Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 396/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 396/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2016 în dosarul nr. 396/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:004._
ROMÂNIA
C. DE A. BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
Decizia penală nr.396/A
Ședința publică din data de 04 martie 2016
C. constituită din:
PREȘEDINTE: M.-A. M.
JUDECĂTOR: I. T.
GREFIER: VICTORIȚA S.
Ministerul Public - P. de pe lângă C. de A. București a fost reprezentat de procuror L. P..
Pe rol, soluționarea cauzei având ca obiect apelul declarate de P. de pe lângă J. S. 2 București, împotriva sentinței penale nr.682/23.12.2015 pronunțate de J. S. 2 București, în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-revizuent F. P. V., personal, asistat de apărător ales, avocat L. D., în baza împuternicirii avocațiale nr._/03.03.2016 emisă de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind intimata-parte civilă Agenția Națională de A. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se procedează la identificarea intimatului-revizuent F. P. V., fiind legitimat cu carte de identitate . nr._.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, C. constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că înțelege să critice hotărârea instanței de fond sub aspectul omisiunii de a dispune menținerea măsurilor asiguratorii, în condițiile în care prin decizia penală nr.955/2015 a Curții de A. București s-a dispus instituirea sechestrului asiguratoriu.
Astfel, instanța de fond lăsând nesoluționată acțiunea civile, apreciază că în temeiul art.397 alin.5 Cod procedură penală, ar fi trebuit să fie menținute măsurile asiguratorii.
Apărătorul ales al intimatului-revizuent F. P. V., avocat L. D., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de P. de pe lângă J. S. 2, ca nefondat și să fie menținută hotărârea instanței de fond, ca fiind temeinică și întemeiată pe prevederile legale.
Intimatul-revizuent F. P. V., având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorului său.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 682/23.12.2015 a Judecătoriei Sector 2 București pronunțată în dosarul cu nr._, s-a dispus: „Admite cererea de revizuire formulată de către petentul F. P. V..
În baza art. 462 alin.1 C.proc.pen, anulează sen.pen.nr. 43/29.01.2015 a Judecătoriei S. 2 București, modificată și definitivă prin dec.pen.nr.955/24.06.2015 a Curții de A. București.
În baza art. 396 alin. 5 C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza întâi C. proc. pen., achită pe inculpatul F. P. V., pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare în termen de 30 de zile de la scadență a impozitelor și contribuțiilor cu regim de stopaj la sursă, prevăzută de art.6 din legea nr.241/2005, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen din 1969.
În baza art. 25 alin. 5 C. proc.pen, lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de către partea civilă Statul Român, prin ANAF-AFP Sector 2 București. În baza art.275 alin.3 C.proc.pen, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului”
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de A. București sub nr._ din 10.09.2015, numitul F. P. V. a solicitat revizuirea deciziei penale nr.955/24.06.2015 a Curții de A. București, prin care au fost admise apelurile declarate de către P. de pe lângă J. S. 2 București și partea civilă ANAF împotriva sentinței penale nr.43/29.01.2015 a Judecătoriei S. 2 București, prin care petentul fusese condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.6 din Legea nr.241/2005.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că prin decizia nr.363/07.05.2015 a Curții Constituționale a României au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005, care incriminau infracțiunea de reținere și nevărsare în termen de 30 de zile de la scadență a impozitelor și contribuțiilor cu regim de stopaj la sursă, situația în care devine incident cazul de revizuire prevăzut de art.453 alin.(1) lit. f) C.proc.pen., potrivit cu care revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot și remediate decât cu revizuirea hotărârii pronunțate.
Prin dec. pen. nr.1293/07.10.2015 a Curții de A. București s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Judecătoriei S. 2 București, reținându-se că potrivit art.458 C.proc.pen., competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță.
Pe rolul instanței de fond s-a înregistrat dosarul nr._ din 28.10.2015. Legal citat, revizuentul s-a prezentat în fața instanței, solicitând, prin intermediul avocatului ales, admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Intimata ANAF, legal citată, a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, arătând că decizia nr.363/07.05.2015 a Curții Constituționale a României nu este aplicabilă î speța dedusă judecății întrucât faptelor pentru care a fost condamnat revizuentul le este aplicabilă legea sub care ele s-au consumat, potrivit art.11 alin.3 teza a II-a din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Prin încheierea din 19.01.2015, a fost admisă în principiu cererea de revizuire a sen.pen.nr.43/29.01.2015 a Judecătoriei S. 2 București, modificată și definitivă prin dec.pen.nr.955/24.06.2015 a Curții de A. București, dispunându-se rejudecarea cauzei, motivele admiterii cererii de revizuire fiind menționate în încheierea anterior precizată.
În rejudecare, la termenul din 15.12.2015, atât reprezentantul Ministerului Public, cât și inculpatul, prin avocat ales, au precizat, după citirea actului de sesizare a instanței, că nu insistă în administrarea probelor menționate în rechizitoriu.
Instanța de fond a constatat că fapta pusă în sarcina inculpatului F. P. V. nu mai este prevăzută de legea penală. Astfel, prin decizia nr.363/2015 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr.495/06.07.2015, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art.6 din legea nr.241/2015, care incriminau fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, decizia menționată având caracter obligatoriu și având ca efect dezincriminarea faptei de care inculpatul este acuzat.
În aceste condiții, fapta nefiind prevăzută de legea penală, acțiunea penală nu mai poate fi exercitată, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare sau de exercitare în continuare a acțiunii penale, prevăzut de art.16 alin.1 lit.b teza întâi C.proc.pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoriei Sector 2 București solicitand modificarea soluției primei instanțe de judecată sub aspectul menținerii măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, C. apreciază apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește motivul de apel C. constată că potrivit art.11 din Legea 241/2005 rap.la art. 249 alin. 1 și alin. 5 Cpp instituirea măsurii asigurătorii a este prevăzută în mod expres de legiuitor.
În cauză, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în faza de urmărire penală.
Potrivit art. 25 alin. 5 C.p.p. în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) și j), precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.
Potrivit art. 397 alin. 5 C.p.p. în cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Pentru aceste considerente, C. consideră că prima instanță era obligată la a dispune menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză și va admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Sector 2 București împotriva sentinței penale nr. 682/23.12.2015 a Judecătoriei Sector 2 București pronunțată în dosarul cu nr._ .
Va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art. 25 alin. 5 C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. 5 C.p.p. va menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză până la concurența sumei de 196.401 lei.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Sector 2 București împotriva sentinței penale nr. 682/23.12.2015 a Judecătoriei Sector 2 București pronunțată în dosarul cu nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art. 25 alin. 5 C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. 5 C.p.p. menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză până la concurența sumei de 196.401 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.03.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M.-A. M. I. T.
GREFIER,
Victorița S.
Red./tehnored./MMA/7 ex.
09.03.2016
| ← Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 425/2016.... | Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Decizia nr. 436/2016.... → |
|---|
