Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 347/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 347/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 347/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.347/A
Ședința publică din data de 21 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: F. B. V.
JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: C. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de domnul procuror M. V..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman împotriva sentinței penale nr. 126/24.09.2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat G. G. F. personal, în stare de libertate și asistat de avocat ales C. S. cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București, lipsă fiind apelanta parte civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se procedează la verificarea identității intimatului inculpat G. G. F. care se legitimează cu CI . nr._, CNP_.
Curtea, din oficiu, pune în discuție tardivitatea căii de atac declarată de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a excepției tardivității apelului declarat de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București în raport de termenul de 10 zile.
Apărătorul ales al intimatului inculpat G. G. F. solicită respingerea apelului ca fiind tardiv declarat.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 126 din 24.09.2013, Tribunalul Teleorman – Secția Penală a hotărât următoarele:
În baza art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală și art.74-76 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul G. G. F. (fiul lui N. și E., născut la 25.03.1964, în oraș Z., cu același domiciliu, . A, județul Teleorman), la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c Cod penal în condițiile art.71 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și a fixat termen de încercare de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, în condițiile art.82 Cod penal.
A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal.
A făcut aplicarea dispozițiilor art.71 alin.5 Cod penal și a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
A admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a obligat inculpatul la plata sumei de 63.150 lei, cu titlu de prejudiciu adus bugetului de stat, plus majorările de întârziere calculate de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri și până la plata integrală a debitului, în solidar cu partea responsabilă civilmente . Z..
A obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
A dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr. 282/P/2012 din 25 aprilie 2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului G. G. - F. (fiul lui N. și E., născut la data de 25.03.1964, în oraș Z., cu același domiciliu, . A, județul Teleorman – CNP – _, cetățenie română, cu antecedente penale, studii – medii, divorțat, fără copii), pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prev.de art.9 al.1 lit. b din Legea nr.241/2005 modificată prin OUG nr.54/2010.
S-a constatat prin rechizitoriu următoarea situație de fapt:
Inculpatul G. G. F. a fost administrator asociat la ., cu sediul social în orașul Z., societate înregistrată la O.R.C Teleorman, sub nr. J/34/426/22.06.2005, CUI –_, iar obiectul principal de activitate a fost lucrări: vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri termopan, Cod CAEN 4334.
La solicitarea organelor de poliție, D.G.F.P Teleorman prin A.I.F, a efectuat la . Z., inspecția fiscală, în perioada 24.08 – 03.09.2012, care a cuprins perioada de activitate 01.07.2009 – 31.10.2011 și a avut ca obiect stabilirea obligațiilor fiscale către stat.
În urma verificărilor efectuate, organele de inspecție fiscală au constatat că la data 31.10.2011 . Z., conform balanței de verificare, a prezentat un stoc scriptic de materiale (cont 302) în sumă de 283.976 lei, iar stocul faptic de materiale a fost în sumă de 7.290, plus TVA (9038).
Materialele constatate lipsă în gestiune în sumă de 276.976,55 lei (283.976,55-7.290 lei) stabilite între stocul scriptic și cel faptic de la data de 31.10.2010, sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată, conform art.128 al.4 lit. d din Legea nr.571/2003, privind Codul fiscal.
Pentru materialele lipsă în gestiune în sumă de 276.976,55 lei, organele fiscale de control au procedat la determinarea TVA colectată, majorându-se baza de impozitare conform art.137 al.1 lit. c din Legea nr.571/2003, privind Codul fiscal, bază provenind din operațiuni prevăzute de art. 128 al.4 din Legea nr.571/2003, privind Codul fiscal, astfel că pentru suma de 276.976,55 lei s-a calculat un TVA în sumă de 66.474 lei (276.976,55 lei x 24%).
La suma de 66.474 lei, reprezentând TVA colectată nu s-au calculat dobânzi și penalități de întârziere, întrucât agentul economic este în lichidare, conform sentinței comerciale nr.424/28.09.2011.
Întrucât inculpatul G. G. F., administrator la . Z., avea de recuperat de la stat la 31.10.2011 un TVA în sumă de 10.898 lei, a rezultat că prejudiciul cauzat bugetului de stat, reprezentând TVA de plată, este în sumă de 55.576 lei.
Cu ocazia efectuării inspecției fiscale, s-a calculat și impozitul pe profit, neînregistrat și nedeclarat de inculpat la organele fiscale teritoriale.
Pentru perioada verificată 01.07._11, . Z., a înregistrat o pierdere fiscală în sumă de 222.086 lei.
Din suma de 276.976,55, reprezentând stocul scriptic, organele fiscale au scăzut pierderea fiscală, în sumă de 222.086 lei, rezultând un profit impozabil, în sumă de 54.900,55 lei ( 276.976,55 – 222.086 ) la care s-a calculat cota de impozit de 16%, rezultând un impozit pe profit, neînregistrat și nedeclarat de inculpat la organele fiscale teritoriale, în sumă de 8.784 lei, fiind încălcate prev. art.19 al.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Inculpatul a recunoscut că stocul de materiale, constând în tâmplărie PVC și geam termopan a fost valorificată în interes personal prin executarea unor lucrări la diferiți clienți de pe raza orașului Z. și comunele limitrofe, lucrări care nu au fost înregistrate în evidența contabilă.
