Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 199/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 199/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 199/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 199/A
Ședința publică din data de 28 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. M.
JUDECĂTOR: A. A. R.
GREFIER: L. B.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de inculpații S. M. și T. C. împotriva sentinței penale nr. 664 din data de 17.09.2013 pronunțată de Tribunalul București-Secția a II-a Penală în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14 februarie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, a stabilit pronunțarea la data de 24 februarie 2014 și, ulterior, a amânat pronunțarea la data de 28 februarie 2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 664 din data de 17.09.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, s-au hotărât următoarele:
I. În baza art.9 al.1 lit.a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.37 lit.b C.p. și art.320/1 al.7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul S. M. la pedeapsa închisorii de 1 an și 2 luni .
În baza art.270 al.3 din Legea nr.86/2006 cu aplic.art.37 lit.b C.p. și art.320/1 al.7 C.p.p., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art.33 al.1 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art.71 C.p., a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a, b C.p., pe durata executării pedepsei principale.
II. În baza art.9 al.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.74 al.1 lit. a și c C.p. și art.76 al.1 lit. d C.p. și art.320/1 al.7 C.p.p., a fost condamnată inculpata T. C. la pedeapsa închisorii de 6 luni.
În baza art.270 al.3 din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art.74 al.1 lit. a și c C.p. și art.76 al.1 lit. d C.p. și art.320/1 al.7 C.p.p., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa închisorii 6 luni închisoare.
În baza art.33 al.1 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare.
În baza art.71 C.p., au fost interzise inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a, b C.p., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 C.p., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 2 ani și 6 luni, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.p.
În baza art.359 C.p.p., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 C.p. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 al.5 C.p., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.
În baza art.14, 15 și 346 alin.1 C.p.p., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Autoritatea Naționala a Vămilor – Direcția Regionala pentru Accize și Operațiuni Vamale București și a fost obligat inculpatul S. M. la plata sumei de 3.748 lei și inculpata T. C. la plata sumei de 3.467 lei, la care se vor adăuga dobânzi și penalități de întârziere.
În baza art.118 lit.f C.p.p., s-a dispus confiscarea celor 339 pachete de țigarete ridicate de la inculpatul S. M. și 341 pachete de țigarete ridicate de la inculpata T. C. și depuse la camera de corpuri delicte a DGPMB – Politia Sector 6 București, potrivit dovezilor . nr._/12.02.2013 și . nr._/14.02.2012.
În baza art.11 din Legea 241/2005 rap. la art.163 C.p.p., s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților.
În baza art.191 al.2 C.p.p., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare de stat în suma de 1.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:
În ziua de 12 ianuarie 2013, ora 09:10, cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu în zona Piața Crângași din Sectorul 6, polițiști din cadrul D.G.P.M.B. Poliția Sector 6-Serviciul de Investigare a Fraudelor, în urma unei supravegheri operative s-au sesizat din oficiu despre faptul că un bărbat de aproximativ 35-40 de ani și o femeie de aproximativ 30-35 de ani comercializează țigarete de contrabandă lângă ieșirea din stația de Metrou Crângași către .> În urma supravegherii operative, au fost identificate și autoturismele în care cei doi depozitau țigarete, stabilindu-se că bărbatul le depozitează în interiorul unui autoturism Ford Mondeo vișiniu în timp ce femeia depozitează țigaretele în portbagajul unui autoturism Opel Vectra verde, ambele parcate în apropriere.
Procedându-se la legitimarea celor în cauză și efectuarea unui control asupra autoturismelor, s-a stabilit că, bărbatul de 35-40 ani se numește S. M., domiciliat în ., sector 1 și are depozitată în interiorul autoturismului Ford Mondeo vișiniu cantitatea de 339 pachete, (6.780 țigarete) diferite mărci, în timp ce femeia de 30-35 ani a fost identificată ca fiind T. C., domiciliată în București, ., sector 5 care deținea în interiorul autoturismului Opel Vectra verde cantitatea de 341 pachete (6.820 țigarete) toate țigaretele fiind fără timbre de acciză românești sau marcate necorespunzător.
