Delapidarea. Art.295 NCP. Decizia nr. 272/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 272/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 272/2015
Dosar nr._
(_ )
RO M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 272/A
Ședința publică din data de 18.02.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. C. C.
JUDECĂTOR: N. M.
Grefier: V. E.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror N. A.-M..
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelul declarat de către partea civilă S. C. „Prof. Dr. Th. B.”, împotriva sentinței penale nr.2383 din data de 08.10.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, Curtea stabilind data pronunțării la data de 18.02.2015 când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului formulat,constată următoarele:
Judecătoria Sectorului 5 București ,prin sentința penală nr.2383 din data de 08.10.2014, pronunțată în dosarul nr._ , a hotărât următoarele:
În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen, art.396 alin.10 c.pr.pen și art.5 C.pen stabilește pedeapsa de 2 închisoare în sarcina inculpatei O. M. (fiica lui E. și A., născută la 16.10.1972 în București, domiciliată în București, ., ., cnp_) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare prevăzută și pedepsită 295 alin.1 N.C.pen cu aplicarea art.35 alin.1 N.C.pen
În baza art. 83 alin. 1 C. pen. amână aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București .
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art.397 C.pr.pen cu referire la art.1357 C civ va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. „Prof .Dr.Th B.” și o va obliga pe inculpată să plătească părții civile suma de_,23lei cu titlu de daune materiale .
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. o obligă pe inculpată la plata sumei de 1400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (se vor achita la oficiile poștale in contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3).
Onorariul în cuantum de 200 ron de cuvenit apărătorului din oficiu rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre,prima instanță a reținut următoarele:
Asupra cauzei penale de față, prin rechizitoriul nr. 6622 din data de 28.02.2014, emis de P. de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei O. M., fiica lui E. și A., născută la data de 16.10.1972, domiciliată în București. ., ., ., sector 4, studii superioare, contabil, fară loc de muncă, fară antecedente penale, necăsătorită, situația militară nesatisfacută, posesor al C.I. . nr._, eliberat de Secția 16 Poliție, CNP_ pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută și pedepsită de art. 295 alin.1 C.pen. (fostul art. 215 ind.l alin.1 C.pen. 1969), cu aplicarea art. 35 alin.1C.pen. și art. 5 alin.1C.pen.
Totodată, prin același rechizitoriu, s-a dispus clasarea cauzei față de numiții N. P., R. C. M., Flautaru E., P. M. și N. G..
Prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut că în fapt, la data de 07.05.2009, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a fost sesizat cu plângerea penală formulată de S. C. „Prof Dr. Th. B.” cu privire la faptul că numita O. M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada în care a îndeplinit funcția de șef birou contabilitate și casier la S. C. „Prof. Dr. Th. B.” (funcționar public), respectiv în perioada 2007 - 30 iunie 2009, conform fișei postului, și-a însușit în interesul său și a determinat pe N. P., R. C., Flautaru E., P. M. să însușească sume de bani pentru ea, din casieria spitalului unde avea acces, cauzând un prejudiciu în suma de_,70 de lei, și ulterior cu suma constatată prin expertiză financiar contabilă, nerecuperat.
Pentru a reține această situație de fapt, P. de pe lângă Judecătoria Sector 5 București a administrat următoarele mijloace de probă:
-Declarațiile inculpatei O. M., date în calitate de învinuită (conform C.p.p.din 1969);
-Declarațiile învinuiților/ martorilor: N. G., P. M., R. C., N. P.;
-Declarațiile martorilor: D. G., Cantea F., T. Gigel –P.;
-Înscrisuri: procesul -verbal de constatare nr. 4141 din 30.06.2009, procesul - verbal de constatare nr. 4036 din data de 25.06.2009, procesul-verbal nr. 4035 din data 25.06.2009, procesul-verbal nr. 4037 din data 25.06.2009, adresa nr. 3860 cu confirmare de primire a adresei nr. 3860, referat de informare nr. 3848 din 19.06.2009, fișa postului inculpatei O. M., contract de garanție, decizia nr. 92 din 30.09.2004 în care s-a consemnat că inculpata O. M. a trecut în funcția de Șef Birou Contabilitate, decizia nr. 123 din 10.08.2007 privind procedurile de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielilor și anexa nr. 1 la decizie nr. 123 din 10.08.2007, fișa postului învinuitului (martor) N. G., contract de muncă nr. 155 din 01.08.1994 pe numele N. G., contract de muncă pe numele P. M., fișa postului P. M., fișa postului C. (fostă P.) C., contract de muncă nr. 14.11.2996 pe numele P. M., fișa postului R. C., contract individual de muncă R. (fostă C.) C. și act adițional, contract de muncă N. P., fișa postului N. P., fișa postului D. G., contract de muncă D. G., contract individual de muncă Flautaru E., fișa postului Flautaru E., decizia nr. 44 din 19.03.2007, de numire în funcția de director - contabil a numitei T. C., decizia nr. 214 din 19.12.2008 de încetare a contractului individual de muncă a numitei T. C., contract individual de muncă T. C., decizia nr.113 din 15.12.2006, înscrisuri certificate ca fiind conforme cu originalul, procese-verbale încheiate de organele de cercetare penală;
-Raportul de expertiză contabilă judiciară din data de 12.10.2011.
