denunțător D. A. un procent de 20% (valorând 180.000 euro) din suma de 6 milioane de lei solicitată cu titlul de rambursare de T.V.A., în schimb, funcționarul public urmând să își încalce atribuțiile de serviciu prin a dispune echipei de control din subordinea sa încetarea activității de control încrucișat și emiterea unui act de control cu concluzii favorabile S.C. Smartgrim-Term S.R.L. I. și S.C. Tonica Ideal S.R.L. De asemenea, prin intermediul lui D. A., inculpatul P. D. S. a mai oferit un procent de 5 % din suma de 6 milioane lei echipei de control.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului P. D. S. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită faptă prev. la art.290 alin.1 Cod penal cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările ulterioare.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.74 Cod penal.
S-a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale si beneficiază de dispozițiile art.396 al.10 Cod pr.penală, pedeapsa aplicată acestuia raportându-se la un minim special si un maxim special reduse cu 1/3 din pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa (închisoare de la 6 luni-5 ani), apreciindu-se că legea veche, în vigoare la data săvârșirii faptei reprezintă legea penală mai favorabilă conform art.5 din noul Cod penal.
În consecință Tribunalul a apreciat că - deși inculpatul P. D. S. nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut fapta în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, având în vedere fapta săvârșită, de a oferi suma de 20% din suma totală de 6 milioane lei, returnare de T.V.A. în mod ilegal, martorului denunțător numitul D. A., la acea dată sef adjunct la Administrația financiară Sector 3 București, respectiv suma de 5 % din suma de restituit, pentru echipa de control, sumă promisă și neînmânată martorului denunțător, prejudiciul foarte mare care se putea cauza statului, de peste 1,3 milioane euro - aplicarea unei pedepse orientate spre minim nu se încadrează în condițiile prevăzute de art.74 Cod penal, astfel ca l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului P. D. S., instanța a constatat că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executare efectivă.
Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri, în termen legal, Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și inculpatul P. D. S., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând, în fond, pronunțarea unei hotărâri care să țină cont de următoarele critici:
În motivarea scrisă a apelului (filele 4-7), P. invocă greșita calificare juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, în sensul că legea penală mai favorabilă inculpatului este vechiul Cod penal și se impuneau a fi reținute prevederile art.255 din vechiul Cod penal și nu ale art.290 alin.1 din noul Cod penal.
În motivarea scrisă a apelului (filele 8-9) inculpatul P. D.-S., prin apărătorul ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de dare de mită prev. de art.290 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de dare de mită prev. de art.255 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, apreciind că potrivit art.5 din noul Cod penal legea penală mai favorabilă este vechiul cod penal care are limite de pedeapsă mai reduse.
Al doilea motiv de apel vizează reindividualizarea pedepsei și schimbarea modalității de executare, în sensul că raportat la criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal se impune o pedeapsă orientată spre limita minimă, iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei ori, în subsidiar, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În susținerea acestui motiv de apel invocă recunoașterea faptei, vârsta tânără, împrejurarea că are un copil minor în întreținere, este lipsit de antecedente penale, iar scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.417 Cod pr.penală, apelul fiind devolutiv, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt rezultată din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, situație de fapt necontestată în prezenta cale de atac, în condițiile în care inculpatul P. D.-S. a recurs la procedura simplificată prev. de art.3201 din vechiul Cod de procedură penală, ceea ce exonerează Curtea de a o mai analiza.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei de luare de mită atât apelul Parchetului cât și al inculpatului sunt întemeiate, în sensul că deși a reținut corect incidența art.5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, prima instanță l-a condamnat pe inculpat potrivit încadrării juridice din noul Cod penal, cu toate că acesta prevede limite de pedeapsă mai ridicate (2-7 ani, față de 6 luni - 5 ani în noul Cod penal anterior).
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei criticată de inculpat sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare (în sensul diminuării), Curtea constată că, în raport de toate criteriile de individualizare pedeapsa aplicată de prima instanță este judicios stabilită, aptă să-și atingă scopul. Curtea constată că infracțiunea dedusă judecății are un grad ridicat de pericol social reflectat prin valoarea ridicată a sumei de bani promise -180.000 euro, circumstanțele concrete ale comiterii faptei, insistența inculpatului în a corupe funcționarul public, pus în balanță cu lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală sinceră, impune păstrarea cuantumului stabilit de prima instanță.
Cu privire la stabilirea modalității de executare a pedepsei Curtea va avea în vedere cuantumul pedepsei, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, persoana acestuia - în vârstă de 41 ani, asociat la S.C. M. Multisistem S.R.L., un copil minor în întreținere, recunoașterea faptei în faza finală a urmăririi penale cât și în fața instanței, respectarea obligațiilor controlului judiciar.
Analizând aceste circumstanțe în raport și cu gravitatea infracțiunii, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei, Curtea apreciază că pronunțarea condamnării va constitui un avertisment pentru inculpat, socotind însă că pe viitor conduita sa să fie supravegheată pe o durată medie a termenului de încercare prevăzut de art.862 Cp.
Pentru aceste considerente, neidentificând alte motive de desființare a hotărârii primei instanțe Curtea, în temeiul art.421pct.2 lit.a Cod pr.penală, va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție și inculpatul P. D.-S., va desființa, în parte, sentința apelată și rejudecând, în fond, în temeiul art.255 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic art.13 Cod penal, îl va condamna pe inculpatul P. D.-S. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art.861 Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 6 ani calculat conform art.862 Cod penal.
În temeiul art.863 Cod penal, pe durata termenului de încercare, condamnatul P. D.-S. va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
I se va atrage atenția condamnatului asupra revocării suspendării sub supraveghere în ipoteza încălcării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art.71 Cod penal i se va aplica inculpatului P. D.-S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În temeiul art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, va fi suspendată și executarea pedepselor accesorii.
Se va constata încetată de drept măsura controlului judiciar față de inculpatul P. D.-S..
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art.275 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție și inculpatul P. D.-S. împotriva sentinței penale nr.249/13.02.2015, pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală.
Desființează, în parte, sentința apelată și rejudecând, în fond:
În temeiul art.255 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic art.13 Cod penal, condamnă pe inculpatul P. D.-S. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art.861 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 6 ani calculat conform art.862 Cod penal.
În temeiul art.863 Cod penal, pe durata termenului de încercare, condamnatul P. D.-S. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Atrage atenția condamnatului asupra revocării suspendării sub supraveghere în ipoteza încălcării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art.71 Cod penal aplică inculpatului P. D.-S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În temeiul art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Constată încetată de drept măsura controlului judiciar față de inculpatul P. D.-S..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art.275 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei, onorariul parțial al apărătorului din oficiu, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 mai 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. D. G. R.
GREFIER,
I. C. M.
Red.D.D./Th.red.C.V.M.-ex.4/09.07.2015
Tribunalul București – judecător G. T. Z.
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 80/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 199/2014. Curtea... → |
|---|