La momentul depistării, în prezența martorului asistent C. I., numitul S. M. a declarat verbal faptul că cele 339 pachete de țigarete le-a cumpărat în scopul revânzării din complexul Europa de la persoane necunoscute, cunoaște proveniența de contrabandă a țigaretelor pe care le comercializează dar aceasta este singura sursă de venit.
Cu aceeași ocazie, la momentul depistării, în prezența martorului asistent, numita T. C. a declarat verbal că a achiziționat țigaretele în scopul revânzării din zona B. Obor de la persoane necunoscute, cunoaște proveniența de contrabandă, dar este singura sursă de venit.
Fiind audiat, inculpatul S. M. și-a menținut declarațiile, a recunoscut și regretat faptele adăugând că nu este prima dată când a fost depistat în timp ce comercializa țigarete provenite din contrabandă, fiind sancționat contravențional în mod repetat, dar acest comerț este singura sursă de venit. Țigaretele cumpărate de la persoane necunoscute din complexul Europa cu prețuri între 3,5-4 lei/pachet le revindea cu prețui de 5 lei/pachet, cunoștea că țigaretele nu sunt accizate și provin din contrabandă.
Cu ocazia audierii inculpatei T. C., aceasta a recunoscut și regretat faptele de care este acuzată și a declarat că a cumpărat țigaretele din zona B. Obor de la persoane necunoscute cu sume cuprinse între 4,5-7,5 lei în scopul revânzării la un preț mai mare cu 0,50 lei/pachet, cunoștea că țigaretele nu au timbre de acciză românești și provin din contrabandă dar acest tip de comerț este singura sursă de venit.
În urma verificării în baza de date SRO- țigarete, baze de date ce gestionează la nivel național capturile de tutun sau țigarete fără marcaj fiscal ori marcate necorespunzător, s-a stabilit faptul că cei doi sunt înscriși în baza de date după cum urmează, S. M. cu 20 de mențiuni, din care două infracțiuni de contrabandă și deținere a peste 10.000 de țigarete fără marcaje fiscale și un număr de 18 sancțiuni contravenționale pentru vânzarea de țigarete tară timbru de marcaj fiscal, în timp ce T. C. este înscrisă cu două sancțiuni contravenționale, pentru vânzarea de țigarete fără timbru de marcaj fiscal.
De asemenea, din verificările efectuate în cauză a rezultat că prin rezoluția nr. 364/P/2013 din data de 15.04.2013, P. de pe lângă Tribunalul București a dispus față de învinuitul S. M. - scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.241/2005 și art. 270 alin. 3 din Legea nr.86/2006 ambele cu aplic. art. 33 lit. b și art. 37 lit. b Cp. și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 700 lei.
Cele 339 pachete de țigarete ridicate în vederea continuării cercetărilor de la S. M. și cele 341 pachete ridicate de la T. C. au fost depuse la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. Poliția Sector 6 cu dovezile . nr._/12.02.2013 și . nr._/14.02.2013.
În vederea stabilirii prejudiciului cauzat bugetului de stat prin sustragerea de la plata taxelor și impozitelor datorate pentru deținerea și comercializarea cantității de 6.780 țigarete deținute de S. M., respectiv 6.820 țigarete deținute de T. C. a fost solicitat A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor stabilirea prejudiciului ocazie cu care, prin adresa 3241/22.02.2013, (filele 56, 57), ANAF - ANV - DRAOV București a comunicat faptul că: prejudiciul cert cauzat bugetului de stat prin neplata taxelor vamale și fiscale pentru cantitatea de 6.780 țigarete deținute de S. M. este de 3.748 lei, iar pentru cantitatea de 6.820 țigarete deținute de T. C. este de 3.467 lei.
Pentru sumele sus menționate Autoritatea Vamală prin adresa 3241/J/27.02.2013, s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva inculpaților.
Din fișa de cazier a inculpatului S. M., s-a constatat că acesta a fost condamnat în repetate rânduri pentru săvârșirea infracțiunii de furt.
Ultima condamnare (și care interesează pentru stabilirea încadrării juridice) a fost de 7 ani închisoare dispusă prin sentința penală 177/09.02.2004, a Judecătoriei Sectorului 4, definitivă prin decizia penală nr.374/01.04.2004 a Tribunalului București, prin care a fost condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare, a fost arestat la 04.08.1999 și liberat la 10.08.2004, cu 907 zile rest.