Pe latură civilă, persoana vătămată, S. C. „Prof. Dr. Th. B.” a declarat la data de 07.07.2009 că se constituie parte civilă în dosarul penal față de inculpata O. M., inițial cu suma de_,70 lei și ulterior cu suma constată prin raportul de expertiză financiar contabilă respectiv_,23 lei, nerecuperat. P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a stabilit că din actele de la dosar nu s-a stabilit că întreaga suma de_,23 lei a fost însușită de inculpată, ci doar suma de_,23 lei ( suma de_,23 lei însușită personal de inculpata O. M., și respectiv suma de_ de lei însușită de alții pentru inculpată).
În cauză, nu au fost luate măsuri asigurătorii fată de inculpata O. M..
La data de 30.09.2009, organele de cercetare penală din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au dispus începerea urmăriri penale față de O. M. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin.l C.pen. 1969.
Ulterior, la data de 01.10.2009, prin rezoluția nr. 6622/P/2009, P. de pe Ifmgă Judecătoria Sectorului 5 București a confirmat începerea urmăririi penale față de numita O. M. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin.l C.pen. 1969.
La data de 13.06.2012, organele de cercetare penală din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au dispus începerea urmăriri penale față de N. P., R. C., Flautaru E., P. M. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin.l C.pen. 1969 și față de N. G. pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin.l și 2 C.pen.
La data de 13.06.2012, prin rezoluția nr. 6622/P/2009, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a confirmat începerea urmăririi penale față de sus-numiți pentru infracțiunile menționate.
La data de 07.02.2014, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a dispus extinderea urmăririi penale și schimbarea încadrării juridice față de O. M. din infracțiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin.l C.pen. în infracțiunile de delapidare prev. de art. 295 alin.l C.pen. (fostul art. 2151 alin.l C.pen. 1969), cu aplicarea art. 35 alin.l C.pen. și art. 5 alin.l C.pen.
Prin ordonanța nr. 6622/P/2009, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata O. M. pentru infracțiunea de delapidare prev. de art. 295 alin.l C.pen. (fostul art. 215 ind.l alin.l C.pen. 1969), cu aplicarea art. 35 alin.l C.pen. și art. 5 alin.l C.pen.
În cauză nu au fost luat măsuri preventive față de inculpată.
Prin încheierea din 3.04.2014 a judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.6622/P/2009 din 28.02.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpata O. M. pentru infracțiunea de delapidare prev. și ped. de art.295, alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 35, alin.1 și art.5 C.pen..
În fața instanței, inculpata a solicitat judecarea în conformitate cu procedura simplificată, prevăzută de art. 375 C.proc.pen. și art. 396 C.proc.pe., pe baza recunoașterii vinovăției, fără a mai propune administrarea vreunor probe în circumstanțiere.
Inculpata a fost audiată nemijlocit în fața instanței de judecată.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație:
În fapt,
Inculpata O. M. a fost încadrată în funcția de „registrator medical” la S. C. „Prof. Dr. Th. B.”, conform contractului de muncă nr. 68/28.08.1995. Ulterior, conform deciziei nr. 92/30.09.2004(fila 31) inculpata a fost trecută în funcția de Șef birou Contabilitate, începând cu data de 01.10.2004, iar din anul 2007 aceasta a îndeplinit și atribuții de casier.
