Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1542/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1542/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-09-2013 în dosarul nr. 1542/2013
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1542/R
Ședința publică din data de 02.09.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: N. S. JUDECĂTOR: D. G. M.
JUDECĂTOR: V. B.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror REYHAN M..
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni și de inculpatul R. N. împotriva sentinței penale nr.175/09.07.2013 a Judecătoriei Urziceni din dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-intimat-inculpat, personal, aflat în stare de arest în altă cauză și asistat de apărătorul din oficiu V. M., în baza delegației nr._/02.09.2013, atașată la fila 15 din dosar, lipsind intimatul-parte civilă D. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat depunerea la dosar a unei cereri de contopire din partea recurentului-intimat-inculpat.
La întrebarea Curții, recurentul-intimat-inculpat, prin apărătorul din oficiu, precizează că nu mai susține cererea de contopire a pedepselor depusă la dosarul cauzei.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de propus, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere asupra recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că sentința atacată este nelegală, întrucât încadrarea juridică a faptei este incompletă, prin raportare la situația de fapt, iar pedeapsa aplicată, în mod implicit, nu se încadrează în limitele legale. Astfel, arată că din materialul probator administrat în cauză rezultă că inculpatul, profitând de vârsta înaintată a părții vătămate, a simulat de la distanță o conversație telefonică cu aceasta, susținând că este fiul său, în scopul înlesnirii acțiunii de inducere în eroare. D. urmare, consideră că se impune și reținerea alin.2 al art.215 din Codul penal și condamnarea inculpatului la o pedeapsă legală.
Apărătorul din oficiu al recurentului-intimat-inculpat solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de P., întrucât inculpatul a dat telefonul numitului S. M., acesta din urmă fiind cel care a telefonat partea vătămată. Arată că inducerea în eroare este chiar cerința esențială a infracțiunii de înșelăciune prevăzută în forma simplă.
Pe recursul inculpatului, învederând că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii, judecându-se potrivit procedurii prevăzute de art.3201 din Codul de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond, aplicarea unei pedepse sub 6 luni închisoare.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului, întrucât fapta comisă nu este singulară în viața acestuia, anterior înșelând, în aceeași modalitate, în mai multe rânduri, împreună cu inculpatul S. M., mai multe persoane de pe raza județului Ialomița. De asemenea, arată că, față de natura infracțiunii și prejudiciul produs, nu se impune coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. În consecință, solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat.
Recurentul-intimat-inculpat, personal, în ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă fapta comisă.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 175/09.07.2013 a Judecătoriei Urziceni, în baza art.215 alin.1 cu aplic.art.320 ind.1 c.p.p. a condamnat pe inculpatul R. N. (fiul lui C. și N., născut la data de 25.03.1993 în Băicoi, județul Prahova, CNP_, studii 6 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, fără antecedente penale, arestat în altă cauză, domiciliat în orașul Băicoi, ., județul Prahova, în prezent deținut în Penitenciarul Slobozia) la 1 an închisoare.
În baza art.71 c.p. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II a lit.b c.p.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei despăgubiri civile, către partea civilă D. I.(com. Sărățeni, ., județul Ialomița).
A luat act că inculpatul este arestat în altă acuză.
În baza art.191 c.p.p. a obligat pe inculpat la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, onorariu apărător din oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 10.01.2013 partea vătămată D. I. a sesizat organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție Sărățeni, județul Ialomița, cu privire la faptul că în data de 10.01.2013, în jurul orelor 09:30, la domiciliul său au venit două persoane de sex masculin cu un autoturism de culoare închisă, care i-au spus că îl cunosc pe fiul său, i-au înmânat un pachet despre care i-au spus că este din partea fiului său, solicitându-i suma de 500 lei.
În cuprinsul plângerii și al declarațiilor, partea vătămată a mai precizat că în interiorul pachetului primit a găsit coli de scris și că ulterior, a luat legătura telefonic cu fiul său care i-a comunicat că nu i-a trimis pe cei doi bărbați la locuința sa.
A mai precizat partea vătămată că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 500 lei.
Ca urmare a sesizării, organele de cercetare penală s-au deplasat la fața locului, sens în care a fost întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 10.01.2013 și au fost efectuate fotografii judiciar-operative.
Fiind audiat, inculpatul R. N. a precizat că în urmă cu 4-5 luni s-a împrietenit cu numitul S. M. pe care 1-a ajutat să achiziționeze fier vechi din județele Dâmbovița, B., Ialomița. A mai arătat învinuitul R. N. că se deplasau pe raza județelor precizate anterior cu autoturismele numitului S. M., unul marca BMW cu numere de înmatriculare de Bulgaria și unul marca Opel cu numere de Prahova, respectiv_ .