Judecătorul fondului a arătat că întrucât fapta pentru care inculpatul este cercetat în speță a fost săvârșită la data de 12.01.2013, inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b Cp.
Cu privire la datele personale ale inculpatului S. M., s-a reținut că este major, necăsătorit, studii 10 clase școala profesională, fără ocupație, recidivist.
În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut fapta săvârșită în condițiile în care acesta a fost depistat în timpul comiterii acesteia, dar a fost reținută, totodată, perseverența infracțională a inculpatului în condițiile în care a fost depistat de aproximativ 20 ori pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni centru care este cercetat în prezenta cauză.
Relativ la inculpata T. C., s-a reținut că este majoră, căsătorită, 5 copii, studii gimnaziale, fără ocupație, necunoscută cu antecedente penale, remarcându-se și la aceasta perseverența în săvârșirea acestui gen de infracțiuni.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită pe baza mijloacelor de probă administrate la urmărirea penală, probe pe care inculpații le-au recunoscut întocmai și le-au însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată.
D. urmare, judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, fapta celor doi inculpați întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.241/2005 și art. 270 alin. 3 din Legea nr.86/2006 ambele cu aplic. art. 33 lit. b, iar in cazul inculpatului S. M., cu aplicarea art. 37 lit.b C.p.
La individualizarea pedepsei aplicate fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev de art. 72 C.p., respectiv cele legate de gradul de pericol social al infracțiunilor, de modalitatea de concepere și executare a faptelor, de urmările produse, dar și de lipsa antecedentelor penale, in cazul inculpatei T. C., precum și de condamnările anterioare ale inculpatului S. M. ,astfel cum reiese din fisa de cazier a acestuia și care necesită un regim sancționator mai aspru.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatei T. C. va putea să fie executată și fără privare de libertate, întrucât sunt întrunite condițiile prev. de art. 81 C.p., respectiv pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani sau amenda, iar aceasta nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 7 luni.
Cu privire la inculpatul S. M., Tribunalul a apreciat că se impune ca acesta să execute pedeapsa în regim de detenție, pentru a fi astfel atins scopul educativ, preventiv și de constrângere prev. de art 52 C.p. și pentru a-l determina să își formeze o atitudine corespunzătoare față de ordinea de drept si valorile socio-morale, în contextul in care acesta a mai fost condamnat anterior, în repetate rânduri pentru săvârșirea infracțiunii de furt, fapta dedusă judecății fiind comisă în stare de recidivă postexecutorie în raport cu ultima condamnare de 7 ani închisoare dispusă prin sentinta penala nr.177/09.02.2004 ,pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.374/01.04.2004 a Tribunalului Bucuresti, din executarea careia a fost liberat conditionat la 10.08./2004 cu un rest ramas neexecutat de 907 zile.
Întrucât prin fapta ilicită a inculpatilor s-a produs un prejudiciu in dauna bugetului de stat care se impune a fi acoperit prin echivalent banesc, in baza art.14, 15 și 346 alin.1 C.p.p., a fost admisă acțiunea civila formulată de partea civila Agentia N. de Administrare Fiscala – Autoritatea N. a Vămilor – Directia Regionala pentru Accize și Operatiuni Vamale București și a fost obligat fiecare inculpata la plata daunelor comise.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, au declarat apel inculpații S. M. și T. C., solicitând admiterea apelurilor declarate, apreciind că, în mod greșit, instanța de fond nu a aplicat dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea 241/2005, care prevedeau că, în condițiile în care se achită prejudiciul în totalitate, până la primul termen de judecată, se aplică o sancțiune cu caracter administrativ pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, precizând că legea mai favorabilă pentru ambii inculpați este Codul penal vechi, având în vedere pedepsele aplicate, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, precum și circumstanțele atenuante. S-a mai arătat că s-a aplicat o pedeapsă nelegală inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006, minimul ce trebuia a fi aplicat, după reducerea limitelor de pedeapsă potrivit art. 320 ind. 1 vechiul Cod de procedură penală, fiind 1 an și 4 luni, însă s-a aplicat o pedeapsă de 1 an și 2 luni, astfel că se impune reținerea circumstanței atenuante art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal, prin achitarea în întregime a prejudiciului cauzat bugetului de stat.