Prin coroborarea înscrisurilor de la dosar (filele 27-40) cu declarațiile inculpatei (filele 194-197) și ale martorilor, precum și cu aceea a reprezentantului părții civile (filele 13-15), instanța a reținut că printre atribuțiile de serviciu ale inculpatei se numără și: organizarea evidenței tehnico-operative și gestionare, asigurarea ținerii lor corecte și la zi; verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conținutului și legalității oportunității; organizarea contabilității veniturilor pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor după caz, pe subdiviziunile clasificației bugetare, conform bugetului aprobat; asigurarea efectuării corecte și în conformitate cu dispozițiile legale a operațiunilor de încasări și plăți în numerar; asigurarea măsurilor de păstrare, manipulare și folosire a formularelor cu regim special; întocmirea registrului de casă zilnic și depunerea la bancă a sumelor încasate etc.
Instanța a reținut că, față de concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară (filele 49-187) încheiat de expertul Eteu M., pentru perioada 2007 - 30 iunie 2009, în care inculpata a îndeplinit funcția de șef birou contabilitate și casier, la casieria spitalului, aflată în responsabilitatea inculpatei O. M., existau mai multe gestiuni, fiind încasate diferite sume de bani de persoane care nu erau numite prin decizie pentru îndeplinirea funcției de casier-mandatar. În lipsa unor proceduri care să stabilească persoanele însărcinate cu verificarea banilor încasați și de predare a acestora la casieria spitalului, a fost creat un prejudiciu financiar de_,23 lei.
Potrivit aceluiași raport, coroborat și cu declarația de recunoaștere a faptelor de către inculpată, instanța a reținut că aceasta din urmă, prin nerespectarea dispozițiilor legii și a fișei postului, a creat părții civile S. C. ”Prof. Dr. Th. B.”, în mod direct, un prejudiciu de_,23 lei prin preluări personale a borderourilor de la RMN și neînregistrarea acestora în registru, prin modificări de sume pe borderouri ridicate de la secții de către alte persoane decât casiera, dar și prin activitatea propriu-zisă de casier, când nu înregistra în registrul de casă chitanțele emise.
Coroborând recunoașterea inculpatei, care a afirmat că și-a propus recuperarea în acest mod a unor sume de bani împrumutate de la prieteni și pierdute la cazinou, cu raportul de expertiză susmenționat, și văzând și declarațiile martorilor N. P. (filele 264-275), R. C. M. (filele 245-262), P. M. (filele 233-243) și Cantea F. (filele 309-311), instanța reține că inculpata O. M. apela cu regularitate la colegii săi de birou (N. P., Flautaru E., R. C. și P. M.), persoane fără atribuții în acest sens, pentru a încasa diferite sume de bani în locul său, atunci când ea lipsea de la serviciu sau întârzia. Aceștia din urmă semnau pe borderoul de primire a sumelor de bani astfel încasate sau ridicate, după care, în prezența tuturor, predau banii șefei lor O. M., după ce aceasta ajungea la serviciu, fără ca ea să mai semneze pentru primirea banilor. În această modalitate, numitul N. P. i-a predat inculpatei suma de_ lei, Flautaru E.- 6350 lei, P. M.- 500 lei, iar R. C.-_ lei, sume pe care instanța le-a reținut în sarcina inculpatei O. M., ca fiind dobândite în mod indirect.
În consecință, instanța a reținut în sarcina inculpatei suma totală de_, 23 lei, astfel cum în mod corect s-a stabilit și prin rechizitoriu, sumă reprezentând prejudiciul creat de aceasta Spitalului C. ”Prof. Dr. Th. B.”.
Ulterior acestor operațiuni, începând cu data de 16.06.2009, inculpata nu s-a mai prezentat la locul de muncă, în mod nejustificat, pentru ca, la data de 19.06.2009, șefa Serviciului Financiar Contabilitate, N. G., să sesizeze conducerea spitalului despre absențele angajatei, despre existența unui sold lipsă în casierie, precum și despre neînregistrarea documentelor justificative în contabilitate, după data de 29.05.2009.