Inculpatul R. N. a mai arătat că într-una din zile a ajuns în județul Ialomița, „într-o comună aflată lateral stânga a DN 2 A", unde întrebau diferiți cetățeni dacă au copiii acasă, iar celor care răspundeau afirmativ foloseau diferite „legende", în sensul că le spuneau că doresc să cumpere păsări, ulterior găsind diferite motive pentru a nu cumpăra păsările. De asemenea, învinuitul R. N. a afirmat că în această localitate au „ajuns la o persoană în vârstă", un bătrân, a strigat la poartă și l-a întrebat dacă băiatul său este acasă, fără a cunoaște însă dacă partea vătămată are sau nu are copii.
În același timp, învinuitul R. N. a precizat că i-a spus părții vătămate că fiul său l-a trimis la locuința părintească pentru a încasa diferența de preț pentru un aparat pe care-l comandase anterior. Inculpatul R. N. a menționat că numitul S. M. a coborât din autoturism, a mers la partea vătămată, a apelat un număr de telefon și i-a spus părții vătămate că interlocutorul este fiul său, ceea ce nu corespundea realității.
A mai precizat inculpatul R. N. că el a vorbit la telefon cu partea vătămată, pretinzând că este fiul acesteia și spunându-i „că a venit aparatura comandată" și că trebuie să-i dea numitului S. M. suma de 700 lei.
Inculpatul R. N. a mai menționat că partea vătămată i-a spus pretinsului fiu că nu are-decât suma de 500 lei, aceasta fiind dată numitului S. M. în schimbul „coletului ce era pregătit".
Inculpatul R. N. a afirmat că „prin acest mod induceau în eroare în special persoanele în vârstă", că după ce au plecat de la domiciliul părții vătămate D. I. au mai oprit în alte localități aflate pe DN 2 A „încercând să înșele și alte persoane dar nereușind", după care în localitatea Moldoveni au reușit să „înșele" o persoană folosind același mod de operare.
Inculpatul R. N. a mai arătat că în data de 19.02.2013, în același mod, au indus în eroare și o persoană din .. B., cauzând un prejudiciu acelei persoane de 400 lei.
În declarația dată, inculpatul R. N. a recunoscut faptele și a solicitat aplicarea disp. art.3201 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Urziceni și inculpatul R. N..
P. a criticat soluția pentru nelegalitate, respectiv greșita încadrare juridică a faptei, impunându-se reținerea art.215 al.1 și 2 Cod penal, având în vedere că inculpatul a simulat o conversație telefonică, pretinzând că este fiul părții vătămate.
Ca o consecință a încadrării greșite a faptei, pedeapsa aplicată nu se încadrează în limitele legale.
În recursul său, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei sub 6 luni închisoare, având în vedere aplicarea art.3201 Cod procedură penală.
Verificând sentința atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
Situația de fapt reținută a fost consemnată de inculpat și este rezultatul probelor administrate la urmărirea penală.
Conform celor reținute, inculpatul a vorbit la telefon cu partea vătămată, pretinzând că este fiul acesteia, calitate mincinoasă pe care a folosit-o în scopul săvârșirii faptei de înșelăciune, ceea ce impune încadrarea juridică a faptei la art.215 al.1 și 2 Cod penal.
Schimbarea de încadrare juridică a faptei nu exclude aplicarea procedurii simplificate prev. de art.3201 Cod procedură penală, întrucât situația de fapt este aceeași cu cea reținută la urmărirea penală, așa cum a fost însușită de inculpat.
Prin urmare, se va dispune admiterea recursului declarat de parchet, casarea parțială a sentinței și, în baza art.334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei, conform celor menționate.
Aplicând disp. art.3201 al.7Cod procedură penală, va aplica o pedeapsă orientată spre minimul special, conform criticilor prev. la art.72 Cod penal, făcând posibilă atingerea scopului prev. la art.52 Cod penal.
Va aplica art.71-64 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
Prin schimbarea de încadrare juridică și situarea pedepsei între alte limite legale, solicitarea de reducere a pedepsei urmează s fi respinsă ca nefondată, cu cheltuieli judiciare statului.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței și va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală, admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni, împotriva Sentinței penale nr.175/09.07.2013, pronunțată de Judecătoria Urziceni, în dosarul nr._ . Casează, în parte, sentința penală recurată și, în fond, rejudecând: În temeiul art.334 Cod procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul R. N. a fost trimis în judecată, din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1 și 2 Cod penal.
În temeiul art.215 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul R. N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În temeiul art.71 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II a, lit. b, Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R. N., împotriva aceleiași sentințe penale.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare în recursul parchetului, rămân în sarcina statului, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se avansează din fondurile Ministrului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. N. M. D. G. B. V.
GREFIER,
I. P.
Red. – jud. V.B.
Tehnored. – M.A.
2 ex./09.10.2013
Judecătoria Urziceni – jud.E. O.
| ← Îndreptare eroare materială. Art.194 şi urm. C.p.p.. Decizia... | Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