S-a solicitat, față de ambii inculpați, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin. 3 Cod vamal, achitarea în temeiul dispozițiilor art. 18 ind. 1 vechiul Cod penal și aplicarea unei sancțiuni administrative având în vedere cantitate mică de țigări traficată, atitudinea corectă a inculpaților, atingerea minimă adusă valorilor sociale, prejudiciul fiind acoperit, iar, în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate inculpatei pentru infracțiunea de contrabandă și menținerea modalității de executare, conform art. 81 vechiul Cod penal, precum și reducerea pedepsei aplicate inculpatului sub minimul special prevăzut de lege cu aplicarea art. 81 vechiul Cod penal sau art. 86 ind. 1 vechiul Cod penal, având în vedere circumstanțele personale ale inculpaților. Totodată, s-a solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurător.
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 417 Cpp și art. 418 Cpp, Curtea constată că apelurile declarate sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut in mod corect situația de fapt, încadrarea juridică fiind corespunzătoare, din probele administrate pe parcursul procesului penal și anume, procesul verbal de depistare, procesul verbal SRO Țigarete, adresă A.N.V. și declarațiile inculpaților, rezultând fără echivoc vinovăția inculpaților S. M. și T. C. cu privire la săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși in judecată.
Cu referire la aplicarea art. 5 Cp, respectiv legea penală mai favorabilă, în speță, această lege a fost identificată ca fiind legea veche, raportat la regimul sancționator al infracțiunii de evaziune fiscală, la circumstanțele atenuante reținute și la efectele acestora și legea nouă cu privire la termenul de reabilitare judecătorească, având în vedere principiul care se impune cu prioritate în recenta practică judiciară creată de la . noilor coduri, penal și de procedură penală, vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome și nu global.
Curtea constată că a intervenit reabilitarea judecătorească privind condamnarea la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului S. M. prin sentința penală nr.177/09.02.2004 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București definitivă prin decizia penală nr.374/01.04.2004 pronunțată de Tribunalul București, acesta fiind liberat la data de 10.08.2004, cu un rest de 907 zile, fiind împlinit termenul de reabilitare judecătorească de 5 ani, prevăzut de art. 166 alin.1 lit.b Cp, faptele deduse judecății fiind săvârșite după împlinirea acestui termen, nemaifiind incidentă starea de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit.b Cp
Inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin.1 lit.a din Legea nr. 241/2005, pedepsită cu închisoarea de la 2 ani la 8 ani, limite care se reduc cu o treime prin reținerea dispozițiilor art. 320 ind.1 alin.7 Cpp din 1968.
Potrivit chitanțelor nr.163/23.08.2013 și nr.164/23.08.2013 emise de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București, inculpații au achitat suma de câte 4.000 lei fiecare, reprezentând prejudiciul produs în cauză bugetului de stat.
Potrivit art. 10 alin.1 din Legea nr. 241/2005 în reglementarea anterioară datei de 01.02.2014, în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate, dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă, iar dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
Prin legea nr. 255/2013, art. 10 alin.1 din Legea nr. 241/2005 a fost modificat în sensul că în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Prin urmare, legea penală mai favorabilă este Legea nr. 241/2005 în forma anterioară datei de 01.02.2014, întrucât inculpații au achitat prejudiciul, care este într-un cuantum mai mic decât suma de 50.000 euro, până la primul termen de judecată, ceea ce are drept consecință aplicarea unei sancțiuni administrative prevăzute de art. 91 Cp din 1968.
Curtea apreciază că fapta inculpaților de a vinde țigarete de contrabandă prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, față de criteriile prevăzute de art. 18 ind.1 Cp din 1968, neputând fi primită solicitarea acestora de aplicare a unei sancțiuni administrative sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006.