În drept,
Fapta inculpatei O. M., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada în care a îndeplinit funcția de șef birou contabilitate și casier la S. C. „Prof. Dr. Th. B.” (funcționar public), respectiv în perioada 2007 - 30 iunie 2009, conform fișei postului, și-a însușit în interesul său și a determinat pe N. P., R. C., Flautaru E., P. M. să însușească sume de bani pentru ea, din casieria spitalului unde avea acces, cauzând un prejudiciu în suma de_, 23 lei întrunesc elementele componente ale infracțiunii de delapidare, prevăzută și pedepsită de art. 295, alin.1 C. pen., cu aplicarea art. 35, alin.1 C. pen..
Având în vedere că între momentul săvârșirii infracțiunii de delapidare în formă continuată și momentul pronunțării prezentei hotărâri a avut loc . N. C. pen., la data de 1.02.2014, instanța a constatat că fapta descrisă în rechizitoriu, prevăzută și sancționată (cu o pedeapsă cuprinsă între 1 și 15 ani) conform art. 2151 alin.1, C. pen. 1969 întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prevăzută și sancționată conform art. 295 C. pen..
În lumina considerentelor de mai sus și față de limitele mai reduse de pedeapsă din C. pen. ( de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică) în baza disp. art. 5 C. pen., instanța a respins cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din art. 295, alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., în art. 2151 , alin.1, cu aplicarea art.41, alin.2 C. pen.1969, ca neîntemeiată.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 295, alin.1, C. pen., instanța a reținut că elementul material constă în acțiunea de însușire, folosire sau traficare de către un funcționar public, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează. Acțiunea inculpatei, care a sustras din casieria spitalului a cărui angajată era, în mod repetat, sume importante de bani pe care le gestiona, în scopul de a și le însuși pe nedrept realizează elementul material al infracțiunii de delapidare, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor de serviciu, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din derularea evenimentelor.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul actelor sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei, astfel cum ea însăși a declarat atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, recunoscând întreaga derulare a evenimentelor, astfel cum a fost reținut de către Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5.
În baza art. 396, alin. 2 C. proc. pen., întrucât instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta de sustragere la anumite intervale de timp a banilor din casieria Spitalului C. ”Prof. Dr. Th. B.” există în materialitatea lor, constituie infracțiunea de delapidare în formă continuată și că a fost săvârșită de inculpata O. M., și, în lipsa reținerii vreunuia dintre cazurile prevăzute de art.u 16, alin.1, lit. a-j, C. proc. pen., urmează a reduce cu 1/3 limitele de pedeapsă prevăzute de lege. Prin urmare, pedeapsa va fi stabilită între limita minimă de 1 an și 4 luni și limita maximă de 4 ani și 8 luni.
Cu toate acestea, s-a reținut că infracțiunea de delapidare este săvârșită în formă continuată, motiv pentru care, coroborând prevederile art. 35, alin. 1 C. pen. cu cele ale art. 79 C. pen., instanța poate majora limita maximă cu cel mult 3 ani, putând stabili așadar o limită maximă de 7 ani și 8 luni.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
La individualizarea pedepsei ce a fi stabilită în cauză, instanța a făcut aprecieri pe baza circumstanțelor generale de individualizare prevăzute de art.ul 74 C. pen..
În concret, instanța a reținut că, în analiza împrejurărilor și a modului de comitere a infracțiunii, se va avea în vedere faptul că inculpata a comis infracțiunea de delapidare atât în mod direct, cât și indirect, cu ajutorul unor colegi, dar și într-un interval mare de timp, de aproximativ 2 ani. Starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită nu este una foarte ridicată, dat fiind că prin sustragerea în mod repetat a unor sume de bani într-un interval mare din casieria unui spital nu se cauzează un prejudiciu direct persoanelor internate, ci un prejudiciu în casieria unei persoane juridice. În legătură cu natura și gravitatea rezultatului produs, instanța constată că prejudiciul este reprezentat de o valoare relativ mare,_,23 lei, valoare care însă nu este în măsură să atribuie o gravitate mare faptei de delapidare, care nu mai are natura unei infracțiuni împotriva patrimoniului. Totuși, chiar și în aceste condiții, instanța a reținut că suma susmenționată a fost sustrasă prin acte repetate, în decurs de 2 ani, în acest mod fiind greu de considerat că fiecare acțiune de sustragere, în mod individual, era în măsură să ducă la perturbarea gravă a activității spitalului prejudiciat în această modalitate.