P. a reținut că, în drept, fapta inculpatului G. G. F., care în calitate de administrator asociat la . Z., nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile realizate în sumă de 276.976,55 lei, în perioada 01.07._11, provenind din stocul de mărfuri, constând în tâmplărie PVC și geam termopan, sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale către stat în sumă de 64.360 lei, din care TVA de plată în sumă de 55.576 lei și impozit pe profit – 8.784 lei, constituie infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art.9 al.1 lit. b din Legea nr.241/2005 modificată.
Fapta a fost probată prin plângerea penală a D.G.F.P Teleorman; proces-verbal de inspecție fiscală; proces-verbal de constatare al organelor de poliție; informații ORC Teleorman; declarații inculpat.
Analizând ansamblul probator de la dosar, Tribunalul a constatat că fapta a fost corect descrisă și încadrată în drept.
În ședința publică din data de 24 septembrie 2013, inculpatul a învederat instanței că înțelege să beneficieze de procedura simplificată prevăzută de art.3201 Cod procedură penală, solicitând judecarea cauzei în temeiul probatoriului administrat la urmărirea penală.
Instanța de fond a dat eficiență textului de lege sus menționat și l-a condamnat pe inculpat în baza art.9 lit.b din Legea nr.241/2005, la pedeapsa închisorii de 8 luni, ca efect și al aplicării art.74-76 Cod penal.
Totodată, instanța a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c Cod penal în condițiile art.71 Cod penal, având în vedere jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cu care drepturile prevăzute de art.64 Cod penal nu se interzic în mod automat, ci după criteriile prevăzute de art.71 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și va fixa termen de încercare de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, în condițiile art.82 Cod penal.
I-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal.
Potrivit dispozițiilor art.71 alin.5 Cod penal, a dispus dispune suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
În temeiul art.346 Cod procedură penală, art.14 Cod procedură penală și art.1349 Cod civil, instanța de fond a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a obligat inculpatul la plata sumei de 63.150 lei, cu titlu de prejudiciu adus bugetului de stat plus majorările de întârziere calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la plata integrală a debitului în solidar cu partea responsabilă civilmente . Z..
Totodată, a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului, la baza culpei procesuale stând dispozițiile art.191 alin.3 Cod procedură penală.
Instanța a dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel, la data de 07.10.2013, partea civilă, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 14.10.2013, sub nr._ .
În motivele formulate în scris, partea civilă a criticat faptul că instanța de fond nu a admis întreaga sumă solicitată, respectiv suma de 75.258 lei, precizând că aceasta este suma constatată de organul de control fiscal stabilită prin procesul-verbal nr.5851/10.09.2012, ce nu a fost contestat.
De asemenea, a criticat faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind instituirea măsurilor asiguratorii.
La termenul din 21.11.2013, instanța, din oficiu, a pus în discuție tardivitatea căii de atac declarată de partea civilă, având în vedere că aceasta a fost declarată odată cu depunerea motivelor de apel, la data de 07.10.2013.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, în raport de criticile formulate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, Curtea apreciază apelul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman ca fiind tardiv, pentru următoarele considerente:
Conform art.363 al.1 și 3 Cpp, termenul de apel este de 10 zile și curge de la comunicarea dispozitivului hotărârii penale pentru partea care a lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare (situația părții civile AJFP Teleorman în cauză).
În speță, părții civile i s-a comunicat hotărârea la data de 26.09.2013 (dovadă fila 22 din dosarul primei instanțe), dată de la care a început să curgă termenul de apel.
Totuși, potrivit art.186 al.2 Cpp, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Față de aceste dispoziții, termenul de 10 zile s-a scurs între data de 27.09.2013 și 06.10.2013, însă cum nici această ultimă zi nu intră în calcul, termenul s-a împlinit în data de 07.10.2013, într-o zi de luni, lucrătoare.
Cum partea civilă a depus cererea de apel abia în data de 08.10.2013 (fila 2 din dosarul Curții), rezultă că aceasta a exercitat calea de atac cu depășirea termenului legal, caz în care sunt aplicabile prevederile art.185 al.1 Cpp, partea fiind decăzută din dreptul de a mai formula apel împotriva sentinței primei instanțe.
Având în vedere aceste considerente, Curtea, în baza art. 379 pct.1 lit.a Cpp, va respinge, ca tardiv, apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București împotriva sentinței penale nr. 126/24.09.2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ .
Va obliga apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv, apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman împotriva sentinței penale nr. 126/24.09.2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
F. B. V. I. C.
GREFIER,
C. B.
Red. F.B.V../Tehnr. FBV/P.A.M.. – ex.2/
T. Teleorman– jud.: E. E.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 2139/2013. Curtea... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