Cu privire la critica privind nelegalitatea pedepsei aplicate de instanța de fond inculpatului S. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006, Curtea constată că aceasta este întemeiată, pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare fiind sub minimul special prevăzut de lege redus cu o treime potrivit art. 320 ind.1 alin.7 Cpp și anume, 1 an și 4 luni închisoare, deși instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante pentru a putea coborî pedeapsa sub acest minim.
În raport de împrejurările și modalitatea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006, de persoana inculpaților, care au achitat prejudiciul cauzat și au avut o atitudine sinceră, Curtea, va aplica acestora câte o pedeapsă orientată sub minimul special, redus cu o treime, conform art. 396 alin.10 Cpp, prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit.b Cp din 1968 în favoarea inculpatului S. M. și a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit.a, b și c Cp din 1968, făcând aplicarea art. 76 lit.d Cp din 1968, apreciind că acestea sunt natură a-i reeduca pe inculpați.
Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins numai prin privarea de libertate a inculpatului S. M..
Sub aspectul laturii civile, Curtea că inculpații au achitat prejudiciul cauzat, nefiind justificată obligarea acestora la plata sumelor solicitate de partea civilă, astfel că și măsura asigurătorie dispusă de instanța de fond trebuie înlăturată.
Totodată, prima instanță nu a dedus din pedepsele aplicate inculpaților reținerea din data de 12.01.2013.
Față de cele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelurile declarate de inculpații S. M. și T. C. împotriva sentinței penale nr.664/17.09.2013 pronunțată de Tribunalul București-Secția a II-a Penală în dosarul nr._ .
Va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
Va înlătura cu privire la inculpatul S. M. aplicarea art. 37 lit.a din Codul penal din 1968.
În baza art.396 alin.6 Cpp rap. la art. 16 lit.h Cpp cu aplicarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 va înceta procesul penal privind pe inculpații S. M. și T. C. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 9 alin.1 lit.a din Legea nr. 241/2005.
În baza art. 91 din Codul penal din 1968 va aplica inculpaților sancțiunea amenzii administrative în cuantum de câte 1000 lei.
În baza art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. b din Codul penal din 1968, art. 76 lit. d din Codul penal din 1968 și art. 396 alin.10 Cpp va condamna inculpatul S. M. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 65 Cp va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. a,b,c din Codul penal din 1968, art. 76 lit. d din Codul penal din 1968 și art. 396 alin.10 Cpp va condamna inculpata T. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare .
În baza art. 65 Cp va interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Va menține dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei T. C..
Va respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București.
Va înlătura dispoziția privind luarea măsurii asigurătorii a sechestrului.
În baza art. 72 Cp va deduce reținerea inculpaților din data de 12.01.2013.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelurile declarate de inculpații S. M. și T. C. împotriva sentinței penale nr.664/17.09.2013 pronunțată de Tribunalul București-Secția a II-a Penală în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
Înlătură cu privire la inculpatul S. M. aplicarea art. 37 lit.a din Codul penal din 1968.
În baza art.396 alin.6 Cpp rap. la art. 16 lit.h Cpp cu aplicarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 încetează procesul penal privind pe inculpații S. M. și T. C. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 9 alin.1 lit.a din Legea nr. 241/2005.
În baza art. 91 din Codul penal din 1968 aplică inculpaților sancțiunea amenzii administrative în cuantum de câte 1000 lei.
În baza art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. b din Codul penal din 1968, art. 76 lit. d din Codul penal din 1968 și art. 396 alin.10 Cpp condamnă inculpatul S. M. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 65 Cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. a,b,c din Codul penal din 1968, art. 76 lit. d din Codul penal din 1968 și art. 396 alin.10 Cpp condamnă inculpata T. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare .
În baza art. 65 Cp interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Menține dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei T. C..
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București.
Înlătură dispoziția privind luarea măsurii asigurătorii a sechestrului.
În baza art. 72 Cp deduce reținerea inculpaților din data de 12.01.2013.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.02.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. M. A. A. R.
GREFIER
L. B.
red.A.A.R.
dact.L.G.
ex.2/27.03.2014
jud.G.T.-T.B.-S.II.Penală
| ← Dare de mită. Art.290 NCP. Decizia nr. 698/2015. Curtea de Apel... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