Din declarația inculpatei dată pe parcursul urmăririi penale s-a reținut că aceasta invocă drept motiv de săvârșire a infracțiunii necesitatea acoperirii unui împrumut, aspect care însă nu a putut fi stabilit cu certitudine în cazuă.
Lipsa antecedentelor penale ale inculpatei denotă faptul că săvârșirea infracțiunii de delapidare a fost o activitate izolată și că aceasta nu are o predispoziție în comiterea de activități în afara legii. Totodată, inculpata are studii superioare și instanța reține posibilitatea crescută a reintegrării sale în societate într-un mod corespunzător legilor și moralei.
Conduita după săvârșirea infracțiunii este unul dintre aspectele punctate de instanță în favoarea inculpatei, dat fiind că atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței, a recunoscut faptele în întregime, astfel cum acestea au fost reținute de organele judiciare.
Având în vedere aspectele precizate anterior, instanța s-a orientat spre o pedeapsă situată spre minimul special, considerând că inculpata prezintă o periculozitate socială scăzută, mai ales în prezent, când nu mai este încadrată în muncă în nicio funcție publică.
Astfel, instanța a stabilit pentru inculpata O. M. pedeapsa de 2 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, prevăzută și pedepsită de art. 295, alin.1 C. pen., cu aplicarea art. 35, alin.1 C. pen..
Întrucât pedeapsa astfel stabilită este de cel mult 2 ani închisoare, întrucât inculpata nu a mai fost anterior condamnată la pedeapsa închisorii și și-a manifestat în fața instanței acordul de a presta o muncă în folosul comunității, instanța consideră, față de persoana inculpatei, față de conduita ireproșabilă avută anterior săvârșirii infracțiunii, față de recunoașterea faptei încă din faza de urmărire penală și de posibilitățile ridicate de îndreptare, că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară. În consecință, instanța, în temeiul art.83, alin. 1 și art. 84 C. pen., a amânat aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Instanța consideră că termenul de 4 ani în care conduita inculpatei va fi atent supravegheată este suficient pentru îndreptarea acesteia.
În baza art. 85, alin.1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute la literele a-e: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prelabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. Datele prevăzute în art. 85, alin. 1, literele c-e se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Instanța a atras atenția inculpatei asupra conținutului art. 88 C. pen., în baza căruia, dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere impuse sau săvârșește o nouă infracțiune, instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei închisorii.
Pe latură civilă, conform art. 1357 C. Civ., ”cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”. În cauză, inculpata O. M. a cauzat Spitalului C. ”Prof. Dr. Th. B.”- partea civilă, un prejudiciu de_, 23 lei astfel cum s-a reținut prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 și cum instanța a reținut prin coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală. În consecință, este neîntemeiată îndreptarea părții civile împotriva inculpatei cu suma de _,23 lei, această sumă fiind și rezultatul acțiunii unor persoane neidentificate încă. Fapta ilicită în cauză este fapta de delapidare, o faptă sancționabilă penalmente, iar vinovăția inculpatei s-a stabilit fără niciun dubiu și a fost și însușită de către aceasta. În consecință, instanța, în temeiul art. 397 C.proc.pen., cu referire la art. 1357 C.civ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și o va obliga pe inculpată să plătească părții civile suma de_,23 lei, cu titlu de daune materiale.
În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 C. proc. pen., instanța a obligat inculpata la plata sumei de 1400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu expert și alte cheltuieli. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei,a rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel,în termenul legal,partea civilă spitalul C. ”Prof. Dr.T. B.” care a arătat,în esență,pe latură penală, că aplicarea dispozițiilor art.83 C.p. este nelegală și netemeinică ,iar pe latură civilă că inculpata trebuia obligată la repararea integrală a prejudiciului în cuantum de 316 143,23 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința penală atacată, în conformitate cu dispozițiile art. 408 și urm. Cod procedură penală, Curtea constatată că apelul formulat este fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut și a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatei O. M..
Judecata în primă instanță s-a desfășurat potrivit procedurii recunoașterii învinuirii prevăzute de art. 374, 375, 396 alin.10 C.p.p, inculpata O. M. declarând că recunoaște faptele și le regretă.
Declarația astfel dată de inculpată se coroborează cu probele administrate în faza de urmărire penală la care s-a făcut referire în hotărârea atacată, materialul probator existent la dosarul cauzei dovedind, fără dubiu, că inculpata O. M.,în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada în care a îndeplinit funcția de șef birou contabilitate și casier la S. C. „Prof. Dr. Th. B.”, respectiv în perioada 2007 - 30 iunie 2009, conform fișei postului, și-a însușit în interesul său și a determinat pe N. P., R. C., Flautaru E., P. M. să însușească sume de bani pentru ea, din casieria spitalului unde avea acces, cauzând un prejudiciu în suma de_, 23 lei .
Având în vedere că de la data săvârșirii faptelor deduse judecății și până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o lege nouă, respectiv un nou Cod penal ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014, Curtea a avut în vedere, potrivit dispozițiilor art. 5 Cod penal, și aplicarea legii penale mai favorabile.
În vederea stabilirii și aplicării legii penale mai favorabile, în doctrina penală și practica judiciară s-au stabilit criterii de determinare a legii penale mai favorabile în raport de situația juridică concretă a fiecărui inculpat, criterii ce vizează condițiile de tragere la răspundere penală a inculpatului și regimul sancționator și care se aplică ținând cont de toate instituțiile de drept penal incidente într-o cauză,care concură la stabilirea tratamentului juridic aplicabil într-o cauză .
Condițiile de incriminare,urmărire sau de judecată din legi penale succesive vor fi examinate în legătură cu toate consecințele pe care le atrage încadrarea juridică potrivit uneia sau celeilalte legi cu toate consecințele pe care le prevede,cu excluderea absolută a celeilalte legi,neputându-se combina dispozițiile mai favorabile din legile succesive,iar legea penală identificată ca fiind mai favorabilă se aplică cu toate dispozițiile pe care le cuprinde ,chiar dacă unele sunt mai aspre decât în cealaltă lege.
De altfel,în acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 265/06.05.2014 prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în dosarul nr. 5._ și a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile,decizie definitivă și general obligatorie.
Analizând, având în vedere principiul fundamental de drept „mitior lex”, în ansamblu, dispozițiilor legale aplicabile în ceea ce-o privește pe inculpata O. M. din ambele coduri penale, Curtea constată că legea penală mai favorabilă în prezenta cauză este codul penal în vigoare, întrucât limitele de pedeapsă instituite pentru infracțiunea de delapidare prevăzută art.295 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.308 Cod penal comisă de inculpată,respectiv de la 1 an și 4 luni închisoare la 5 ani și 4 luni închisoare, sunt mult mai reduse decât cele prevăzute de art.215ind.1 alin.1 C.p. din anul 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. din anul 1969,respectiv de la 1 an la 15 ani închisoare.
În ceea ce privește încadrarea juridică corectă a faptelor deduse judecății,Curtea constată că este în dispozițiile art. 295 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.308 Cod penal,în raport de dispozițiile art.175 C.p. și calitatea în care inculpata a comis infracțiunea dedusă judecății și anume șef birou contabilitate și casier la S. C. „Prof. Dr. Th. B.”,inculpata nefiind funcționar public în accepțiunea art.175 C.p.
Referitor la pedeapsa stabilită de instanța de fond și modalitatea de executare,Curtea constată că este fondată critica formulată de apelanta parte civilă și că în mod nelegal prima instanță a aplicat dispozițiile art.83 C.p.
Conform art.83 alin.2 C.p. nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Potrivit art.295 C.p. însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Prin urmare,în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de delapidare prevăzută de art.295 C.p. ,aplicarea dispozițiilor art.83 C.p. nu este posibilă în prezenta cauză,întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.83 alin.2 C.p.
Ca atare,pentru considerentele arătate Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală,va admite apelul declarat de partea civilă S. C. ”Prof.Dr.T. B.” împotriva sentinței penale nr.2383 din data de 8.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 5 București.
Va desființa,în parte,sentința penală apelată,numai cu privire la latura penală și rejudecând,în fond:
În temeiul art.295 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 .Cod penal și art.308 Cod penal va condamna pe inculpata O. M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.
În temeiul art.91 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condițiile art.92 Cod penal.
În baza art. 93 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art.93 alin.2 lit.b Cod penal va impune condamnatei obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art.93 alin.3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la una dintre instituțiile ce va fi stabilită de serviciul de probațiune,inculpata manifestându-și acordul în acest sens prin declarația dată în fața primei instanțe.
Potrivit art. 74 alin.1 Cod penal stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Pedeapsa este o măsură de constrângere cu caracter strict personal și se aplică persoanei infractorului cu scopul de a împiedica comiterea de noi infracțiuni din partea acestuia, persoana infractorului fiind aceea asupra căruia trebuie să acționeze pedeapsa prin funcțiile sale.
Aptitudinea funcțională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului, la stabilirea ei trebuind să se ținea seama de periculozitatea socială a acestuia, exprimat de gradul de înapoiere a conștiinței sale, de măsura în care sunt înrădăcinate în conștiința sa mentalitatea și deprinderile antisociale și deci de probabilitatea că în viitor el să săvârșească fapte socialmente periculoase, de trăsăturile specifice de temperament și de caracter ale infractorului, care determină un anumit mod de a reacționa sub influența pedepsei,iar o pedeapsă necorespunzătoare acestor particularități ale persoanei infractorului pierde din aptitudinea ei funcțională, putând duce la rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea și executarea ei.
În prezenta cauză,Curtea apreciază că, aplicând inculpatei O. M. o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de delapidare dedusă judecății și dispunând suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condițiile art.92 Cod penal,se realizează o justă individualizare a sancțiunii, în raport cu gravitatea în concret a faptelor comise și periculozitatea autorului acestora, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.
La stabilirea și aprecierea acestei pedepse, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunii comise, modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a acesteia, astfel cum au fost reținute și descrise,perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională,precum și urmarea produsă,respectiv prejudicierea părții civile-unitate spitalicească cu o sumă mare de bani.
De asemenea, Curtea ține cont de atitudinea sinceră a apelantei inculpate care a recunoscut comiterea infracțiunii, astfel cum s-a dispus trimiterea sa în judecată,împrejurarea că nu are antecedente penale ,are studii superioare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că a fost corect soluționată de instanța de fond.
Curtea are în vedere în acest sens că inculpata O. M. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare,reținându-se, în fapt, că inculpata ,în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada în care a îndeplinit funcția de șef birou contabilitate și casier la S. C. „Prof. Dr. Th. B.” (funcționar public), respectiv în perioada 2007 - 30 iunie 2009, conform fișei postului, și-a însușit în interesul său și a determinat pe N. P., R. C., Flautaru E., P. M. să însușească sume de bani pentru ea, din casieria spitalului unde avea acces, cauzând un prejudiciu nerecuperat în sumă de_,23 lei,respectiv suma de 148 265 lei.
În actul de sesizare a instanței se menționează că din actele de la dosar nu s-a stabilit că întreaga sumă de 316 143,23 lei a fost însușită de inculpată,ci doar suma de 212 144,23 lei și că pentru suma de 105 849 lei nu s-au putut identifica persoanele care au preluat aceste sume,așa cum reiese din raportul de expertiză contabilă,prin urmare nu poate fi reținută în sarcina inculpatei O. M..
Conform art. 371 C.p.p. judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței.
Prin urmare,în contextul celor arătate,instanța de fond în mod corect,legal, ,respectând dispozițiile art.371 C.p.p. și având în vedere faptele deduse judecății, a obligat-o pe inculpată să plătească părții civile numai suma de_,23lei cu titlu de daune materiale.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată,în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de partea civilă S. C. ”Prof.Dr.T. B.” împotriva sentinței penale nr.2383 din data de 8.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 5 București.
Desființează,în parte,sentința penală apelată,numai cu privire la latura penală și rejudecând,în fond:
În temeiul art.295 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 .Cod penal și art.308 Cod penal condamnă pe inculpata O. M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.
În temeiul art.91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condițiile art.92 Cod penal.
În baza art. 93 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art.93 alin.2 lit.b Cod penal impune condamnatei obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art.93 alin.3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la una dintre instituțiile ce va fi stabilită de serviciul de probațiune.
În temeiul art.96 Cod penal atrage atenția condamnatei asupra dispozițiilor a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Menține celelalte dispoziții.
În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată,în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 1 8.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C.-C. C. M. N.
GREFIER
E. V.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 304/2015. Curtea de... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
